KorAP: Find »[drukola/base=decret-lege & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...213 214 215 ...248 >

6,189 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278

în scopul calificării profesionale. Neobositul paroh a reușit să deschidă în 1938 o școală parohială mixtă, sub conducerea Surorilor din Blaj. Pentru părintele paroh cea mai importantă problemă era însă construirea unei biserici pentru atât de numeroșii credincioși. Autoritățile, prin Decretul-Lege nr. 41 din 15 ianuarie 1942, au cedat gratuit un teren în acest scop, prin decizia 1550/106 L. C. / 942. În capela parohială din strada Ștefan Mihăileanu și-a desfășurat activitatea, până în toamna anului 1939, când s-a mutat pe

Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
ziua națională, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile ei au fost confiscate, iar bisericile ei au intrat în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră a comunismului. 4. Împlinirea unui ideal sfânt: Episcopia Greco-Catolică de București După 1989 Decretul-Lege nr. 9 din 31.XII.1989 a abrogat Decretul nr. 358/1948 și s-a recunoscut oficial Biserica Greco-Catolică. Sfântul Scaun a numit conducătorii diecezelor greco-catolice din România și pe Alexandru Todea l-a desemnat ca Mitropolit, la 14 martie

Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
din România și pe Alexandru Todea l-a desemnat ca Mitropolit, la 14 martie 1990. Statul român a recunoscut aceste numiri prin decret prezidențial. Tot în 1990 Mitropolitul Alexandru Todea a fost înălțat, de către Sfântul Scaun, la demnitatea de cardinal. Decretul-Lege nr. 126 din 24 aprilie 1990 a reglementat situația fostului patrimoniu al Bisericii Greco-Catolice: „bunurile preluate de către stat prin Decretul nr. 358/1948, aflate în prezent în patrimoniul statului, cu excepția moșiilor, se restituie, în starea lor actuală, Bisericii Unite cu

Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
patrimoniu al Bisericii Greco-Catolice: „bunurile preluate de către stat prin Decretul nr. 358/1948, aflate în prezent în patrimoniul statului, cu excepția moșiilor, se restituie, în starea lor actuală, Bisericii Unite cu Roma”. În ceea ce privește situația bunurilor intrate în posesia Bisericii Ortodoxe Române, Decretul-Lege nr. 126/1990 a precizat că articolul 3: „Situația juridică a lăcașurilor de cult, a caselor parohiale care au aparținut Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) și au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română, se vor stabili de către o comisie

Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
cu Roma (Greco-Catolică) și au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română, se vor stabili de către o comisie mixtă, formată din reprezentanți clericali ai celor două culte religioase, ținând seama de dorința credincioșilor din comunitățile care dețin aceste bunuri”. În spiritul decretului-lege din aprilie 1990, guvernul, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, a hotărât trecerea din proprietatea statului în proprietatea Bisericii Unite cu Roma, a optzeci de clădiri și terenuri intravilane (Hotărârea Guvernului nr. 466/1992). Recensământul populației din 2002 a constatat

Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970

Dunăre și MareaNeagră, armata română fiind chemată, ca alături de marii noștri aliați - Franța, Anglia, America, Italia, Japonia, Serbia și Belgia - să treacă peste Nistru pentru a restabili ordinea în Rusia anarhică”... Glasul Bucovinei nr.42 din 3 ianuarie 1919 publica Decretul-lege din 19 XII 1918 a M.S. Regele Ferdinand prin care „Bucovina, în cuprinsul granițelor sale istorice, este și rămâne de-a pururea unită cu Regatul României”, precum și actul normativ al Președinției Consiliului de Miniștri, prin care dl.Iancu Flondor și

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646

Oficial", partea I, nr. 225, din 31 martie 2011), publicat pe http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul muncii.php, accesat la data de 16.01. 2011. Curriculum Național. Programe școlare pentru clasele V-VIII. Aria curriculară: Om și societate, București, 1999. Decretul-lege nr. 4106 din 12 septembrie 1919, publicat în "Monitorul Oficial", nr. 123 din 19 septembrie 1919, pp. 7041-7042. Decretul nr. 397, publicat în "Monitorul Oficial", nr. 230 din 8 februarie 1920, p. 11853. Hotărârea de Guvern nr. 635/2004, publicată

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710

După ce a cunoscut o perioadă de avânt în timpul Războiului de Independență (când au fost desființate și condițiile de cens, în gardă fiind cuprinși bărbații între 21 și 46 de ani), garda orășenească și-a încetat activitatea ca urmare a unui decret-lege din 8/20 iunie 1884, în condițiile în care burghezia, consolidându-și puterea politică și economică, nu a mai con siderat că mai avea nevoie de un organism popular de apărare a cuceririlor democratice (v. dr. Maria Totu, Garda civică

Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

două legi privind Poliția, ambele fiind impuse de slaba eficacitate a Ministerului de Interne în privința informării, acțiunii și reprimării a răscoalei din 1907. Prin Legea din 15 martie 1907 a fost suspendat principiul stabilității funcționarilor polițienești și s-a introdus Decretul-Lege pentru numirea și înlocuirea angajaților din Ministerul de Interne. Peste un an, Legea din 25 martie 1908 a prevăzut înființarea Direcțiunii Poliției și Siguranței Generale, care a înglobat toți funcționarii de siguranță de la polițiile din Țară. Totodată, actul legislativ a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și 56 de oficii polițienești la punctele de frontieră. Un număr de nouă județe nu aveau pe teritoriul lor brigăzi de siguranță, în principal din cauza lipsei unor probleme care să reclame înființarea unor asemenea structuri. La 7 octombrie 1919, prin Decretul-Lege nr. 4260, a fost sporit și personalul Serviciului Special și Siguranță din Dobrogea și al Brigăzii Speciale de Siguranță din Iași cu un număr de 34 de posturi bugetare. În cursul anului 1919 au fost elaborate mai multe Decrete-Legi care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Brigăzii Speciale de Siguranță din Iași cu un număr de 34 de posturi bugetare. În cursul anului 1919 au fost elaborate mai multe Decrete-Legi care au vizat dezvoltarea și întărirea D.P.S.G., pe măsura identificării problemelor și a lipsurilor existente. Prin Decretul-Lege nr. 392/26 ianuarie 1919, regele Ferdinand a promulgat sporirea personalului D.P.S.G., înființarea oficiilor de poliție în gările Costești și Adjud și mărirea personalului de poliție din gări și porturi. Prin Ordinul nr. 2208/22 februarie 1919, elaborat de D.P.S.G.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
regelui Carol al II-lea, Serviciul Secret a început să iasă de sub tutela Marelui Stat Major și să devină un jucător individual pe scena inelului de securitate națională. C. Colaborarea informativă/contrainformativă C.1. Consiliul Superior al Apărării Țării Prin Decretul-Lege nr. 999/13 martie 1924, continuat de Regulamentul de aplicare a actului normativ, a fost înființat Consiliul Superior al Apărării Țării (CSAȚ), cu sarcina de a studia și a lua deciziile cele mai potrivite în problemele care vizau apărarea națională

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nimic a modifica, deoarece instituția noastră corespunde nevoilor noastre, iar ceea ce trebuie completat sunt mijloace tehnice care ne lipsesc”, aceeași concluzie la care a ajuns și colegul său, Vasile Barbu. O nouă organizare a Ministerului de Interne a survenit prin Decretul-Lege nr. 4/1936 (ratificat la 26 ianuarie 1937), în care administrația generală a țării a fost structurată în trei mari grupe: centrală, locală și exterioară. În administrația centrală au fost grupate următoarele servicii: Cabinet, Direcții, Servicii nerepartizate pe direcții, D.G.P.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ei, administrația exterioară a primit în subordine Inspectoratele administrative, Preturile, Curțile administrative, Inspectoratele, Chesturile, Comisariatele și Detașamentele de Poliție, Subinspectoratele Generale, Inspectoratele, legiunile, Sectoarele, Secțiile și posturile de Jandarmi, unitățile de pompieri, Inspectoratele penitenciare, unitățile penitenciare și de prevedere. Conform Decretului-Lege, atribuțiile generale ale Ministerului de Interne au vizat: 1. Conducerea administrației generale a țării. 2. Paza ordinei publice. 3. Siguranța statului. Obiectivele D.G.P. au fost stabilite ca fiind „coordonarea și realizarea activității de ordine și informații” pe între teritoriul urban

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fetele între 7 și 21 ani (15 decembrie 1938) și Frontul Național Studențesc (19 octombrie 1939). La 22 iunie 1940, Frontul Renașterii Naționale s-a transformat în Partidul Națiunii, „partid unic și totalitar”, în aceeași zi intrând în vigoare și Decretul-Lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român. Cel de-al treilea guvern condus de Miron Cristea a fost format la 1 februarie 1939, însă Patriarhul era „foarte bolnav”, ceea ce l-a împiedicat să participe la depunerea jurământului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
militare și-au extins sferele de competență asupra tuturor infracțiunilor. Poliția și Jandarmeria au primit sarcina de a acționa preventiv și administrativ față de încălcarea legilor în vigoare și a de a cerceta faptele descoperite până la intervenția sau cererea autorităților militare. Decretul-Lege nr. 870 din 16 februarie 1938 privind reprimarea unor noi infracțiuni contra liniștii publice era, practic, o îmbunătățire legislativă a Legii Mârzescu din 1924, cu adăugirile și modificările operate ulterior. În urma unor analize profesionale, Direcția Poliției de Siguranță - Serviciul de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
să observe” o strictă legalitate și „cea mai perfectă urbanitate” în raporturile cu cetățenii, în vederea atragerii acestora la o colaborare cu forțele de ordine împotriva acțiunilor extremiste și subversive la adresa statului. Pentru întărirea măsurilor de pază, siguranță și ordine, prin Decretul-Lege nr. 3599 din 2 octombrie 1939 a fost înființat Ministerul Ordinei Publice, care a primit în sarcina sa conducerea Poliției și Jandarmeriei. Noua structură nu a avut o viață lungă, fiind desființată la 22 decembrie 1939, prin Legea nr. 4603

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
structura ierarhică centrală. La rândul lor, șefii inspectoratelor regionale de poliție au devenit șefii poliției de siguranță din ținut, iar locțiitorii comandanților de regimente de jandarmi au fost numiți la comanda structurilor de ordine publică. În vederea aplicării dispozițiilor cuprinse în Decretul-Lege nr. 2370 din 12 iulie 1940 a fost creată o comisie „ce va desăvârși” lucrările aferente înființării D.G.P.S.S., compusă din Mihail Moruzov, director-general în Ministerul Apărării Naționale, ca președinte, Raliu N. Georman, director în D.G.P., general Ioan R. Topor, general

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
membri și numai în anumite condiții. Numărul celor nominalizați a primi arme s-a ridicat, în primă fază, la 70.000, iar estimările finale au arătat o cifră de trei ori mai mare. Transformarea F.R.N. în Partidul Națiunii și apariția Decretului-Lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român, ambele în 22 iunie 1940, au pus Gărzile Naționale într-o situație dificilă. La 26 iunie 1940, un Ordin Circular a cerut structurilor subordonate date asupra percepției populației față de schimbarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ocazie cu care au fost analizate comportamentul funcționarilor și pierderile suferite prin pierderile teritoriale. Peste câteva zile a fost anunțată suspendarea activității a structurilor din județele cedate. La 9 septembrie 1940, noul prim ministru, generalul Ion Antonescu, a semnat un Decret-Lege pentru desființarea Partidului Națiunii și a Gărzilor Naționale. E. Colaborarea informativă/contrainformativă E.1. Colaborarea informativă externă În perioada analizată, colaborarea informativă externă a fost apanajul Serviciului Secret, care a jucat atât pe tabloul tradițional, cel anglo-francez, cât și pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1. Direcția Poliției de Siguranță din Direcția Generală a Poliției A.1.a. Probleme de organizare și de personal Prima modificare și cea mai importantă pentru Ministerul de Interne a survenit la 12 septembrie 1940, când primul ministru a semnat Decretul-Lege nr. 3118, prin care a fost abrogat Decretul-Lege nr. 2370/12 iulie 1940 (care a contopit D.G.P., P.P.C. și Corpul de Jandarmi într-un singur organ) și Decretul-Lege nr. 2254/2 iunie 1939 (privind transformarea I.G.J. și Corp de Jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a Poliției A.1.a. Probleme de organizare și de personal Prima modificare și cea mai importantă pentru Ministerul de Interne a survenit la 12 septembrie 1940, când primul ministru a semnat Decretul-Lege nr. 3118, prin care a fost abrogat Decretul-Lege nr. 2370/12 iulie 1940 (care a contopit D.G.P., P.P.C. și Corpul de Jandarmi într-un singur organ) și Decretul-Lege nr. 2254/2 iunie 1939 (privind transformarea I.G.J. și Corp de Jandarmi). Au fost repuse în vigoare legile Poliției, Jandarmeriei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Interne a survenit la 12 septembrie 1940, când primul ministru a semnat Decretul-Lege nr. 3118, prin care a fost abrogat Decretul-Lege nr. 2370/12 iulie 1940 (care a contopit D.G.P., P.P.C. și Corpul de Jandarmi într-un singur organ) și Decretul-Lege nr. 2254/2 iunie 1939 (privind transformarea I.G.J. și Corp de Jandarmi). Au fost repuse în vigoare legile Poliției, Jandarmeriei și cea pentru statutul jandarmilor și personalului civil din Jandarmerie din 1929. Noua schimbare de regim politic nu a avut

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pasului vremii”, mai ales în domeniul serviciului polițienesc. De aceea, pentru armonizarea cu noile realități politico-sociale, nevoilor de ordine internă și corelarea cu prevederile celorlalte legi ale structurilor de securitate, a fost întocmită o notă de fundamentare către mareșalul Antonescu. Decretul-Lege pentru organizarea și funcționarea Jandarmeriei a intrat în vigoare în aprilie 1943, după ce a fost avizat, cu unele obiecții, de Comisia Legislativă, la 29 martie 1943. Articolul 1 a prevăzut că Jandarmeria este „un corp militar, instituit pentru a veghea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
legilor. f)Menține și restabilește ordinea în cazul când se prevăd sau se produc tulburări interne. g)Dă concurs și intervine la cererea celorlalte autorități când acestea sunt împiedicate în executarea funcțiunii lor legale. h)Sprijină opere de asistență. Acest Decret-Lege a fost semnat de ministrul Afacerilor Interne, general de corp de armată Dumitru I. Popescu, ministrul Apărării Naționale, general de corp de armată Constantin Pantazi, și ministrul Justiției Ion Marinescu. Din 22 aprilie 1943, Legea nr. 264 privind organizarea și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]