6,500 matches
-
care aruncă la pământ trupul unui bărbat, iar acesta, în loc să se apere, îmbrățișează fiara! -, Bogza a generalizat iute interpretarea mea ca o „înțelegere”, poate chiar o „justificare a fiarei, a călăului” și, cum o spuneam, ani în șir, când îl contraziceam cu ceva, îmi arunca în cap, furios, felul ciudat - cu sensul de antiuman! - în care eu concep o relație ce, aplicată la viața socială, putea crea revolta oricărui „om cinstit!” - Ei, ia spune, Brebane, îmi arunca el, tot mai susții
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și după debut, mult după, creând din mine, cum o spune prietenul Țepeneag, „o figură atipică!” Era și vina mea, eram nestăpânit, îmi pierdeam ușor răbdarea - se pare că acest lucru se mai întâmplă uneori și azi, nu când sunt contrazis, cum se spune, ci când nu sunt ascultat cu atenție și până la capăt! -, dar e adevărat că tinerelul care eram era nemulțumit profund de întreaga stare a literelor și sinuos cum era cel al unor colegi și chiar prieteni, care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Nordic, încă o dată, în cazul meu înseamnă refuzul decis al fatalismului, spiritualitate istorică ce ne apasă de secole, venită din acel „sud-estic” european, din orientalitatea turcă și greacă de suprafață, o filozofie a vieții adusă de marile vânturi ale Asiei, contrazicând în esență dinamica gândirii europene, Faust-ul goethean ce-și iese din contradicțiile profunde ale științei și ființei prin acțiunea spre binele, spre salvarea colectivității harnice și credincioase! N-am fost fatalist sub cele două dictaturi comuniste, prima barbară și a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Anațzvi, unde Organizația are deja o bază. Ar asigura atât securitatea Israelului (cine și-ar mai asuma riscul de a ataca inima, creierul întregii planete?), cât și a palestinienilor. Ideea îmi păruse inedită, dar câteva scrisori ale cititorilor m-au contrazis. Inventam apa caldă. Propunerea era de-o vârstă cu speranța. Iată, de exemplu, ce scria Louis Massignon în săptămânalul catolic Temps présent din 16 septembrie 1938: "Se știe că Societatea Națiunilor n-a murit de tot, slavă Domnului; și că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Laden în cârcă, altfel pot și eu să-l pun pe Bin Bush în cârca voastră. Sunt discipolul lui Saladin în aceeași măsură în care sunteți dumneavoastră moștenitorul lui Richard Inimă de Leu". Bine punctat. Laicitatea dovedește înțelepciunea de a contrazice identitatea din naștere. Dar întotdeauna va reclama o alta în schimb, ceea ce Atatürk înțelesese foarte bine: un patriotism cvasi-religios, singurul capabil să facă dintr-o națiune altceva și mai mult decât o adunătură de minorități care se privesc cu neîncredere
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
înțelege, a poftit numaidecât un tânăr "dolmeci", care s-a înfățișat imediat. Il s'exprimait très bien en français și a adăogit și o salutare românească: "Bună ziua, domnule; fost în Rumania cinci zile, vazut frumos capitalu Bucarest." Nu l-am contrazis, cred că nu era sincer, dar era un tânăr cumsecade și voia să-mi facă plăcere. Împreună cu d. Franz Ulbert, care se servea mai mult de gesturi și scotea exclamații, mi-au arătat o serie de fotografii istorice dela Karlsbad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îmbunătățirea judecății, deci și a sufletului, ni le dă o intervenție blândă și delicată. Nu trebuie să bruscăm pe cei care întârzie la apelul nostru. Nici nu trebuie să procedăm față de ei prin afirmații, formule și dogme. Ar fi să contrazicem brutal însuși spiritul instituției noastre. Ci să-i călăuzim prudent în calea Adevărului cătră Dreptate, Iubire și Frumos. Francmasoneria declară de la început adepților săi că nu pretinde a fi descoperit adevărul. Nu enunță dogme; nu face afirmații cu caracter definitiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai erau care, în dosul cărora s-au refugiat polonii, ca până la urmă să fugă și să le părăsească, înseamnă că istoricul polon are dreptate. Fr. Papée considera că în mâinile moldovenilor n-au căzut decât câteva tunuri mici, afirmație contrazisă de Gheorghe Duzinchevici. Dar și în Kronika polska se scrie că pe „unde drumul era stricat, moldovenii s-au năpustit asupra carelor noastre, le-au prădat și le-au luat alor noștri tunurile”. Polonii aveau să le recupereze la Obertyn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
transformată în subordonată condițională accentuează succesiunea cauzală, ce are ca finalitate zămislirea pruncului năzdrăvan: „Îl bagă în gură, dîn gură n-a ieși. Dacă-l bagă-n gură, lung’ițeșt’e, îl scapă șî mere pă gîrtu”. Ea vine să contrazică logica profană autoliniștitoare a bătrânei, care crede că a găsit soluția pentru evenimentul neobișnuit. În același timp, este evidențiată îngurgitarea, ca modalitate magică de luare în posesie a ființei, în imaginarul arhaic. Trenarea pe momentul cotidian semnalează în fapt deschiderea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reale, concrete ale oamenilor. Este și contra tuturor românilor care sunt în Spania și nu lucrează sau fură. Spune că sunt pline pușcăriile cu astfel de persoane. Mi-e rușine de ce spune despre conaționalii mei și nu încerc să-l contrazic, mai ales referitor la țigani, dar îi spun totuși că din ceea ce cunosc, majoritatea românilor de aici sunt persoane oneste și muncitoare, pricepute. Tot discutând una și alta ajungem la magazinul ce dorea să mi-l arate, și aici ne
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ajuns ministru, după care m-ați sfătuit să-mi fac bagajele? Mă opresc aici, dar vă întreb pe cine reprezentați în această delegație? Pe mine în nici un caz. Spre uimirea mea și, probabil, a membrilor delegației, care nu m-au contrazis, toți s-au bucurat când au văzut că Ion Stoian, membru al conducerii partidului și statului comunist, a plecat urgent spre biroul lui de la etajul al doilea, de unde se pare nu a mai avut curajul să iasă decât flancat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cele contraindicate (secundare) și, mai cu seamă, acestea din urmă asupra bolnavilor. Dădea, în rapoartele de gardă, sugestii de cum trebuie administrate medicamentele pentru obținerea unor rezultate cât mai bune și înlăturarea efectelor secundare. Îmi amintesc ca acuma, cum l-a contrazis pe prof. Dr. Pendefunda, când a prescris soției, suferindă de leuconevraxită, medicamentul buerlicitin și administrarea vaccinului Margulis-Shubladze. - Tov. profesor, buerlicitinul nu este pentru leuconevraxită ci pentru bolnavii care au suferit un traumatism după un accident rutier; la vaccinul Margulis- Shubladze
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
o tânără domnișoară era cât se poate de vehementă: nu, aici nu au ce face, aici e mizerie, aici salariile sunt mici, va trebui să plece în altă parte. Era atât de patetică, încât nici n-avea rost să o contrazici. Sunt convins că mulți colegi de-ai ei gândeau la fel. Și totuși, îmi permit să mă întreb: oare de ce pleacă toți tinerii ăștia? Numai din cauză că la noi salariile sunt mici? Cred că mai e ceva, un fleac ce ține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un zeu, dar actul de a scrie poeme este unul alchimic, de exorcizare a pielii ce conservă formele care suntem pe lumea asta. Bine zicea Nietzsche: "pentru un adevăr este mai primejdios să fie aprobat de poet, decât să fie contrazis de el". Poemul este omul așa cum ar arăta fără pielea ce-i ține oasele și mușchii laolaltă: ecorșeu și ființă autonomă în care se contopesc lumina, întunericul și un sentiment despre cum poate lumea sfârși. Un străin pe care ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu este una măgulitoare și anume aceea de lăutărism, care s-ar caracteriza prin "reușita de a spune lucrurile oarecum "după urechi"" iar omul de cultură român e slăbit de "deschiderea sa către mai multe lucruri deodată". Cum ar putea contrazice Gheorghe Grigurcu aserțiunile lui Noica? Idealul lui Noica era eruditul, nu artistul. Devenise legendar îndemnul pe care-l adresa tinerilor intelectualicește dotați, inclusiv literaților, pe care voia să-i "antreneze", de-a învăța neapărat greaca veche. Sfat pe care-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
preț. Ce mi se pare catastrofal este acea colecție "Opera Omnia" care e una dintre cele mai mari farse ale literaturii de după '89. Toți vor să intre și dacă vor să intre, intră. Aici cred că nimeni nu mă poate contrazice. A început bine și a devenit maculatură, o colecție absolut nereprezentativă și scoasă, după umila mea părere, în mod abuziv și fără nici un fel de simț critic sau cel puțin cel al discernământului. Dacă aș fi știut cum se pervertește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de ceea ce vreau să scot în evidență. Îmi pun întrebarea dacă sunt confuz sau mă înțeleg pe mine însumi, de aici mai departe poemul caută tangența altor suflete, a altor ochi și urechi, a altor perspective care însă nu se contrazic. Aceștia sunt atunci cititorii mei! Cititorul meu trebuie să aibă două calități: să fie meloman și să aibă conștiință socială. Dacă aceste două calități se contopesc într-un individ, atunci așa de simplu arată cititorul meu. Dacă ar fi să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în România majoritar un spirit critic lipsit de discernământ, plin de umori, care dă dovadă de o rea-credință condamnabilă. Toate premiile primite m-au bucurat nespus, agățându-mă de ele, am sperat că toți cei ce nu mă suportă sunt contraziși de realitatea lor. Dar nu e decât o amăgire, ce se va întâmpla cu diplomele de premiant, cu medaliile sau trofeele literare câștigate într-o viață, după ce mori? Se vor arunca la coș, nu vor interesa pe nimeni ele au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lei de bronz și o figură feminină reprezentând Republica Dominicană! A fost inaugurat în octombrie 1992, la aniversarea a 500 de ani de la "descoperirea Americii", Mesa fiind rostită de papa Ioan Paul al II-lea! Pentru a încheia acest capitol, care contrazice urarea adresată celor dispăruți "odihnească-se-n pace", "știința" a dorit să afle, pe bază de analize ADN, unde este Amiralul cu adevărat. La refuzul autorităților de la Santo Domingo de a permite cercetarea "cutiei de plumb", savanții au trebuit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
automate, am zis, alea care trag mai mult de-un foc la o apăsare pe trăgaci. - Nu, a zis gaborul zîmbind, se aplică la toate armele automate străine. Știam că n-are dreptate, dar n-avea nici un rost să-l contrazic. S-a uitat la brațele mele. - Te-ai găurit atîta-n locu’ acela, că e pe cale să se infecteze, a zis el, arătînd spre o crestătură de ac. A sosit duba și ne-am urcat toți Înăuntru. Am fost duși la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pe Florica, unde nu voiau să recunoască proprietatea mamei, pentru a nu-i da dreptul de a administra cum se cuvenea, deoarece era rămasă în teritoriul ocupat. Lupta nu era cu putință pe nici un tărâm, căci nu se sfiau să contrazică ordonanțele lor, [indiferent de] cine era vorba. Trebuia să răbdăm. Mai târziu, internații sosiră subit la 14/27 decembrie. Ionică și Gheorghiu veniră îndată să vadă pe mama și ne povestiră cum, pe un ger cumplit, au călătorit cinci zile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de pace De aici înainte, aproape două luni am trăit zbuciumul păcii de la Brest-Litovsk. Știrile soseau prin diferite căi: ziare germane, ziare bucureștene, zvonuri pornite de la Crucea Roșie sau din văzduh; cele de dimineață erau dezmințite seara, cele de seara contrazise dimineața sau amplificate ca să ne sperie. Puține se ade vereau, ca arestarea lui Constantin Diamandy, ministrul nostru la Pe ter sburg, în contra tuturor legilor și obiceiurilor, și liberat numai după protestarea unanimă a întregului corp diplomatic. Aci se re constituia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cheia marilor succese. * Muzicienilor, până și mațele le ghiorăie pe note. * Afonul cântă fals și prin somn. * Scriitorilor le plac muzele; istoricilor le plac muzeele. * Hoțul prins are o singură salvare: Justiția. * Când doi susțin același lucru, al treilea îi contrazice. * Unele păreri asemănătoare se bazează pe argumente diferite. Unele negații mai mult întăresc decât contestă. * Fiecare clopot bate pe limba lui. * Numai viețuitoarele necuvântătoare se înțeleg în aceeași limbă. * Unii învață din greșelile altora, alții nu învață nici din propriile
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
puncte. Îl priveam tăcut cum îmi tot explica și îmi arăta diferite exemple din diferite lucrări reproduse în cartea sa, Dicționarul Artei Naive din România. Era o zi prea minunată după plimbarea de dimineață, nu aveam niciun chef să mă contrazic cu domnia sa. Au urmat Bobiță și Anita, doar noi eram cei noi în raza sa de acțiune, de a ne capta atenția și de a ne modela în așa fel încât să-i acceptăm propriul său stil pe care dorea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Nu concepeam, pe atunci, că m-ar putea lovi o altă nenorocire mai mare decât aceea de-a fi nevoit să lipsesc de la acest curs. Har Domnului că nu mi s-a întâmplat niciodată. Următorul moment cu Tudor Vianu va contrazice oarecum „blândețea“ evocată în episodul de mai înainte, acea trăsătură a firii sale la care singur ne trimisese, deși pe jumătate glumind, de bună seamă. Eram în anul III, cred, și așteptam, împreună cu alții, să intru în sala unde examina
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]