6,583 matches
-
ciuruită de mărarul înmiresmat al ipotezelor, vrui să mă subtilizez, depășit de vraja rea a clipei: lasă-mă să te las în mătasea misterului! Dacă el, Lepidopterul vorace, mă depista în preajma-i irizată? Poate că-și aștepta firoscos următoarea victimă: curioși de-alde mine, slobozi prin lobodă, topiți de gratuitatea Ăde-o nebunie delicioasă!) a voiajelor cu trotineta în jurul glumei finale!!! Fragedul cufăr. Cam la două-trei săptămâni, mama mă băga cu tandrețe într-un cufăr uriaș. Îmi amintesc zâmbetul ei umed, victorios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
după Matei și partitele și sonatele pentru vioară solo. Un extras din poezia lui Paul Celan încheie romanul, ce-mi amintește pe alocuri de scrierea unui Aharon Appelfeld. Poate o editură românească se va învrednici să-l traducă. Pentru cei curioși, romanul există și pe Internet ca e-book, informațiile despre el fiind disponibile la adresa www.simonsays.com. *Eugene Drucker, The Savior. A Novel. New York, London, Simon & Schuster, 2007, 208 p. FILM Iulia BLAGA Aleargă, Bourne, aleargă! Ca sa vezi Ultimatumul lui Bourne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
tu. Astfel, în volum, tu vei avea mai multe cuvinte decât mine. Mă enervează psihoza asta generalizată a vlahilor, cheful lor nebun de ceartă. Nu există multe popoare care să aibă aceeași predispoziție către ceartă. Suntem un neam de țațe curioase, certărețe, volubile, sfătoase, pupincuriste, curioase, voyeuriste. Persoanele care scapă acestei tendințe generale sunt de-a dreptul nobile. Un nobil scrie unui alt nobil. Chiar dacă suntem scăpătați. Vremea asta friguroasă mă comprimă, îmi îngheață privirea, îmi blochează creierul, îmi animalizează instinctele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
vei avea mai multe cuvinte decât mine. Mă enervează psihoza asta generalizată a vlahilor, cheful lor nebun de ceartă. Nu există multe popoare care să aibă aceeași predispoziție către ceartă. Suntem un neam de țațe curioase, certărețe, volubile, sfătoase, pupincuriste, curioase, voyeuriste. Persoanele care scapă acestei tendințe generale sunt de-a dreptul nobile. Un nobil scrie unui alt nobil. Chiar dacă suntem scăpătați. Vremea asta friguroasă mă comprimă, îmi îngheață privirea, îmi blochează creierul, îmi animalizează instinctele care țipă întruna „La căldură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
a mă apropia și mai mult de publicul din România“, a spus Florin Lăzărescu. „Nu-mi pot încă imagina publicul «străin». Pe-al nostru îl cunosc și știu că, dacă Trimisul nostru special va avea succes în afară, numărul celor curioși să mă citească aici, acasă, va crește“, a completat acesta. Autorul va lansa romanul și în Franța, și în Slovenia în primăvara anului 2008. Lansarea săptămânii Marți, 26 iunie, de la ora 11.00, la Palatul Elisabeta din București va avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
surprins de acest lucru. Casa există încă... Da, ca și o casă a familiei de la Sinaia, pe care am regăsit-o de asemenea, fără să am adresa exactă. Deși locul s-a schimbat mult față de imaginea din amintire. E ceva curios: lucrurile care se imprimă când suntem copii, se transformă în amintiri definitive. Cât de dificili au fost primii ani în Franța? E cazul tuturor emigranților. A fost foarte dificil pentru părinții mei și a fost greu pentru mine pentru că, mutându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
de spațiul instituțional, era gândit mai mult în felul acesta. Acum l-am refăcut după modelul filmului vechi, e un remake, cu intenția de a-l prezenta într-un spațiu public, deci se schimbă puțin ideea întregului film, și sunt curioasă ce reacții vor fi, pentru că atunci era adresat unui public familiarizat cu arta contemporană, dar acum e o situație mult mai specială. Cu toate că mie nu mi se pare ceva scandalos, ba chiar dimpotrivă, mi se pare banal, e totuși diferit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
erau și mai neplăcute, s-au format mai multe feluri de relații care s-au amestecat și au creat scandal. Bineînțeles că a fost foarte comentat proiectul... V-ați făcut mulți dușmani? Mulți dușmani și câțiva prieteni. Toată lumea era foarte curioasă, cu toate că mulți tind să categorizeze lucrările noastre drept frivole, dar pe toată lumea interesează foarte mult subiectul, s-a discutat, și fiecare a început să-și facă propriile ierarhii după modelul respectiv. Cea care va fi acum publicată este puțin diferită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
de dragul tău, că nu consideri penisul lui Carol drept altceva decât este de fapt. Sper că nu încerci să-i descoperi o simbolistică. Și mai sper că nu faci o analiză complicată a acestei povești, în mintea ta bolnavă și curioasă. Și când spun curioasă îți dai seama că nu-ți fac un compliment, nu?“ Sincer să fiu, am picat și eu în plasa simbolisticii cusute cu ață albă, până în clipa în care mi-am dat seama că Will Self se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
consideri penisul lui Carol drept altceva decât este de fapt. Sper că nu încerci să-i descoperi o simbolistică. Și mai sper că nu faci o analiză complicată a acestei povești, în mintea ta bolnavă și curioasă. Și când spun curioasă îți dai seama că nu-ți fac un compliment, nu?“ Sincer să fiu, am picat și eu în plasa simbolisticii cusute cu ață albă, până în clipa în care mi-am dat seama că Will Self se joacă, că țese pânze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Voican după ce a amintit de „șansa extraordinară, umană și profesională, de a fi scris scenarii împreună cu Cristian Nemescu“. La documentar, Alexandru Solomon a fost premiat pentru Război pe calea undelor, iar la scurtmetraj, Adrian Sitaru, pentru deja multipremiatul Valuri. Cei curioși să-i revadă pe protagoniștii serialului de aventuri Toate pânzele sus au avut prilejul la Gala Gopo, unde echipajul „Speranței“, în frunte cu regizorul Mircea Mureșan, s-a reîntâlnit pentru a sărbători 30 de ani de la premieră. De cea mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
polițiști comunitari din Timișoara, urcați pe scena Filarmonicii pentru ore de balet, ca să învețe dirijatul cu grație în intersecții; c) cât de mare mi-a fost bucuria când am descoperit în amfiteatre un an I Litere foc de deștept și curios; d) de ce m-am gândit multă vreme la genialul pictor naiv Viorel Cristea din Ghilad, văzând cum satul e răspomenit la televizor sau prin ziare doar pentru Costel Busuioc; e) până unde mi s-a avântat închipuirea știind că prieteni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
descriere de un paragraf, iar aceste paragrafe sînt apoi lipite împreună, nu vor conta ca narațiune, doar dacă cineva nu surprinde o legătură neîntîmplătoare. Prin această "legătură neîntîmplătoare” se înțelege o conexiune care trebuie să fie motivată și semnificativă. Această curioasă arie de tranziție între descrierea secvențială și descrierea consecutivă constituie una din rațiunile unui joc de societate în care oamenilor din jurul mesei le vine rîndul să scrie o propoziție, celelalte fiind propuse, în secret, de ceilalți. Rolul important al
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
unde apar rareori, în numele praznicelor religioase sau al monumentelor religioase. Faptul că biserica a renunțat la variantele Gheorghie, Vasilie este benefic; variantele populare s-au impus în forma oficială a numelor, astfel încît nu mai pot fi schimbate. Este curioasă în acest context redescoperirea și repunerea în uz a formei vechi a numelui Sfintei Parascheva, în condițiile în care forma Paraschiva era impusă în uz și acceptată de biserică. Raportarea la bulg. Parascheva nu e de prea mare ajutor, căci
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
s Arte of Rhetorique : An Inguiry into the Criteria for Determining Sources, în Studies in Philology, XXVIII (1931), pp. 86-98 ; George C. Taylor, Montaigne-Shakespeare and the Deadly Parallel, în Philological Quarterly, XXII (1943), pp. 330- 337 (care conține o listă curioasă a celor 75 de tipuri de dovezi folosite în studiile de acest fel); David Lee Clark, What was Shelley's Indebtedness to Keats ? în PMLA, LVI (1941), pp. 479-497 (o interesantă infirmare a asemănărilor stabilite de J. L. Lowes) ; Ihab
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
cu Apolodor, Naum adaptează, într-o manieră inspirată și originală, temele literaturii "mari" la proporțiile delicate ale lumii mici. În același mod, renunță la forma și stilul suprarealismului, însă îi păstrează substratul: dorința de aventură, fantasticul călătoriilor (chiar extraterestre), apropierea curioasă de necunoscut și monștri, rima curată și proaspătă, desfășurările neașteptate de evenimente și peisaje, prieteniile neverosimile și, ca un nod inevitabil al tuturor aventurilor, dragostea. Cronicar al propriei călătorii, Apolodor este, în jocul instanțelor textuale, adevăratul autor, poetul reluând doar
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în psihoterapiile individuale și de grup, care se vor "comunicative"; în știința organizațiilor și a deciziei; în înseși științele exacte, fizice și biologice contaminate de termenul "comunicare"; fără a vorbi, bineînțeles, de inteligența artificială, de informatică sau de științele cognitive. Curioasă și puternică convergență a acestor domenii diferite. Consens transnațional și, după cum se poate crede, o nouă ideologie, ba chiar o nouă religie mondială în devenire. Ceea ce contează este că va trebui să ne găsim structurile comune, ceea ce leagă în mod
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Chiar într-un domeniu ca terapia analitică, cînd este vorba de pacient, de suferință și de cură, mișcarea tautistă găsește cuvîntul vindecător pentru a-l antrena în vîrtejul general. Vom examina, în acest sens, așa-numita quick therapy, această practică curioasă de peste Atlantic, ale cărei ocolișuri le vom urmări cu B. Shaw și W. Erhard, și pe care o numesc "terapia Frankenstein" sau "terapia Mao". Practicile "mediatice" prin care toți ne informăm despre evenimentele lumii în care trăim nu scapă deloc
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
are acolo aceeași încărcătură de irealitate. În mass-media, marketing sau practica generalizată a sondajelor. II. Mass-media confuze Vom analiza aici succesiv comunicarea televizuală (1) și bucla lui Baudrillard (2). 1. Comunicarea televizuală Se pare că am ajuns la un punct curios și chiar inedit în istoria civilizației noastre, în acest punct limită unde spectacolul ce se oferă vederii și care presupune o distanță între spectator și scenă ne include în scena însăși și ne împinge să credem în această includere. Noi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se mai pot auzi? Această practică trimite la practicile napolitane, unde fiecare urlă laolaltă cu ceilalți, unde nimeni nu înțelege nimic, înțelegînd totuși 149. Mașinile nu mai emit atunci un mesaj electronic imperturbabil. Ele au devenit napolitane. Este într-adevăr curios (și răutăcios) să constați că, dacă există ceva care să devină un obstacol pentru întreprinderea limbajului artificial, acesta este desigur conversația obișnuită, cu ale sale du-te-vino, legăturile sale omise, bîiguielile sale, hiatus și lapsus și încărcătura de implicit pe care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de armata germană și distruse (Franța, Belgia, Țările de Jos, Norvegia, Danemarca). Singurele democrații care au scăpat ocupației au fost Anglia și Irlanda în insulele lor, Suedia, Elveția și, într-un sens, Finlanda. Este un fapt istoric, uitat în mod curios, că România a fost, împreună cu Finlanda, singura țară implicată în războiul de pe un continent oprimat care nu a fost efectiv ocupată de armata germană. Aceasta nu a avut nevoie să tranziteze teritoriul național decât în nordul Moldovei, în Bucovina și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
apt Însă, precum unii dintre maeștrii săi, un Brahms În muzică sau Unamuno În eseistică, de acel patos capabil de bune intuiții, mai iute și uneori mai exact, mai pertinent decât nu știu care cercetări fastidioase... A circumscrie și Înțelege, odată cu lectorul curios și dezbărat de unele prejudecăți, ceea ce „nu poate fi ocolit”! Cum este, nu-i așa, sintagma arogantă, truistică și fals-misterioasă pe care am pus-o În fruntea acestor scrieri - Sensul vieții! Într’ adevăr „fals-misterioasă”...?!Ă Defineam mai sus decadența contemporaneității
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dă un alt nume, cel de „voință oarbă”, der blinde Wille - nu Îl neagă categoric. Abia Nietzsche, din aceeași „școală”, Încearcă În studiul citat de noi mai sus să „reabiliteze” acea „forță analogică”, o a doua cale majoră a omului, curios și contemplativ, de a Înțelege și „descrie” Lumea și Ființa. Apoi, după cum se știe, cele două sisteme politice extreme și criminale, fiecare În felul său, nazismul și comunismul, au compromis brutal această noțiune, ca și pe cele de „rasă”, „elită
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aproape... de Înălțimea mea, dar, În adolescența și În tinerețea mea, oho, El lua forme fantastice, precum giganții În operele homerice. 3 Dar... pentru că tot nu vorbește nimeni de această zeitate, o incontestabilă zeitate! - care În mentalul meu face o curioasă pereche cu Eros, zeul amorului! -, să ne apropiem ușor de Domnia Sa și, făcându-i temenele, cu o copilărească viclenie, să-l cercetăm puțin de-aproape. Oare cusăturile hainelor, ale mantiei sale, sunt la fel de trainice ca și altădată, privirea furioasă pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
atât cât este. Și-apoi, după ce am Înțeles cât de cât ceva, am fost și insolent, am vrut adică să „mă văd”, să „fiu”, să „reînviu” În pasta amestecată și În liniile desenului meu epic. Și-apoi, după ce am fost curios și narcisiac, am vrut să acced la cea mai Înaltă treaptă a omului social, după preot, se’nțelege, sau după mag sau profet, cum vreți - preotul nu este și un profet cu fața Întoarsă spre trecut? -, aceea de pedagog: nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]