7,023 matches
-
vreo ofensă publicului prezentîndu-i vreo atitudine radicală: astfel, el încearcă să cuprindă reprezentări de clasă, de sex, rasă și sociale din cadrul reprezentărilor stabilite și acceptate. Radicalii sînt, ca urmare, excluși din cinematografia hollywoodiană sau, dacă nu, sînt constrînși să facă compromisuri pentru a-și plasa poziția radicală în limitele general acceptate. În plus, genericele și convențiile filmelor hollywoodiene tind să-i limiteze discursurile și efectele. Caracterul convențional al narațiunilor cu personaje puternic individualizate, utilizarea unor prim-planuri și glisarea bruscă de la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
expresiei din film, folosită deja de Public Enemy. Există astfel un context social, politic și cultural comun al muzicii rap, care este pregnant intertextual (există, de asemenea, și atacuri asupra altor interpreți de muzică rap care abandonează rapul ori fac compromisuri, așa cum am arătat anterior). Muzica rap este, în orice caz, centrată pe rapping, susținut uneori de un singur raper, adesea copleșit de corurile și dialogurile celorlalți din grup, iar uneori de grupuri întregi care preiau microfonul unul după celălalt. Unul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conștient uz de strategii moderne, prezentîndu-și opera drept artă serioasă și experimentalistă. Într-un interviu din 1990 din Nightline și în filmul din 1991 Truth or Dare, Madona își descrie opera folosind termenul "artistic", afirmînd că refuză să facă vreun compromis în privința integrității sale artistice. Ea a mai arătat că dorește să continue să "acționeze", să aibă o atitudine "politică", să transgreseze limitele stabilite și să creeze opere de artă noi, cu caracter novator toate acestea fiind obiective și valori estetice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că arta tocmai asta înseamnă, a experimenta, iar aceasta este o expresie, expresia mea artistică" (cu privire la fanteziile sexuale). Ea a recunoscut că a "forțat limitele a ceea ce este îngăduit". În Truth or Dare, ea menționează că a refuzat să facă compromisuri în privința "integrității artistice" a creației sale atunci cînd a fost amenințată de poliția din Toronto, care dorea ca ea să mai atenueze scena de masturbare din cadrul concertului. Într-o discuție ulterioară, ea a arătat că dorea ca și în continuare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
patru părți prezentat în două seri la rînd, intitulat "United States", care a avut loc acum trei ani la Brooklyn Academy of Music, Miss Anderson a promovat o teză mai substanțială decît propriile cîntece. Acum, rănită probabil de ambianța și compromisurile lumii rock-ului, ea pare să se fi limitat pur și simpul la interpretarea cîntecelor. Turneul poartă titlul de "Natural History", însă nu pare să transmită un mesaj semnificativ, iar cîntecele nu reușesc decît să redea binecunoscuta aură andersoniană." (John
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la toate întrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, G.D. Paladi, Petre Grădișteanu, iar din partea partidului liberal conservator G.D. Vernescu, tot un liberal disident. Singurul conservator care apărea la tribuna întrunirilor publice era Alexandru Lahovary, un conservator mai tânăr. Atât de compromis era numele „conservator“, că însuși partidul nu mai purta acest nume, ci, făcând fuziunea cu partidul vernescan, a fost silit să-și adauge și titulatura „liberal“. Bineînțeles, aceasta era numai o tactică, era o abdicare și o umilință impusă de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mecanismului prețurilor (Laver, 1983: 17-46). Totuși, raritatea reglementată de sistemul politic nu este doar fizică, ci și spirituală și morală. În astfel de cazuri ne confruntăm în mod tipic cu alternative între care trebuie să alegem, deși uneori există posibilitatea compromisului. De exemplu, divorțul poate fi permis sau nu; sau poate fi permis, dar într-un mod mai mult sau mai puțin liberal. În astfel de situații (și în privința multor bunuri și servicii, în special cele asigurate direct de guvern, cum
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din punct de vedere al substanței politicilor, nu sunt nici egalitare, nici total inegalitare. În ciuda diferențelor dintre aceste țări din punct de vedere al distribuției veniturilor și al serviciilor sociale, principiile normative reprezentate în sistemele lor tind să constituie un compromis între extrema egalității depline și cea a inegalității izbitoare. Într-o anumită măsură, această situație se datorează probabil chiar formulei liberal-democratice. Deoarece grupurile se pot exprima oarecum deschis și pot concura pentru sprijin, în special prin alegeri, există o tendință
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
inegalitar. Instituții și grupuri în sistemele politice populiste Sistemele politice populiste au o configurație structurală hibridă, caracterizată adesea printr-o opoziție marcantă între grupările tradiționale în declin și noile grupuri precum patronatele sau sindicatele, între care trebuie să se realizeze compromisuri delicate. Aceasta înseamnă că în sistemele populiste nu există osmoza între societate și viața politică întâlnită în sistemele tradiționale inegalitare. Structurile politice și în special partidele sunt înființate în mod normal cu scopul conștient de a încuraja schimbarea în societate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu care se confruntă țara. Rezultatul constă adesea în apariția unui sistem autoritar inegalitar. Instituții și grupuri în sistemele politice autoritare inegalitare Sistemele politice autoritare inegalitare apar în general atunci când diviziuni interne la nivelul instituțiilor nu pot fi surmontate prin compromisuri. Acest lucru se întâmplă, așa cum am văzut, când un sistem populist se confruntă cu grupări tradiționale cum sunt triburile puternice, care au fost înstrăinate de regim. Dar se întâmplă și atunci când, într-un sistem liberal-democratic, opozițiile dintre partide și dintre
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezbinate" (Huntington, 1968: 13-24). Este discutabil dacă, urmându-l pe Huntington, ar trebui să concluzionăm că cel mai înalt grad posibil de instituționalizare se găsește întotdeauna la extremele polare ale acestor patru dimensiuni. Între cele patru variabile poate exista un compromis: "adaptabilitatea" poate afecta gradul de "coerență"; este probabil mai bine să existe o oarecare "dezbinare", dacă aceasta înseamnă un nivel redus de "rigiditate". Totuși, în măsura în care analiza se aplică fiecărei instituții, aceasta conferă indicații care sunt deopotrivă fructuoase din punct de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1986: 58-75; 379-401). Dictaturi structurale Unele condiții sociale fac posibilă, dacă nu chiar inevitabilă apariția dictaturilor. În general vorbind, un guvern dictatorial ajunge la putere când conflictele între instituții și grupuri sunt de așa natură încât nu poate exista un compromis, deoarece integrarea politică este slabă. În asemenea circumstanțe, dictatura poate fi descrisă ca structurală, în timp ce o dictatură este tehnică dacă apare ca rezultat al rivalităților dintre un număr de aspiranți la conducerea politică. În practică, distincția nu este totdeauna clară
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
totdeauna clară, deoarece multe dictaturi au inclus atât elemente personale cât și sociale (Duverger, 1961: 21-109). Dictaturile structurale tind să apară când diviziunile sociale sunt puternice, deoarece în asemenea cazuri diversele segmente ale corpului politic nu sunt dispuse să facă compromisuri. Aceste situații apar cu precădere în perioade de profundă schimbare socio-economică structurile tradiționale își pierd sprijinul, în timp ce își fac apariția noi grupuri ai căror membri vor să accelereze ritmul schimbării. Tensiunea este și ea adesea ridicată, datorită influenței directe sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care doresc să înfăptuiască schimbarea. În asemenea situații încep să apară diviziuni puternice între susținătorii diferitelor modele sociale, chiar acolo unde sistemul politic s-a bucurat mai înainte de niveluri ridicate de sprijin și de integrare a grupurilor. În aceste cazuri compromisurile devin dificil de realizat, existând deseori posibilitatea ca o guvernare sau un regim "puternic" să ajungă la putere și să-și impună punctele de vedere. Acesta este motivul pentru care dictaturile structurale tind să apară în timpul etapei de "lansare" economică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
-se să determine populația să le accepte politicile, și în același timp sunt mijloacele prin care și populația (sau măcar cea mai activă parte a sa) încearcă să își exercite influența. Astfel, prin partide apar și sunt rezolvate conflicte (prin compromis sau represiune). Partidele sunt instituțiile prin care poporul este atât reprezentat cât și mobilizat, deoarece ele reprezintă un mijloc bidirecțional de comunicare a influenței între conducători și populație. Unele partide "agregă" sau, în termenii lui Apter, "reconciliază" mai mult decât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
același președinte, este compus din același partid sau din aceleași partide și corespunde aceluiași parlament. O astfel de definiție poate fi validă în anumite scopuri (și în cazul țărilor unde alegerile contează); dar este în mod clar o definiție de compromis, din moment ce componența unui astfel de "guvern" nu poate varia semnificativ, în această perioadă (Lijphart, 1984a: 80-1; 1984b: 265-79; Blondel, 1985; Bakema, 1991: 779). Durata coalițiilor și a guvernelor monocolore Problema duratei relative a guvernelor monocolore și de coaliție, deși foarte
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
așa cum face Burns: pe baza tipului de "proiect" pe care aceștia îl au în vedere. Există "mari" lideri, care modelează în întregime societatea, care îi transformă caracterul; există alți lideri preocupați în primul rând de funcționarea societății și care fac compromisuri și tranzacții, acceptând în același timp structura în cadrul căreia are loc viața economică, socială și politică (Burns, 1978: 19-20). O astfel de distincție nu trebuie privită ca o dihotomie, ci mai degrabă sub forma extremităților unei axe continue care se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fără niciun partid dominant, prim-miniștrii nu sunt cu mult superiori colegilor de cabinet. Ei nu au destulă putere politică sau destulă longevitate în funcție pentru a domina scena, și deseori sunt aleși pentru că sunt foarte buni în a face compromisuri, iar nu pentru că sunt "lideri" în sensul convențional al cuvântului. Evoluțiile din anii '80 din Olanda și Belgia sugerează totuși că o schimbare este posibilă în această privință. În sfârșit, există cazuri în care prim-miniștrii sunt simpli deținători de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trebuie să fie generoasă și deplină, așa cum o așteaptă laicii, așa cum ne-a fost trasată de Isus. Va trebui să ne revedem mentalitatea; să îndepărtăm categoric orice soluție mediocră, echivocă, în fine, tot ceea tinde spre jumătăți de măsură, spre compromis. Sfânta Evanghelie ne spune că Isus, iubindu-ne, nu a cunoscut limite în iubirea Lui, ci a mers până la capăt: «Iubindu-i pe ai Săi, până la sfârșit i-a iubit» (In 13,1). Așadar, trăirea religioasă ne-a fost trasată
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
nu trebuie să ne îndreptățească lipsa de activitate, nici să nu ne lase indiferenți în contemplarea promisiunilor evanghelice. Aceasta este nenorocirea noastră. În creștinism totul merge bine, mai puțin viața atâtor oameni care se numesc creștini, dar trăiesc din neîncetate compromisuri, de idei și de fapte, cu lumea satanică, deformând, în ochii celor care nu-i cunosc, adevăratul chip al lui Cristos. În acest ceas înfricoșător, dar și plin de atâtea speranțe, se cere o analiză profundă a ideologiilor noastre uneori
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dar sunt unii care trăiesc cu gândul să intre în posesia vreunui beneficiu consistent, o bază majoră de siguranță economică. Evanghelia spune: «Nu vă temeți de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul» (Mt 10,28); dar anumite compromisuri, anumite tăceri, ne-ar mărturisi că suntem mult mai preocupați de traiul liniștit, decât de salvarea purității credinței. Evanghelia se preamărește, prin cuvinte categorice, puterea, sau mai bine zis, de atotputernicia rugăciunii; și apoi, este adevărat că i se acordă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
staționar și etern căutau și ei argumente noi pentru a-și susține modelul. O echipă de cosmologi din Marea Britanie, formată din Fred Hoyle (1915-2001), Thomas Gold (1920-2004) și Herman Bondi (1919-2005), a elaborat un model care părea să realizeze un compromis imposibil: descria un univers în expansiune care era și etern și neschimbător. Partizanii BB-ului făcuseră presupunerea că un univers în expansiune implica faptul că, în trecut, universul avea dimensiuni mai reduse, era mai dens și mai fierbinte, ceea ce ducea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
omului, pentru că sînt vorbe care s-au uzat. Asistăm la un fel de decivilizare; lumea este stăpînită de ură, de invidie, care au adoptat în drumul lor pseudonime ca, de exemplu, lupta de clasă, de rasă, de masă, de sindicat. Compromisul a devenit o virtute. Atîta vreme cît politica de aranjamente cere milioane nesfîrșite de victime omenești în republicile sovieto-comuniste, această politică nu poate fi un concept universal al binelui și justiției, valabil pentru întreaga omenire. 98 La sosirea mea în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Mi-e ciudă pe tine cu "ștergerea" examenelor! Chiar dacă nu ne folosesc la nimic nouă personal! Poate ieși și tu cu carte! E tot ce-ți doresc! Îmi închipui că ești la capătul așteptărilor. Nu ceda! Și nu face nici un compromis! Nu, nu "citesc" revistele decît prin chioșcuri, cînd sînt prin orașe! Mai bine ar face mături din ele! Că tot sînt ilizibile! Nu-mi poți face cadou "Zenobia" lui Gellu Naum!? Aș fi tare fericit! E o muzică grozavă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acest context, s-a discutat despre un schimb de vizite la cel mai înalt nivel. Fiecare dintre șefii celor două state, din motive de prestigiu, nu voia să fie primul care vizitează țara parteneră. Până la urmă ,,s-a ajuns la compromisul ca Mihăiță, la întoarcerea sa de la încoronarea din Londra, să treacă prin Varșovia, să facă o vizită președintelui Moscicki, care va fi considerată una de invitare, la care să răspundă afirmativ”. În baza acestei înțelegeri s-a realizat vizita lui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]