6,847 matches
-
preluarea școlilor confesionale de puterea comunistă. Tot la Satu Mare, episcopul latin, le încredințează Fraților, în 1943, conducerea Școlii Normale, în care predau și patru Frați, toți cu pregătire superioară. Școala își încetează activitatea în 1948, luna august, o dată cu naționalizarea școlilor confesionale. La Oradea, Frații sunt chemați în 1926, de Episcopul greco-catolic, Dr. Valeriu Traian Frențiu, preluând conducerea "Școlii primare de aplicație" de pe lângă Școala Normală Română Unită din localitate, unde doi Frați predau limbi străine. Tot la Oradea s-a deschis, în
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
hitleristă, primirea candidaților din alte țări, în casele de formație din Austria, era interzisă. În noviciatul din București s-au format trei serii de Frați, în total cincisprezece novici. În 1940, Ministrul Educației Naționale, aprobă Fraților deschiderea unei școli primare confesionale la Constanța. Din cauza Războiului care a izbucnit, școala nu și-a mai putut deschide porțile. În schimb, în 1943, în luna septembrie, s-a deschis la București, școala primară Sf. Anton, în clădirea în care a funcționat noviciatul. În noiembrie
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
Pitar-Moș. După 23 august 1945 au fost puși în libertate, putându-și relua activitatea în școli. Când Frații se pregăteau să aniverseze o jumătate de secol de activitate în mijlocul tineretului din România (1898-1948), a venit, ca un trăsnet, naționalizarea școlilor confesionale de către regimul comunist instalat la putere. La acea dată de 1 august, în țară erau patru comunități F.S.C., două la București și două la Satu Mare. Numărul Fraților era de 38. Unii Frați (9), de naționalitate germană și austriacă se hotărăsc
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,62%), cu o minoritate de romi (1,05%). Pentru 9,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,24%), dar există și minorități de romano-catolici (1,54%) și fără religie (1,46%). Pentru 8,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa
Comuna Corbeanca, Ilfov () [Corola-website/Science/310025_a_311354]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,24%), dar există și minorități de romano-catolici (1,54%) și fără religie (1,46%). Pentru 8,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, fiind formată din satele Corbeanca, Mechioaia, Ostratu, Oracu, Tamași și Sărindeanca, totalizând 1114 locuitori și 254 de case. În comună funcționau o școală mixtă și
Comuna Corbeanca, Ilfov () [Corola-website/Science/310025_a_311354]
-
populația comunei Moara Vlăsiei se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,04%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,02%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Căciulați", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,04%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,02%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Căciulați", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă (fostul nume al satului Moara Vlăsiei), Pășcani și Pârlita, având în total
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,99%), cu o minoritate de romi (1,01%). Pentru 2,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,59%). Pentru 3,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Greci-Grădiștea", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
români (95,99%), cu o minoritate de romi (1,01%). Pentru 2,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,59%). Pentru 3,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Greci-Grădiștea", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Grecii de Sus, Măxineni și Grădiștea, totalizând circa 1000 de locuitori. În comună funcționau două biserici
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,73%), cu o minoritate de romi (11,46%). Pentru 4,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,36%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,11%). Pentru 4,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dâmbovița a
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
4,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,36%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,11%). Pentru 4,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, fiind formată din satele Cernica și Căldăraru, având 922 de locuitori (inclusiv cu călugării de la mănăstirea Cernica, pe atunci aflată pe teritoriul comunei — astăzi, în
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,26%), cu o minoritate de romi (4,89%). Pentru 9,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,44%). Pentru 9,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția cantitativă a comunei Afumați este oglindită mai ales în datele recensămintelor de după 1831. Astfel în Condica cu Manuscripte nr. 1457 de la Academia Română (pagina
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
români (85,26%), cu o minoritate de romi (4,89%). Pentru 9,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,44%). Pentru 9,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția cantitativă a comunei Afumați este oglindită mai ales în datele recensămintelor de după 1831. Astfel în Condica cu Manuscripte nr. 1457 de la Academia Română (pagina 145) se constată dintr-o numărătoare a populației făcută la 1810 că Afumați avea 280 de
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,07%), cu o minoritate de romi (1,63%). Pentru 3,3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,31%). Pentru 3,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Albac, Alba () [Corola-website/Science/310085_a_311414]
-
români (95,07%), cu o minoritate de romi (1,63%). Pentru 3,3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,31%). Pentru 3,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Albac, Alba () [Corola-website/Science/310085_a_311414]
-
populația comunei Bucium se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,91%). Pentru 2,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,47%), cu o minoritate de fără religie (2,89%). Pentru 3,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Bucium, Alba () [Corola-website/Science/310088_a_311417]
-
96,91%). Pentru 2,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,47%), cu o minoritate de fără religie (2,89%). Pentru 3,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Bucium, Alba () [Corola-website/Science/310088_a_311417]
-
populația comunei Bistra se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,97%). Pentru 3,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,15%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principalele tradiții ale comunei Bistra sunt legate de obiceiul colindului.. De Crăciun se merge cu colinda, cu "Irozii", cu "Iosif și Maria", cu "Steaua
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,97%). Pentru 3,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,15%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principalele tradiții ale comunei Bistra sunt legate de obiceiul colindului.. De Crăciun se merge cu colinda, cu "Irozii", cu "Iosif și Maria", cu "Steaua". De Anul Nou, se merge cu Plugușorul, Sorcovă, "Buhaiul" și "Capră", iar cei micuți merg cu
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (45,97%), romi (31,13%) și maghiari (16,76%). Pentru 5,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,48%), dar există și minorități de reformați (15,09%), greco-catolici (8,19%) și penticostali (2,9%). Pentru 5,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Cetatea de Baltă, Alba () [Corola-website/Science/310089_a_311418]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,48%), dar există și minorități de reformați (15,09%), greco-catolici (8,19%) și penticostali (2,9%). Pentru 5,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Cetatea de Baltă, Alba () [Corola-website/Science/310089_a_311418]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,37%), cu o minoritate de romi (10,09%). Pentru 3,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,95%), dar există și minorități de penticostali (3,79%) și baptiști (1,28%). Pentru 3,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,95%), dar există și minorități de penticostali (3,79%) și baptiști (1,28%). Pentru 3,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
2011, populația comunei Stremț se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,73%). Pentru 2,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,66%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Stremț, Alba () [Corola-website/Science/310097_a_311426]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,73%). Pentru 2,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,66%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Stremț, Alba () [Corola-website/Science/310097_a_311426]