195,758 matches
-
trecut la creșterea ,,în sine”, fiind reținuți pentru prăsilă doar indivizii ce prezentau, foarte bine exprimate, caracterele și însușirile specifice tipului prefigurat. Însușiri morfologice Merinosul de Suseni - Vaslui dispune de un ansamblu remarcabil de calități valoroase ce-l recomandă în creștere și exploatare. Exteriorul indivizilor din această linie este caracteristic oilor specializate pentru producția de lână fină, cu aspect corporal și conformație armonioasă, iar constituția este fină spre robustă. Indivizii acestei linii dispun de o rezistență organică deosebită și au o
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
specializate pentru producția de lână fină, cu aspect corporal și conformație armonioasă, iar constituția este fină spre robustă. Indivizii acestei linii dispun de o rezistență organică deosebită și au o bună capacitate de adaptare la noi și diverse condiții de creștere specifice Analiza datelor confirmă gradul relativ bun al dezvoltării corporale și implicit aptitudinile pentru producția de carne. Toate acestea, alături de alte calități de care dispun indivizii acestei linii, au indus aprecieri unanime din partea crescătorilor. Greutatea corporală la categoriile de ovine
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
indivizii acestei linii, au indus aprecieri unanime din partea crescătorilor. Greutatea corporală la categoriile de ovine adulte este cuprinsă între limitele 55 și 75 kg la femele și 80 - 110 kg la masculi; tineretul ovin are o foarte bună viteză de creștere în primele 6 luni de viață. Datorită gradului ridicat de precocitate, tineretul ovin femel poate fi utilizat la reproducție începând cu vârsta de 10 luni. Producția de lână În ansamblul său, corpul este bine acoperit cu lână fină, deasă, lungă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Suseni - Vaslui nu sunt conservatoare în ceea ce privește sezonul de reproducție Îanestrus sezonier redusă, pot fi utilizate la reproducție pe aproape tot parcursul anului. Fertilitatea oilor calculată pe o durată de 10 ani este de 96 %, iar prolificitatea 125 - 130 %. Perspective de creștere Din anul 1978, ovinele aparținând acestei populații sunt izolate reproductiv, iar selecția severă și dirijarea împerecherilor a permis consolidarea unor linii zootehnice distincte din punct de vedere productiv. Capacitatea ridicată de transmitere ereditară a însușirilor valoroase ale lânii, precocitatea accentuată
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
generația a doua. Din acest moment s-a trecut la împerecherea metișilor între ei, practicându-se o singură încrucișare de infuzie cu berbeci de rasă Île de France. În acest fel, s-a urmărit masivizarea corporală a tipului preconizat, precum și creșterea gradului de precocitate. În literatura de specialitate acest tip de ovine mai este denumit, după zona de formare, și oaia de Bârsa. Însușiri morfologice Oile aparținând acestui tip se caracterizează prin rusticitate și o bună adaptabilitate la condițiile pășunatului alpin
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
grăsime și 6,6 % proteină. Datorită aptitudiniilor bune pentru producția de lapte oile mame pot asigura, pe durata lactației, cantitatea de lapte necesară pentru hrana mieilor. Acest fapt permite ca în prima parte a vieții, mieii să realizeze sporuri de creștere cu valoare ridicată. Producția de carne Dat fiind faptul că în genofondul acestei populații se regăsesc gene aparținând unei rase considerate ca fiind amelioratoare a producției de carne, tineretul ovin dispune de o foarte bună viteză de creștere. Practic între
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sporuri de creștere cu valoare ridicată. Producția de carne Dat fiind faptul că în genofondul acestei populații se regăsesc gene aparținând unei rase considerate ca fiind amelioratoare a producției de carne, tineretul ovin dispune de o foarte bună viteză de creștere. Practic între sexe nu există diferențieri majore în ceea ce privește evoluția greutății corporale în primele 100 de zile postpartum. Sporul mediu zilnic din primele 150 zile de viață este cifrat la 200 g, iar în condiții de îngrășare tineretul ovin realizează la
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de reproducție la rasele parentale, și la oaia din tipul Merinos de munte principalii indici au valori superioare. Astfel, fecunditatea este de 97 % la oi adulte și 95 % la mioare, iar prolificitatea medie a populației este de 118 %. Perspective de creștere ținând cont de capacitatea de aclimatizare, de rezistența organică față de condițiile zonei de formare, precum și de gradul de precocitate și valoarea producțiilor principale, oile acestei populații vor putea fi crescute în continuare în arealul lor specific. În scopul ameliorării ovinelor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de lână este de 32 µ, iar randamentul lânii la spălare 54 %. Producția medie de lână este cuprinsă între 4,5 kg la femele și respectiv 9 kg la masculi. Producția de carne În condițiile aplicării unor tehnologii adecvate de creștere și îngrășare, precum și a unor rații echilibrate, tineretul aparținând acestui tip reacționează foarte bine obținându-se sporuri medii zilnice de peste 250 g. Carcasele au o structură fizică și tisulară cu valori apropiate de cele specifice mieilor aparținând raselor precoce. Carnea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
miros specific și cu calități gustative superioare. Randamentul la sacrificare înregistrat în cazul tineretului ovin îngrășat este de 52 % - 55 %. Indicii de reproducție Valorile indicilor de reproducție specifice oilor țigaie de Rușețu sunt: fecunditatea 92 % și 113 % prolificitatea. Perspective de creștere Rolul ovinelor țigaie de Rușețu va fi mai mult local, aceasta fiind recomandată spre a fi crescută în continuare în zona de formare. Mai mult decât atât, datorită însușirilor și calităților sale valoroase este indicată spre a fi utilizată și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
formare. Mai mult decât atât, datorită însușirilor și calităților sale valoroase este indicată spre a fi utilizată și ca amelioratoare a celorlalte tipuri de ovine existente în zonele colinare. TIPUL DE LAPTE PALAS Interesul consumatorilor, precum și cererile pieței mereu în creștere față de brânza și derivatele obținute ca urmare a prelucrării laptelui de oaie au contribuit la derularea unor acțiuni intense în vederea obținerii a unui tip de ovine cu potențial lactogen superior. Origine și mod de formare Lucrările de formare au fost
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
această populație este dolicomorf caracteristic oilor de lapte, cu aspect corporal piriform și o conformație armonioasă specifică tipului respirator. Constituția este fină spre robustă; sunt animale Tipuri locale de ovine - 79 rezistente și au o bună adaptabilitate la condițiile de creștere specifice zonelor de câmpie, manifestă însă sensibilitate față de umiditatea ridicată. Gâtul este de lungime și grosime mijlocie, purtat oblic și lipsit de rezerve cutanate. La aproximativ 35 % din indivizii populației sunt prezente în partea inferioară a gâtului niște apendici cutanați
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
uscată din lapte este 18%, din care procentul de grăsime și proteină deține 5,8 % și respectiv 6,56 %. Indicii de reproducție. Fecunditatea specifică este de 90 %, iar prolificitatea și natalitatea au valori de 127 % și respectiv 94 %. Perspective de creștere Fiind o populație de ovine cu aptitudini remarcabile pentru producția de lapte, în viitorul apropiat se impune continuarea lucrărilor de selecție coroborate cu cele efectuate în vederea consolidării și îndeplinirii tuturor cerințelor pentru a fi omologată ca rasă de sine stătătoare
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sine stătătoare. Apoi, se va trece la sporirea efectivelor și răspândirea acestora și în alte areale unde vor fi crescute în rasă curată sau va fi utilizată ca amelioratoare a producției de lapte la oile locale. RASE AUTOHTONE DE CAPRINE Creșterea și exploatarea caprinelor s-a bucurat și se bucură și în prezent de o atenție deosebită din partea omului. Acest interes derivă din diversitatea și valoarea economică și biologică a produselor rezultate de la această specie. La nivel național, deși dispunem de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
noastră și derivă din forma sălbatică Prisca. Rasa în sine s-a format prin selecție naturală, fiind crescută încă din cele mai vechi timpuri pe lângă gospodăriile populației. Însușiri morfologice Se caracterizează prin rusticitate și rezistență organică deosebită față de condițiile de creștere și întreținere, fiind tardivă și foarte heterogenă din punct de vedere al culorii, dezvoltării corporale și a producțiilor. Nivelul productiv depinde în mare parte de tipul și felul alimentației și nu în ultimul rând de gradul de selecție și de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
fiind tardivă și foarte heterogenă din punct de vedere al culorii, dezvoltării corporale și a producțiilor. Nivelul productiv depinde în mare parte de tipul și felul alimentației și nu în ultimul rând de gradul de selecție și de condițiile de creștere și exploatare. Fiind considerată o specie rezistentă de cele mai multe ori toate aspectele amintite sunt tratate cu superficialitate. Așa se explică gradul ridicat al heterogenității caracteristic acestei rase. La naștere, greutatea corporală a iezilor este influențată de tipul de fătare, fiind
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
între limitele 150 și 280 l lapte obținut într-o perioadă a lactației cuprinsă între 5 și 7 luni. Acest aspect denotă, ca urmare a lipsei unor acțiuni susținute de selecție aplicată la această rasă, o mare heterogenitate. Perspective de creștere Probabil, și în viitor, caprele de rasă Carpatine își vor păstra arealul ocupat, fiind crescute cu precădere în sectorul privat. Însă, pentru a crește eficiența acestora în exploatare, și pentru reducerea gradului de variabilitate, se impune, ca la nivel național
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
pe o lactație de 200 - 280 zile este de 400 l, cu variații individuale cuprinse între 200 l și 1300 l. Prolificitatea specifică rasei este 200 - 250 %, iar natalitatea și fecunditatea au valori de 94% și respectiv 97%. Perspective de creștere Fiind o rasă autohtonă ce dispune de un potențial lactogen superior este necesar ca pe viitor aceasta să fie utilizată ca amelioratoare a populațiilor locale aparținând rasei Carpatină. Paralel cu aceste acțiuni se impune și intensificarea lucrarilor de selecție desfășurate
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
necesar ca pe viitor aceasta să fie utilizată ca amelioratoare a populațiilor locale aparținând rasei Carpatină. Paralel cu aceste acțiuni se impune și intensificarea lucrarilor de selecție desfășurate în rasă curată, concomitent cu derularea altora ce vizează extinderea arealului de creștere, astfel încât acolo unde este posibil să înlocuiască efective locale mai slab productive.
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Conflictele dintre regulile dezvoltate la niveluri diferite și imposibilitatea agregării unui sistem coerent de reguli au condus la utilizarea abuzivă a regulilor operaționale în scopul creșterii profiturilor individuale în detrimentul menținerii sistemului de resurse. Problema fundamentală a devălmășiei vrâncene a fost aceea că regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivel operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de proprietate. Regulile de acces depind de fenomenele biologice majore care influențează viața comunității: nașterea și moartea. Fiecare familie înzestra copiii cu o parte a averii, criteriul principal fiind cel al muncii prestate și al rămânerii în comunitate . Ulterior, odată cu creșterea activității economice și a influenței capitalismului, dar și sub presiunea unor boieri locali, regulile referitoare la proprietate și exploatarea resurselor comune se schimbă. Este interesant de urmărit modul în care relaționează regulile de la cele trei nivele, menționate mai sus, în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
asupra regulilor se poate ajunge la eșecul sistemului de aranjamente instituționale necesare pentru exploatarea în comun a resurselor. În satele românești descrise de Stahl apare o astfel de problemă în momentul în care la nivel constituțional se ivește posibilitatea de creștere a numărului de acaparatori și de teritorii ce pot fi acaparate. Ca reacție, la nivelul alegerii colective apar o serie de reguli prin care se intenționează restrângerea drepturilor de exploatare. La nivelul operațional se păstrează vechiul tip de exploatare devălmaș
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
resurse era mare, iar nevoile de exploatare se reduceau la satisfacerea nevoilor existente în contextul unei economii primitive. În faza inițială a dezvoltării satelor devălmașe, nevoile economice se limitau la defrișările de pădure necesare obținerii unor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în contextul unei economii primitive. În faza inițială a dezvoltării satelor devălmașe, nevoile economice se limitau la defrișările de pădure necesare obținerii unor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în faza inițială a devălmășiei, apărea doar în raport cu anumite părți din sistemele de resurse mai productive. Locurile erau evaluate în funcție de calitatea lor pentru anumite activități agricole și de pășunat. Terenurile mai rodnice sau mai folositoare din punctul de vedere al creșterii animalelor erau cele mai căutate de către obșteni. Fiecare obștean dorea să exploateze terenurile cele mai bune pentru propriile avantaje, existând de aceea riscul apariției supraaglomerării. Supraaglomerarea putea duce la apariția unor conflicte între obșteni cu privire la nivelul de exploatare și la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]