29,392 matches
-
primii pași! Cine știe, de emoție, oricine mai poate greși... Atunci să vedem dacă apare vreun incident și care va fi semnificația sa viitoare... Am ajutat-o pe Miruna să se ridice de pe scaun și am intrat pe ringul de dans. Ca de obicei, mâinile au început să-mi transpire de emoție. Era ceva specific pentru mine, această reacție de transpirație rece, oarecum jenantă și norocul meu a fost că n-a ținut mult, doar cât m-am obișnuit cu situația
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015[Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
muzicii. Se mișca lin, iar dacă încercam niște artificii și dansam tangoul în pași mai alerți, corpul ei răspundea foarte bine la noile mișcări și comenzi. Când era lipită de pieptul meu, când se depărta și făcea pașii ritmați ai dansului latin. Zâmbea și îi citeam pe față bucuria și plăcerea unui dans pe care îl trăia prin toți porii. Era ca fulgul de ușoară și zburda ca un pui de căprioară pe suprafața de dans. Finalul a stârnit un ropot
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015[Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
în pași mai alerți, corpul ei răspundea foarte bine la noile mișcări și comenzi. Când era lipită de pieptul meu, când se depărta și făcea pașii ritmați ai dansului latin. Zâmbea și îi citeam pe față bucuria și plăcerea unui dans pe care îl trăia prin toți porii. Era ca fulgul de ușoară și zburda ca un pui de căprioară pe suprafața de dans. Finalul a stârnit un ropot de aplauze din partea celor din salon. Nu erau pentru noi, ci pentru
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015[Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
și făcea pașii ritmați ai dansului latin. Zâmbea și îi citeam pe față bucuria și plăcerea unui dans pe care îl trăia prin toți porii. Era ca fulgul de ușoară și zburda ca un pui de căprioară pe suprafața de dans. Finalul a stârnit un ropot de aplauze din partea celor din salon. Nu erau pentru noi, ci pentru modul exemplar cum a abordat orchestra melodiile, însă nouă ne-ar fi plăcut să credem că publicul ne răsplătea talentul de dansatori. Atunci
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015[Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
se apropia de miezul nopții când am achitat nota, lăsându-i un ciubuc consistent ospătarului, pentru modul exemplar cum s-a descurcat și am părăsit incinta Cazino-ului. Amândoi eram transpirați din cauza căldurii din restaurant și de la efortul făcut la dans, iar afară era răcoare, așa că Miruna a resimțit din plin schimbarea atmosferică, scuturându-se de frig. Nu mai era temperatura plăcută din incinta salonului, ci una răcoroasă de mai, când uneori, încă mai cade bruma. I-am propus să luăm
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015[Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
subțire. Se scuza că nu s-a gândit c-o să întârzie așa de mult și o s-o prindă miezul nopții prin oraș. Știi, avem mai mult de un kilometru până la hotel. Repet, dacă te dor picioarele după o noapte de dans, uite, suntem în stația de taxi și în cinci minute ești la hotel. Nu mă grăbesc. Nu mă așteaptă nimeni la hotel cu flori. Apropo, vezi că sunt încă vesele florile tale? Nu au fost niciodată ale mele. Îți aparțin
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015[Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
culoarea lui. E veselă și tristă în același timp. Roșu cu galben devine portocaliu sau arămiu. Așa sunt și sufletele noastre. Bucuroase pentru contopirea culorilor ce se imprimă plăcut pe retina amintirilor, sau triste la vederea desprinderii frunzelor într-un dans sentimental, cu zbor ușor spre așternutul blând al clipelor. Se aud doar scâncetele lor sub tălpile trecătorilor... Se trezise târziu. Era ziua ei liberă și avea ocazia, în sfârșit, să fie trezită de mângâierea blândă a soarelui. Mona era deja
LINIȘTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382346_a_383675]
-
de conversație, sau licoarea din pahare, voia bună domina într-un mod plăcut. Era atât de fericită! Veni și surpriza finală: un tort de ciocolată, servit din partea casei. Îngerul său păzitor avusese grijă de toate! Seara se dovedi perfectă! Doar dansul îi lipsea. Nu simțea cu adevărat că petrece dacă nu dansa! Poate anul viitor... Acum, la braț cu fratele și mama sa, înaintau victorioși pe alei, râzând de mersul „împletit” al Mirei și căutând motive de haz în fiecare amănunt
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016[Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului din vara aceea. Fetele, cu fustițele de-o palmă și cu bluzițe până sub încheietura sânului, tremurau sub răcoarea dimineții. Trebuia să mă grăbesc, dacă nu ajungeam la timp la
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015[Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
În ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar, deranjată de fuga bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor. Atunci, parcă vedeam în adânc o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din larg, vor arunca
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015[Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
să se iubească cu credință, să se înmulțească și să fie fericiți până când moartea îi va despărți. Era o nuntă ca-n povești cu cele mai alese bucate din tradiționala bucătărie românească, cu vinuri de soiuri nobile românești și cu dansuri și jocuri populare de pe întreg cuprinsul țării. După trei zile și trei nopți de ospăț, de joc și de voie bună, nuntașii se retraseră, iar tinerii căsătoriți plecară la Paris ca să-și petreacă mult dorita lună de miere. Zilele și
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015[Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
la față ale ființei mele, transfigurările repetate mă apropie tot mai mult de bucuria de a fi fiică măruntă a Domnului și fiică a omului. ****** Pe turlele unei cetăți dansezi, Victore. Te văd și parcă aș începe și eu același dans. Iar te-ai ascuns undeva în adâncuri și uite că vreau să-ți vorbesc. Hai, lasă joaca de-a pititul! Hai să vorbim să ne privim să-mi arunci inele de foc sau de ape limpezi. Le voi prinde una
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016[Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
voi scrie iar un șirag de cuvinte din care numai tu mai înțelegi câte ceva. Au mai trecut câteva zile de când nu am mai așternut ceea ce faci, ceea ce învârți pe coiful tău ascuțit. Mi-ai lipsit. - Femeie, lasă-mă să termin dansul. Știu că îți face bine să prinzi ritmul meu. După toate câte s-au întâmplat, relaxează-te. Te văd, Victore, cum alergi de colo căutându-mi odihna dar uite că și eu am uitat de ea de când... Da, de când mama
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016[Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
rău ca Orpheus pe Euridice. Iubirea, scrie Daniela, este-n ” gândul spre stele”, în ” Flăcări și zbor pe culmi de soare”. Dar unde nu este iubirea? Iubirea este ”fir de soare, Sorbind a cerului suflare”, este ”metamorfoză...” peste timp”, un ”dans în noapte”, este locul nemărginit unde ”cu roua așternută pe gene”, poeta așteaptă. Așteaptă și strigă...: Te-aștept, iubire!”. Ne mai spune Daniela Tiger că iubirea poate fi furată. Păi..., ce... noi nu știm asta! ”Din ocean de sentimente”, în
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015[Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
în sentimente când melancolic înveșmântată într-un soi de plutire undeva pierdută într-o lume a posibilului numai de ea închipuită înzestrată cu darul cântecului însoțea foșnetul cu farmecul unei muzici fără cuvinte amintind prin memoria pașilor ei că istoria dansului a început o dată cu primul pas de femeie mândră precum ziua curtată de soare își desvelea greu identitatea lăsându-se așteptată în siguranța clipei urmată de clipă prea iubitoare de alb în spectrul petalelor al sentimentelor dar mai ales în forma
MEMORIA SENZAŢIEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015[Corola-blog/BlogPost/382422_a_383751]
-
jos,cum să mai fiu acum cuminte?? Săruturi fără număr cad în neștire că frunzele din pom, mângâieri dese te acoperă că o mantie, să mai fiu eu om?? Rațional și fără nebunie, de vreau să te iubesc enorm? ce dans ciudat până la cer este amorul,la tine în brațe să adorm. Referință Bibliografică: Încântare / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Maria Ionescu : Toate Drepturile Rezervate
ÎNCÂNTARE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382457_a_383786]
-
psalmilor se încheie într-un fortissimo orchestral, la care toate instrumentele participă. Senzația finală, asurzitor-auditivă, este supremul imn de slavă ridicat spre nesfârșitele lăcașuri ale eternului Demiurgos: „Cu glas de corn văzduhul săgetați,/ Cu lira și cu harpa. Fremătând/ În dans. Tamburul, flautul plăpând/ Se-ngemănează-n imn, ca niște frați./ Sonore corzi, treziți-vă, vibrați!/ Și voi, caval, chimvale, rând pe rând,/ Și toate laolaltă, răsunați!/ Tot ce viață are pe pământ/ Să-L laude pe Cel Etern și Sfânt
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
trecând sfidător prin fața ușilor închise, apoi făcând o altă rotație în jurul lui.) Femeia cu chipul angelic: Dansează cu mine! (Îl ia de mână și-l trage după ea, dar X se împotrivește și ea renunță să-l mai cheme la dans, își continuă dansul singură.) X: Îmi amintesc de Gavrilescu. N-a reușit să ghicească țiganca. S-a încurcat. L-am citit pe Eliade în studenție. Au trecut ceva ani de atunci. (Se adresează celei care dansează.) Încetează! Femeia cu chipul
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
ușilor închise, apoi făcând o altă rotație în jurul lui.) Femeia cu chipul angelic: Dansează cu mine! (Îl ia de mână și-l trage după ea, dar X se împotrivește și ea renunță să-l mai cheme la dans, își continuă dansul singură.) X: Îmi amintesc de Gavrilescu. N-a reușit să ghicească țiganca. S-a încurcat. L-am citit pe Eliade în studenție. Au trecut ceva ani de atunci. (Se adresează celei care dansează.) Încetează! Femeia cu chipul angelic nu-l
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
amintesc de Gavrilescu. N-a reușit să ghicească țiganca. S-a încurcat. L-am citit pe Eliade în studenție. Au trecut ceva ani de atunci. (Se adresează celei care dansează.) Încetează! Femeia cu chipul angelic nu-l ascultă. Ea continuă dansul.) Am întors spatele florii mele din liceu și am zburat. În studenție am cunoscut multe flori, dar niciuna nu a avut strălucirea celei ce mi-a deschis petalele sufletului. Trebuia s-o iau cu mine, dar am fost egoist. Ea
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
Acasa > Poezie > Delectare > LACRIMA PĂMÂNTULUI Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În iarba udă-a dimineții Îți mângâi pașii răsfirați, Și-n dansul razelor luminii Îți sorb din urma ce o lași. Și nu mă satur de candoare Frântă-n pocalele cerești, Crescută cu nectar din floare Și lacrimi de pământ domnesc. O-mbrățisez în orice boare Din păru-i răscolit de vânt, Și-
LACRIMA PĂMÂNTULUI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016[Corola-blog/BlogPost/382509_a_383838]
-
la Dorohoi, județul Botoșani, la 26 noiembrie 1956A absolvit institutul de teatru „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș în 1981, obținând diploma de absolvire în actorie. Între 1990 și 2000 locuiește la Roma, în Italia, unde se specializează în „cântul armonic”, dansul „butō” și regie de film. În anul 2005, la Universitatea de Teatru din Târgu Mureș, obține o nouă diplomă, de data aceasta în regia de teatru. Mai este diplomat în bio-energo-terapie și programare neuro-lingvistică. La cea din urmă are și
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
la Dorohoi, județul Botoșani, la 26 noiembrie 1956A absolvit institutul de teatru „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș în 1981, obținând diploma de absolvire în actorie. Între 1990 și 2000 locuiește la Roma, în Italia, unde se specializează în „cântul armonic”, dansul „butō” și regie de film. În anul 2005, la Universitatea de Teatru din Târgu Mureș, obține o nouă diplomă, de data aceasta în regia de teatru. Mai este diplomat în bio-energo-terapie și programare neuro-lingvistică. La cea din urmă are și
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
la Dorohoi, județul Botoșani, la 26 noiembrie 1956A absolvit institutul de teatru „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș în 1981, obținând diploma de absolvire în actorie. Între 1990 și 2000 locuiește la Roma, în Italia, unde se specializează în „cântul armonic”, dansul „butō” și regie de film. În anul 2005, la Universitatea de Teatru din Târgu Mureș, obține o nouă diplomă, de data aceasta în regia de teatru. Mai este diplomat în bio-energo-terapie și programare neuro-lingvistică. La cea din urmă are și
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
pus sechestru, s-ar putea crede ca suntem idioți, noi jucăm însă doar un joc terestru. 17. Reperaj: în lume toți se plâng de hoți, fură discipolul devenind încontestat maestru, suntem un popor de "patrioți" ce ne iubim condiția în dans de călușar alpestru. 18. Reperaj: în astă existență nu se știe cine inspiră pe cine, dintre noi care-i elev și care-i maestru? Avem mințile cu intenții luminoase, pline, sau facem doar un dans ecvestru? 19. Reperaj: în astă
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016[Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]