5,625 matches
-
cât și cu un sistem de umflare de la butelie, manevra fiind realizată prin simpla apăsare a unui buton. Vesta de salvare tip jachetă are încorporată o supapă acționată manual pentru realizarea unei evacuări eficiente a aerului, atunci când se dorește o coborâre rapidă. Această supapă poate fi separată, sau poate fi aceeași cu supapa de suprapresiune. Un alt model de vestă de salvare, special conceput pentru scufundări, ce se caracterizează prin aceea că este în formă de potcoavă și este atașată de
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
echipă. Nu se recomandă efectuarea de scufundări fără vestă de salvare. Utilizarea vestei de salvare se referă la manevrele specifice de umflare a vestei la suprafață pentru staționare și înotului la suprafața apei, dezumflarea ei pentru atingerea flotabilității nule pentru coborâre sub apă și umflarea din nou a vestei pentru urcare către suprafață. Pentru umflarea vestei de salvare în vederea staționării sau înotului scafandrului la suprafața apei, se utilizează sistemul mecanic de umflare cu aer din butelie. În cazul în care apare
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
Aceasta pentru că în această poziție, corpul se sprijină pe vesta de salvare ce menține plămânii deasupra nivelului liber al apei, reducându-se astfel presiunea în jurul plămânilor și prin aceasta ușurându-se în mod considerabil respirația. Dezumflarea vestei de salvare în vederea coborârii sau compensării unei creșteri de flotabilitate se realizează prin eliminarea de aer, manevra depinzând de tipul constructiv al vestei. La vestele de salvare care nu sunt prevăzute cu supapă de evacuare, eliminarea aerului se face prin intermediul furtunului de umflare care
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
existent în cavitățile ce conțin aer ale aparatului respirator, urechea medie și sinusurile și presiunea exterioară adică presiunea mediului acvatic la adâncimea de scufundare. Tot în categoria baro traumatismelor pot fi încadrate și alte două accidente ce pot apărea în timpul coborârii scafandrului sub apă, acestea sunt placajul vizorului și barotraumatismul dinților. Urechea medie este o cavitate ce conține aer aflată între timpan și trompa lui Eustache. Trompa lui Eustache face legătura între urechea medie și faringe și este, de obicei, închisă
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
apă, acestea sunt placajul vizorului și barotraumatismul dinților. Urechea medie este o cavitate ce conține aer aflată între timpan și trompa lui Eustache. Trompa lui Eustache face legătura între urechea medie și faringe și este, de obicei, închisă. O dată cu începerea coborârii, datorită creșterii presiunii exterioare, apare un dezechilibru între presiunile care acționează de o parte și de alta a timpanului și anume între presiunea mediului acvatic exterior care crește cu adâncimea și presiunea aerului din urechea medie care rămâne la valoarea
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
a simțului echilibrului ducând la stări grave de amețeală vertij și greață. Tulburările de echilibru pot apărea și în timpul ridicării către suprafața apei și poartă denumirea de vertij alternobaric. Acest fenomen apare în timpul urcării către suprafață, mai ales după o coborâre cu dificultăți de egalizare a presiunii din urechea medie. Scafandrul trebuie să se prezinte imediat la un medic specialist în medicină hiperbară sau, dacă acest lucru nu este posibil, la un medic specialist ORL. Pentru evitarea apariției unui accident de
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
sinusurile frontale și maxilare. Sinusurile sunt căptușite în interior cu o mucoasă care o continuă pe cea nazală și comunică, prin intermediul unor canale osoase, cu fosele nazale care și ele comunică cu faringele. Ca și în cazul urechii medii, în timpul coborârii sub apă, sinusurile trebuie umplute cu aer din fosele nazale pentru echilibrarea presiunii pentru a preveni o comprimare care poate fi dureroasă. De obicei, echilibrarea presiunii din sinusuri se face în mod spontan fără să fie necesară vreo manevră de
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
imediat un medic specialist în medicină hiperbară sau, dacă acest lucru nu este posibil, un doctor specialist ORL Placajul vizorului apare datorită diferenței de presiune dintre mediul exterior și aerul aflat în interiorul vizorului. <br/br>Placajul apare în special în timpul coborârii scafandrului; dacă aerul nu este introdus în interior, vizorul este în depresiune și are loc un efect de ventuză care poate provoca tulburări de vedere, durere, hemoragie și leziuni oculare și nazale. <br/br>În timpul urcării dacă aerul din interiorul
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
exterior, are loc un efect de suprapresiune dar fără consecințe. <br/br>După apariția unui placaj, trebuie consultat un medic generalist, ORL sau oftalmolog. Pentru prevenirea apariției placajului vizorului se va sufla, prin nas, aer în vizor, pe tot timpul coborârii. le dinților apar atunci când aerul aflat în depresiune într-o cavitate dentară cum este caria, este comprimat în timpul coborârii sub apă. De asemenea, se mai poate produce o ruptură a unei plombe mai vechi. În timpul urcării (conform cu legea Boyle-Mariotte), aerul
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
medic generalist, ORL sau oftalmolog. Pentru prevenirea apariției placajului vizorului se va sufla, prin nas, aer în vizor, pe tot timpul coborârii. le dinților apar atunci când aerul aflat în depresiune într-o cavitate dentară cum este caria, este comprimat în timpul coborârii sub apă. De asemenea, se mai poate produce o ruptură a unei plombe mai vechi. În timpul urcării (conform cu legea Boyle-Mariotte), aerul aflat în cavitatea dentară se dilată iar presiunea puternică asupra peretelui intern conduce la apariția durerilor urmate de ruperea
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
fund și ridică platforma deasupra apei. Picioarele sunt alcatuite din grinzi cu zăbrele sau tuburi de diametre mari. Picioarele platformelor autoelevatoare pot fi verticale, sau ușor înclinate la platformele cu trei picioare, și se construiesc cu secțiune triunghiulară sau pătrată. Coborârea și ridicarea picioarelor se face mecanic sau hidraulic. Pentru acționarea mecanică se utilizează sistemul pinion-cremalieră. În timpul forajului, picioarele se pot înfige în fundul mării până la aproximativ 7,5 m iar pentru a se facilita degajarea, la extremitatea inferioară, picioarele sunt prevăzute
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
, comuna Frata, județul Cluj, datează din anul 1827, an însemnat pe ușiorii intrării. Are hramul „Coborârea Sfântului Spirit”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Apariția unei a doua parohii a românilor din Frata este legată de evenimentele politice externe ale începutului de veac 18. Se cunoaște contextul în care episcopul
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
momentul imediat următor "Măsurișului" / "Ruptului Sterpelor", când are loc însâmbrirea proprietarilor de oi. Privită în ansamblu, pe toată desfășurarea epicului, versiunea-colind a Mioriței oferă o imagine panoramică a întregului an pastoral - de la urcarea oilor la munte (primăvara) și până în momentul coborârii «la țară», toamna, în septembrie, de Ziua Crucii. În versiunea-baladă (zonele de șes din Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova), acest incipit este alterat, deoarece din noua perspectivă imaginea anului pastoral este doar parțială, remarcându-se doar retragerea oilor de pe munte
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
Vasile Alecsandri(1850) nu numai că a rămas memorabil, dar și-a pus amprenta, timp de mai bine de o jumătate de secol, asupra exegezelor mioritice construite pe tema transhumanței pastorale, deturnând discuțiile și interpretările într-o zonă neîntemeietoare. Analizând „coborârea oilor la vale”, Vasile Alecsandri notează: „Strofa aceasta ne arată un tablou viu ale emigrațiilor (pribegirile) turmelor, ce se coboară în fiecare an, din vârfurile Carpaților și trec prin Moldova de se duc să ierneze peste Dunăre. Sute de mii
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
incident petrecut pe drumurile de transhumanță a făcut școală în epocă, întrunind sufragiile celor mai mulți cercetători. Cel mai fidel discipol s-a dovedit a fi Ovid Densușianu , iar cel mai înverșunat oponent, Dumitru Caracostea. Acesta din urmă sesizează inadvertența între momentul coborârii oilor de la munte - specific versiunii-baladă - și dorința ciobanului de-a fi îngropat la stână, secvență care a persistat în toate textele mioritice: „Motivul central al baladei nu poate fi pus în legătură cu mișcarea de transhumanță, deoarece există o discordanță între dorința
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
a persistat în toate textele mioritice: „Motivul central al baladei nu poate fi pus în legătură cu mișcarea de transhumanță, deoarece există o discordanță între dorința ciobanului de a fi îngropat la stână și între începutul baladei, unde ni se vorbește despre coborârea turmelor de oi, deci de îndepărtarea de la stână” În altă parte, Dumitru Caracostea revine asupra subiectului și își continuă raționamentul: „Pentru a înlătura contrazicerea ar trebui să presupunem că acțiunea se întâmplă, în cea mai veche variantă a Mioriței, la
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
de la stână” În altă parte, Dumitru Caracostea revine asupra subiectului și își continuă raționamentul: „Pentru a înlătura contrazicerea ar trebui să presupunem că acțiunea se întâmplă, în cea mai veche variantă a Mioriței, la stână, și versurile de început, cu coborârea de la munte, ar fi deci un adaos făcut mai târziu” Ceea ce pentru Dumitru Caracostea era, la vremea respectivă, o ipoteză, pentru noi a devenit o certitudine, luând în discuție corpusul de texte ale Mioriței-colind. Ba, mai mult, într-o localitate
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
Când la munte și-au ajuns / Cei mai mari că și-a grăit / Pă cel mic ca să-l omoară...”. Făcând abstracție de colindele transilvănene, Ovid Densușianu va polemiza cu Dumitru Caracostea pe această temă: „De ce nu putem admite că în timpul coborârii turmelor, ciobanul, aflând complotul, și-a arătat dorința de a fi îngropat la stână? Psihologicește, dorința aceasta e explicabilă: pentru oricine, ideea de moarte e asociată cu un loc de odihnă și un cioban e firesc să nu-și închipuie
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
la munte - cu totul izolat am întâlnit această indicație într-o singură variantă”. Raționamentul lui Dumitru Caracostea, potrivit căruia în versiunea primară a Mioriței acțiunea se petrece la stână și descrie urcarea oilor la munte se dovedește viabil; în timp ce secvența coborârii oilor de la munte este „un adaos făcut mai târziu” în procesul de evoluție a textului de la colind la baladă.
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
se simte obligată să împlinească destinul și să oficieze, simbolic, o nuntă necesară: “...tinerii care mureau necăsătoriți erau îmbrăcați în haine de mire sau de mireasă (...). La înmormântare erau prezenți și muzicanții, care la scoaterea mortului din casă și la coborârea lui în groapă, cântau marșul de cununie. Obiceiul a dispărut la începutul secolului [al XX-lea], datorită intervenției autoritare a preotului din sat, care l-a calificat drept un obicei sălbatic” Avem deci suficiente dovezi că obiceiul a fost cunoscut
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
a-i face legea - precum în "versiunea-colind" - mioara primește rolul ingrat de a-i aduce la cunoștință funesta sentință. Acest cântec, dacă ar fi avut șansa de a-și continua evoluția, ar fi fost deposedat treptat de clasicul incipit, al coborârii oilor de la munte, “pe-un picior de plai / pe-o gură de rai”; de asemenea, fârtații și implicit complotul lor ar fi dispărut din scenă - realizându-se astfel o închidere a cercului, adică o apropiere de variantele nord-transilvănene: spontan și
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
11 pe Lună. Dacă acum 4 milioane de ani, Lucy era unul dintre primii indivizi umani care pășeau pe Pământ, pe data 20 iulie 1969, astronautul american Neil Armstrong a fost primul om care a pășit pe Lună . Cu ocazia coborârii pe suprafața Lunii, Armstrong a rostit ""Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire"", citat devenit ulterior celebru. La aselenizare a participat și astronautul Buzz Aldrin. Evenimentul a fost urmărit de milioane de oameni din întreaga lume. În
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
reprezentanți ai religiei creștine, istorici și scriitori, mai ales în ce privește modul și momentul în obiectul și-a făcut apariția cu amprentele binecunoscute. O parte importantă a credincioșilor creștini susține că ar fi pânză cu care Iisus a fost acoperit după coborârea Lui de pe cruce și că păstrează întipărita imaginea să. Scepticii, însă,consideră obiectul a fi un fals rafinat. În 1988, Sfanțul Scaun își dă acordul pentru efectuarea unei datări cu carbon radioactiv. În acest scop, o porțiune dintr-un colț
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
specifice atât scafandrilor autonomi ce folosesc aparat autonom de respirat sub apă, cât și scafandrilor profesioniști alimentați de la suprafață, respirând aer comprimat sau un alt amestec respirator. Accidentele de decompresie sunt cele mai frecvente accidente de scufundare. În timpul scufundării, la coborârea scafandrului către adâncime, apare fenomenul de dizolvare a azotului în țesuturi și în lichidele interstițiale. Dizolvarea azotului este cu atât mai importantă cu cât presiunea (adâncimea) este mai mare. În timpul urcării la suprafață, scafandrul trebuie să respecte programul de ridicare
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
creste, turnuri și ridicături, conținând multe pante abrupte și pereți de escaladat. Multe din traseele de aici păstrează zăpadă până în aprilie. A fost unul dintre puținele locuri din Scoția care a avut parte de atenția unor alpiniști serioși, cu o coborâre a Crestei Turnului, în 1892 reprezentând prima atestare a unei expediții în Ben Nevis. Cabana Charles Inglis Clark aparținând Scottish Mountaineering Club a fost construită la poalele nordice ale muntelui în Coire Leis în 1929. Din cauza poziției sale izolate, este
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]