7,234 matches
-
tipuri diferite de numerale formate prin compunere prin alăturare fără cratimă, respectiv prin contopire. Precizați valoarea morfologică a numeralelor din textele de mai jos, categoriile lor gramaticale (acolo unde este cazul) și funcția sintactică: (a) "Copacii s-au strâns în Codru, că lor li-e urât câte unul." (Spiridon Vangheli, În codru) (b) "Flămânzilă atunci se ia după Harap-Alb și pornesc tustrei înainte. Și mai mergând ei o postată, numai iaca Harap-Alb vede altă minunăție și mai mare: o arătare de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv prin contopire. Precizați valoarea morfologică a numeralelor din textele de mai jos, categoriile lor gramaticale (acolo unde este cazul) și funcția sintactică: (a) "Copacii s-au strâns în Codru, că lor li-e urât câte unul." (Spiridon Vangheli, În codru) (b) "Flămânzilă atunci se ia după Harap-Alb și pornesc tustrei înainte. Și mai mergând ei o postată, numai iaca Harap-Alb vede altă minunăție și mai mare: o arătare de om băuse apa de la 24 de iazuri și o gârlă pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cauți? Vrei să-mi paști iepele poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți voi? zise căpitanul, celelalte sunt ale voastre. Ba nu! grăiră hoții, noi vrem să mâncăm din asta, căci asta e bună! (Ioan Slavici, Florița din codru) Raporturi sintactice Precizați raporturile sintactice reperabile în textele de mai jos și mărcile acestor raporturi: (a) "Mulțumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea; aici este moșia a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (c) " Iar Florița și feciorul cel de împărat trăiră fericiți și fără supărare, cum trăiesc oamenii buni la suflet și înțelepți la minte, încât vestea despre ei ajunse chiar și până la noi..." (Ioan Slavici, Florița din codru) (d) "Scufița Roșie, ia te uită ce flori frumoase strălucesc în jurul tău! Și tu nici nu le iei în seamă măcar... Atât de serioasă pășești pe drum, de parcă te-ai duce la școală. Și e atât de plăcut să hoinărești
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mare, luă ochii cei de căprioară și-i duse, ca să spuie cârciumăriței cum că i-a scos de la Florița din cap. Florița rămase singură și părăsită ... Ce să facă? Porni încotro o duseră ochii și norocul." (Ioan Slavici, Florița din codru) (c) "Aria moșului este cât vezi cu ochiul de departe, pusă pe-un deal mare și întins. Unde-i vedea șase cai murgi treierând grâu, acolo să te oprești, că dai peste unchiașul babei." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (d) "Nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la urmă, atâta de grozav se amărî, încât îi venea ca să ia lumea în gheare și așa să deie cu ea de pământ, încât toată să se sfarme, ca nici sămânța să nu rămână de ea! ..." (Ioan Slavici, Florița din codru) (f) "Mâine au spus ei plecăm și nu ne mai putem întoarce decât peste un an. Nu putem să te lăsăm aici. Mai bine hai cu noi. Suntem destul de voinici ca să te ducem în brațe, atunci de ce adică n-am
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Povești. Ediția a II-a. București: Editura Tineretului. Slavici, Ioan (1995). Păcală în satul lui: basme. Prefață de Teodor Vargolici. București: Editura Alutus-D. Slavici, Ioan (1998). Basme. Ediție îngrijită de Haralambie Grămescu. București: Tedit FZH. Slavici, Ioan (2004). Florița din codru și alte povești. Ilustrații de Silvia Mitrea. București: Editura Alfa. Spyri, Johanna (1998). Heidi, fetița munților. Traducere de Mariana Petrescu. Ediția a 2-a. București: Tedit FZH. Stănescu, Nichita (1990). Fiziologia poeziei. București: Editura Eminescu. Teodoreanu, Ionel (1967). La Medeleni
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din categoria numeralelor multiplicative și a celor fracționare: rom. ciozvârtă "sfert dintr-un animal tăiat; bucată mare de carne", cf. bg. četvărt, sl. četvrŭtŭ "sfert"; rom. ciric "sfert de vită tăiată, de delniță, de pâine etc.; optime dintr-o pâine, codru de pâine; jumătate din cantitatea de pește prins; pachet de piei", cf. tc. çeyrek, dial. çerek "sfert"; fr. demi "pahar mare de bere, halbă" < demi[-litre de bière] "jumătate de litru de bere"; rom. demiu "pardesiu gros, mai puțin călduros
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
am spus, încă o dată, că trebuie să credem în educație și în valorile promovate prin familie alături de școală. Apoi, m-am bucurat pentru că a fost o frumoasă zi de iarnă, cu soare și nori, cu un praf de zăpadă peste codrii, dealurile și câmpiile atât de dragi Marelui Poet. În fine, m-au emoționat cele câteva momente dintr-o dezbatere tradițională în spațiul Ipoteștilor cu prilejul acestei zile, a noastră, a tuturor românilor. O sală neîncăpătoare, arhiplină, mi-a permis să
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să fac o scurtă vizită în cel mai romantic oraș bucovinean, Cetate a istoriei spiritualității trans- și multinaționale, ce leagă puternic România de Ucraina, și acestea de Europa. Luna octombrie, la Cernăuți, aduce primăvara în sufetul tuturor celor care traversează Codrii Cosminului, unde pictorul și-a răsturnat paleta de culori, pentru a ajunge în orașul scos parcă dintr-un ocean de miere. Am fost primită, încă de la intrarea în Cetate, de Profesorul Stepan Kostyshyn, fost rector, timp de cincisprezece ani, al
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
brațele pe umerii celui de vis-a-vis, spatele drept, capul Între brațe. De asemenea se pot concepe sub formă de simboluri care se pot reda prin plastica corporală de cupluri sau grup. Un alt exemplu din poezia „Revedere” de M. Eminescu, codrul reprezintă grupul amplasat În formație de grup amorf simbolizând copacii cu brațele În poziții asimetrice, simbolizând crengile, etc. Astfel, creatorul euritmiei trebuie să găsească corelația Între vers și gest, atitudine, postură sau poza care să fie și plastic stilizată și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
din Kosovo, în general nu fugim rușinați. Și mai vrem să jucăm un rol în democratizarea regiunii Marea Neagră. Atâta tupeu pe lumea aceasta n-a mai avut România de la războaiele cu turcii, dar chiar și atunci ne mai repliam în codru. Unde-i tradiția, spiritul național, spectrul eșecului, fatalitatea? Unde o să ajungem, dacă, după ce am scăpat dintr-o dictatură, ne apucăm să dăm o mână de ajutor și altora ca noi?! Unde-i capra vecinului? Principalele forțe ale coaliției au și
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Când răsuni eu stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
logodită cu un tâlhar turc, Arambașa; dar îl refuzase pe acesta, preferându-l pe Ghiță. Or, Arambașa era stăpân peste munte, împreună cu ceata lui. "D-oi începe a cânta, Arambașa ne-o afla, Și el, dac-o auzi, De prin codri c-o ieși Cu tine că s-o lupta Și pe mine m-o lua? ................................ Cântă, mândro, nu tăcea, Că mi-o fi cântecul tău Drag ca suflețelul meu". Ea se supune și cântă. Precum Demodoc, care avea o voce
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
afectați, deși își dădea toată silința: "Aplicam pe mine însămi, în salon, cea mai mare violență ca să rămân în limitele etichetei și să conversez liniștit". Nu s-a putut obișnui cu această viață strălucitoare, iar copilul sălbatic poreclit Waldroschen, Trandafirașul codrilor, s-a întors în pădurile din Neuwied. În timpul șederii la curtea prusacă, tatăl său îi scria: "Îți faci noviciatul în înalta societate, unde nici cele mai mărunte greșeli nu sunt iertate. La Curte, trebuie să înveți să-ți potrivești pașii
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de precauțiuni: se cade să-ți pui cea mai frumoasă rochie, după care te duci într-o pădure; să te așezi pe un trunchi de brad căzut pe marginea unui drumeag. Licornul se ivește fără veste, atunci, din bungete de codru. Se-apropie, își îndoaie un genunchi, își pune capul în poala prințesei și adoarme. Uneori, are să-i împărtășească acesteia grijile și micile-i necazuri. O prințesă ar fi strâns într-o bucoavnă cu numele Ce povestesc prințesele licornii, toate aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Multe dintre spectacolele regizate de Ion Sapdaru au obținut premii la festivalurile de teatru din țară, îndeosebi, la cel de la Galați. Din 1996, lucrează și cu Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoșani. A jucat, în ultimii ani, în mai multe filme: Codrii - regizor Vasile Pascaru; Un autobuz în ploaie - Ștefan Brescanu, Pe aripile vinului - Corneliu Porumboiu, Călătorie la oraș - Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost? - Corneliu Porumboiu, Hârtia va fi albastră - Radu Muntean, California Dreamin’ (nesfârșită - Cristian Nemescu. În 2006
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
deveni funcțional în discurs ceea ce în limba nu este în mod obiectiv distinctiv: o anumită ordine a cuvintelor poate fi folosită pentru diverse forme de "punere în relief" sau "topicalizare": Șindrila o zboară vîntul. Pe Florica o alege Ion. Lacul codrilor albastru/Nuferi galbeni îl încărca. Așadar, conchide Coșeriu, "Une linguistique idéelle de l'ordre des mots devrait, par conséquent, étudier ce phénomène (dans le sens établi ci-dessus) dans la parole en général, dans leș langues et au niveau du discours
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pornește de la marele vornic Boldur din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. în anul 1460 Boldur era vistiernic, iar între anii 1491 și 1513 mare vornic, distingându-se în mod deosebit în bătălia de la Lențești din 29 octombrie 1497 la Codrii Cosminului. Fiul vornicului Boldur a fost marele medelnicer Andrușco menționat într-un act domnesc de către Ștefăniță Vodă în anul 1518. Andrușco a avut un fiu, Ion, care din considerente politice a trebuit să devină preot în satul Epureni, la moșia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aer, favorabilă menținerii unei atmosfere relativ stabile în zonă. „Maică, mulți te-au dușmănit, Că ești neam blagoslovit . . . (Tudor Arghezi) 4. Flora și fauna Alături de terenurile agricole, o bogăție a comunei Hudești, o constituie pădurile care sunt o continuare a Codrilor Herței și care ocupă peste ¼ din suprafața totală a comunei. în Dicționarul geografic al județului Dorohoi din 1891 se menționa că pădurea de la Hudești este vestită în întreaga plasă atât prin întindere și frumusețe,cât și prin calitatea lemnului de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
timp se prezintă anumite spectacole. Parcul este administrat de Primăria comunei Hudești și ar trebui să poarte numele celui care l-a lăsat pentru locuitorii comunei noastre. Ar fi un semn mic de respect pentru înaintașii noștri. „împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei-Sale. (M. Eminescu - Povestea codrului) 5. Pădurile de la Hudești După cum rezultă și din documentele vechi, comuna Hudești a avut și are o suprafață mare de păduri. în trecutul nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hudești și ar trebui să poarte numele celui care l-a lăsat pentru locuitorii comunei noastre. Ar fi un semn mic de respect pentru înaintașii noștri. „împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei-Sale. (M. Eminescu - Povestea codrului) 5. Pădurile de la Hudești După cum rezultă și din documentele vechi, comuna Hudești a avut și are o suprafață mare de păduri. în trecutul nu prea îndepărtat suprafețele acoperite cu păduri erau mai întinse. Pădurile au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
poarte numele celui care l-a lăsat pentru locuitorii comunei noastre. Ar fi un semn mic de respect pentru înaintașii noștri. „împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei-Sale. (M. Eminescu - Povestea codrului) 5. Pădurile de la Hudești După cum rezultă și din documentele vechi, comuna Hudești a avut și are o suprafață mare de păduri. în trecutul nu prea îndepărtat suprafețele acoperite cu păduri erau mai întinse. Pădurile au fost tăiate pentru a face
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
zilele noastre în lunile ploioase, se duc la vale - exemplu la Hârtop - Alba, în 1966 și chiar și în Valea Bărăncii. Pădurile de la Hudești au o suprafață de 2.187 ha. și după relatările academicianului Constantin G. Giurescu, aparțin de Codrii Herței care începeau aproape de Prut, în dreptul satelor Bajura și Doroftianii de Jos, mergea spre sud-vest la latitudinea Pomârlei Glubocaia apoi se îndrepta spre nord-vest, ocolind târgul Herța și ajungând până la hotarul Bucovinei peste care trecea de asemenea, în special în dreptul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
documentele istorice mai vechi sunt amintite pădurile de la Hudești . La 3 aprilie 1412, Alexandru cel Bun dăruia slugei sale adevărate și credincioase, anume Coman un loc să-și facă lui sat, hotarnica acestui loc precizând: di la fântână drept la codru. . . pârâul Bașeului, iar de la Pârâul Alb în sus la codru. Este vorba de pârâul de la care se trage și numele satului Alba care în vechime se chema Albu. Și Ion Ionescu de la Brad spunea că: boierul avea 1600 de fălci
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]