7,605 matches
-
ore). Deoarece este asimilat foarte încet, pot apărea retrăiri ale stărilor halucinogene (flash-back-uri), ceea ce determină modificări ale siguranței și eficacității activităților pe termen lung. Un alt criteriu de clasificare are în vedere efectele pe care drogul le produce la nivel comportamental. Conform acestui criteriu există șapte categorii de substanțe: antidepresive, sedative (depresive), anxiolitice, neuroleptice (antipsihotice și tranchilizante majore), stimulente, narcotice-analgezice (analgezice euforizante), halucinogene (psihedelice). În literatura de specialitate, dar și în practică, există numeroase clasificări ale drogurilor, având la bază diferite
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
excesiv doar în anumite perioade alternând aceste perioade fie cu consum moderat fie cu perioade de abstinență. Dependența de alcool. Clasificarea Internațională a Maladiilor Revizia a 10-a, OMS (1980), definește dependența de alcool drept un grup de fenomene fiziologice, comportamentale și cognitive în cadrul căruia consumul de alcool are o prioritate mult mai mare pentru individ decât alte comportamente care, altădată, aveau o valoare mai mare. O caracteristică centrală este dorința (deseori puternică, uneori percepută drept copleșitoare) de a consuma alcool
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
femei) sunt dependenți de alcool de la un an la altul. În fiecare cultură studiată, bărbații consumă alcool mai mult decât femeile, beau orice fel de băuturi și beau mai mult atunci când o fac, cu o predispoziție mai mare la tulburări comportamentale. Deși multe femei renunță să mai consume alcool în timpul sarcinii, un număr semnificativ (25-50%) continuă să bea, iar unele continuă să bea până la nivele nocive. Șabloane din comportamentul consumului de alcool se regăsesc și în statutul socio-economic, în care este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
publice Modelul social (Peele) Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are la bază teoria controlului social, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate Teoriile învățării (Bandura, Goleman) Modelul etapelor motivaționale multicomponente Werch și DiClemente Teoria interacțională a delincvenței (Thornberry) Teoriile atitudinal comportamentale Modelul procesului de afirmare al tinerilor (Kim și colab.) bazat pe teoria controlului social, a modelului dezvoltării sociale, a comportamentului problemă și a învățării sociale) Teoria sub-culturilor deviante (Merton) Teoria acțiunii raționale (Fishbein și Ajzen) Modelul maturității prin consumul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
imitare. Un rol important, mai ales în etapa de debut a consumului de droguri, avându-l învățarea socială. Teoria susține că există patru faze în învățarea de la un model: faza atenției, faza reținerii, faza reproducerii și faza motivației. Teoriile atitudinal comportamentale susțin că este posibilă o prognosticare a consumului plecând de la atitudini și credințe ale subiectului sau de la comportamentele sale anterioare. Dintre aceste teorii, aducem în atenție, teoria acțiunii raționale a lui Fishbein și Ajzen, (1975, p. 47) și teoria comportamentului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ale subiectului sau de la comportamentele sale anterioare. Dintre aceste teorii, aducem în atenție, teoria acțiunii raționale a lui Fishbein și Ajzen, (1975, p. 47) și teoria comportamentului planificat al lui Ajzen (1988). Teoria propusă de Ajzen și Fishbein, cu privire la intențiile comportamentale oferă posibilități de integrare și clarificare a cercetărilor din domeniul consumului de droguri, și în plus, abordează controversa privind relația dintre atitudini și comportament. Dacă se poate afirma că: consumul de droguri este un comportament intenționat, orientat spre un scop
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
intenționat, orientat spre un scop, atunci, această teorie (care se focalizează pe determinanți specifici ai intențiilor), se poate aplica intenției de a consuma droguri. Se consideră comportamentul unei persoane, ca funcție a intențiilor sale de a realiza un comportament. Intenția comportamentală este (după teoria acțiunii raționale) funcția a doi factori: atitudinea față de comportament și normele subiective cu privire la comportament. În teoria comportamentului planificat, intenția comportamentală este rezultatul a trei factori: atitudinea față de comportament, normele subiective cu privire la comportament, și percepția controlului comportamental. După
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri. Se consideră comportamentul unei persoane, ca funcție a intențiilor sale de a realiza un comportament. Intenția comportamentală este (după teoria acțiunii raționale) funcția a doi factori: atitudinea față de comportament și normele subiective cu privire la comportament. În teoria comportamentului planificat, intenția comportamentală este rezultatul a trei factori: atitudinea față de comportament, normele subiective cu privire la comportament, și percepția controlului comportamental. După Ajzen și Fishbein aceste două concepte psiho-sociale de bază, atitudini și norme sociale, creează o legatură între abordarile psihologice și cele sociologice privind
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Intenția comportamentală este (după teoria acțiunii raționale) funcția a doi factori: atitudinea față de comportament și normele subiective cu privire la comportament. În teoria comportamentului planificat, intenția comportamentală este rezultatul a trei factori: atitudinea față de comportament, normele subiective cu privire la comportament, și percepția controlului comportamental. După Ajzen și Fishbein aceste două concepte psiho-sociale de bază, atitudini și norme sociale, creează o legatură între abordarile psihologice și cele sociologice privind studiul comportamentului uman. Această teorie, folosită foarte mult în anii '80 și-a pierdut din importanță
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care îl au adicțiile în stilul nostru de viață. Modelul susține că nici substanța (în sine), nici comportamentul, nu sunt cele care produc adicția, ci modul în care persoana interpretează aceasta experiență și cum răspunde la nivel fiziologic, emoțional și comportamental la respectivele substanțe. Modul de a se confrunta cu realitatea cotidiană și modul de a se vedea pe sine influențează în mod clar și experiența adictivă. Acest model recunoaște totuși, că experiențele trecute, personalitatea și mediul social vor determina un
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din factorii inhibativi de prim ordin - individul nu poate prevedea consecințele infracțiuni.Anomaliile psihice care pot duce la infracțiune sunt cel mai des native, dar pot fi determinate și de boli, precum encefalita epidemică, care să aibă ca rezultat modificări comportamentale. Condițiile de mediu, certurile, neînțelegerile din familie, lipsa de supraveghere, imposibilitatea satisfacerii nevoilor primare pot fi cauze care să determine o conduită delincventă chiar la persoane cu o constituție psihică normală. Prezența concomitentă a factorilor de tip individual și a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
proporții egale de minori cu handicap psihic și delicvenți minori frecvența era de 2%, adică de 18 ori mai mare decât la restul populației. * Bărbații YY. O parte din copii YY au un risc mai mare de a prezenta deviații comportamentale. Deși s-a vorbit mult despre corelația dintre delicvență și cromozomii YY după cercetările din cadrul Universității Standford (1999) se apreciază că Y-ul suplimentar favorizează, nu determină comportamentul antisocial. Toate anomaliile cromozomiale de sex - care implică prezența cromozomilor Y - antrenează
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
importante funcții ale familiei constă în educarea și formarea tinerilor în vederea integrarii lor optime în viață și activitate socială. În cadrul grupului familial, părinții exercită direct sau indirect, influențe educațional-formative asupra propriilor copii. Cuplul conjugal, prin întreg sistemul său de acte comportamentale, constituie un model social care are o influență hotărâtoare asupra copiilor privind concepția lor despre viață, a modului de comportare și relaționare în raport cu diferite norme și valori sociale. Părinții exercită influențe modelatoare în mod direct prin strategiile educaționale, folosind anumite
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ce cuprinde ansamblul de stări psihice, moduri de relaționare interpersonală, atitudini ce caracterizează grupul familial o perioada de timp. Acest climat, care poate fii pozitiv sau negativ, se interpune ca un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și achizițiile comportamentale realizate la nivelul personalității copiilor. Climatul familial poate fi analizat după mai mulți factori: * modul de raportare interpersonală al părinților; * sistemul de atitudini parentale în raport cu societatea; * modul în care e perceput copilul în familie; * modul de manifestare al autorității părintești
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1.4. Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant Criminologii au observat că mulți minori delicvenți au o atitudine negativă față de școală. Cercetându-se gradul de instructie școlară al delicvenților minori s-a constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut cu atât este mai mare riscul ca aceștia să fie implicați în activități delincvenționale. Dragomirescu, V. (1976), în urma analizei unui lot de 210 delicvenți juvenili, a evidențiat următoarea situație privind nivelul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de viață și slaba implicare a școlii. Factorii protectivi includ: un nivel crescut de inteligență, prestigiul școlii, modele de comportament adecvat, și implicarea în organizații religioase. Interrelaționarea acestor factori influențează stilul de viață al adolescenților în toate componentele sale: probleme comportamentale, probleme legate de implicarea în viața școlară, probleme legate de starea de sănătate, iar aceste comportamente pot afecta însăși viața individului. De exemplu comportamente de risc precum: consumul de substanțe, alimentația nesănătoasă, lipsa de la școală fără motiv pot duce la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aceștia trăiesc. Teoria se bazează pe interacțiunea dintre trei variabile psihosociale: sistemul de personalitate (valori, credințe personale, expectanțe, atitudini și orientarea către sine și către societate), percepția despre mediu (sistemul atitudinilor părinților și grupului de prieteni despre comportament) și sistemul comportamental ce poate cuprinde atât comportamente ilicite precum consumul de substanțe cât și comportamente convenționale precum implicarea în activități religioase. Legăturile dintre aceste variabile vor determina tipul de comportament ce va fi adoptat de către adolescenți. Bernard (1991) propune un model care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Lane și colab., 2001) Atitudini favorabile consumului de substanțe, cunoștințe despre droguri (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Implicarea în activități infracționale, furt din magazine, încăierări pe stradă (Lane și colab., 2001) Dezvoltarea timpurie a problemelor comportamentale, debutul consumului la vârstă mică (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Stimă de sine scăzută, sentimente negative despre viață (Jessor și colab., 1995) Predispoziții ereditare (Spooner, Hall, și Lynskey, 2001 ) Așteptări scăzute privind reușita în viață
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
servicii trebuie evaluat continuu și modificat atunci când este necesar, pentru asigurarea faptului că planul răspunde nevoilor individuale de schimbare; * rămânerea în tratament pentru o perioadă îndelungată de timp este esențială pentru eficiența tratamentului; * consilierea (individuală sau de grup) și terapiile comportamentale sunt componente esențiale ale tratamentului, eficient, pentru adicții; * medicația este un element important al tratamentului pentru mulți pacienți, mai ales când este combinată cu consilierea psihologică și cu psihoterapia comportamentală; * indivizii cu dependență și afecțiuni psihice coexistente trebuie tratați într-
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pentru eficiența tratamentului; * consilierea (individuală sau de grup) și terapiile comportamentale sunt componente esențiale ale tratamentului, eficient, pentru adicții; * medicația este un element important al tratamentului pentru mulți pacienți, mai ales când este combinată cu consilierea psihologică și cu psihoterapia comportamentală; * indivizii cu dependență și afecțiuni psihice coexistente trebuie tratați într-o manieră integrată; * dezintoxicarea fizică este doar o primă etapă în tratamentul adicțiilor, și în absența altor abordări, oferă puțin, pentru schimbarea pe termen lung a comportamentului de consum; * tratamentul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
voluntar pentru a fi eficient; * posibilitatea de reluare a consumului de droguri trebuie monitorizată continuu; * programele de tratment trebuie să asigure evaluarea pentru HIV/SIDA, hepatita B și C, TBC și alte boli infecțioase, consilierea pentru sprijinirea pacienților, în schimbările comportamentale cu risc pentru ei înșiși și pentru alții; * recuperarea este un proces pe termen lung și necesită multiple tranșe de tratament. Literatura de specialitate arată necesitatea unui continuum de tratament ce începe cu prevenirea timpurie și campanii de sensibilizare, conștientizare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
recentă analiză a tiparelor consumului problematic de canabis din Europa este mai eterogenă și mai puțin încurajatoare. Limitarea în acest caz constă în faptul că lipsesc măsuri corespunzătoare pentru dependența sau consumul de droguri. În prezent, cel mai bun indicator comportamental al consumului problematic de canabis este furnizat prin extrapolarea pe baza estimărilor numărului de consumatori zilnici ai drogului. Tendințele în ceea ce privește consumul zilnic sunt dificil de evaluat, însă datele disponibile nu indică o scădere generală. La nivel european, canabisul este de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
homeostazei neurovegetative și reglării psihice * prevenirea accidentărilor și reducerea producerii microtraumatismelor * ameliorarea și accelerarea relaxării atât psihice, cât și fizice, după efort * reducerea sau eliminarea dezechilibrelor musculare * eliminarea contracturilor și stărilor de tensiune (chiar și psihică) și a durerilor * observația comportamentală atât în timpul, cât și după antrenament și competiție (consumul de lichide, de alimente, emoțiile, încălzirea și relaxarea) * susținerea stării imunitare și hormonale * restabilirea mobilității articulațiilor și a supleței musculare * restabilirea sistemului neuromuscular (tonus muscular, contractilitate, percepția mișcărilor, coordonare) * ameliorarea percepției
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
o anumită ordine: * parametrii sferei vegetative (aparat cardio-vascular, respirator) revin în câteva minute; * parametrii metabolici (indici biochimici) revin în câteva ore; * parametrii hormonali și enzimatici revin în câteva zile. 3.1.1 Caracteristicile somnului la om Somnul este un act comportamental ciclic, reversibil, determinat de nevoia imperioasă de repaus și concretizat prin suprimarea parțială a sensibilității și funcțiilor conștiente de relație, rezoluție musculară și reducerea funcțiilor vegetative. În ciuda originilor sale contemporane cu viața, nu se știe totuși care este funcția fiziologică
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
orientate emoțional sau afectiv și metode orientate intelectual sau cognitiv; b) din punctul de vedere al demersului aplicativ, și distingem criteriul investigativ, criteriul etic, criteriul curativ sau în funcție de cei mai de seamă reprezentanți ai fiecărei școli - criteriul dinamic, criteriul comportamental, criteriul experiențial. Obiectivele psihoterapiei În cazul psihoterapiilor, obiectivele ca și scopurile, nu sunt doar expectate, ci și planificate, reglate, direcționate, conștient orientate, în funcție de problematica persoanei, disponibilitățile terapeutului, ca și de metoda utilizată. Obiectivele pot fi imediate și /sau de perspectivă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]