5,667 matches
-
oprise. Cuvintele „growth and improvement”... Parcă le-ar fi auzit Întâia oară. Surdina altor cuvinte, În altă limbă? „Legiunea se șterge la cur cu țara asta”, murmurase, În 1941, la București, un prieten al lui Ionescu. „România nu merită Legiunea”, decretase, tot atunci, la București, alt prieten al lui Ionescu. Bérenger se numea, pe vremea aceea, la București, Eugen Ionescu, martor Îngrozit al rinocerizării prea multora dintre prietenii săi. Pentru el, legionarii În cămășile lor Înverzite, de rinoceri, erau „fiare Înlănțuite
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru această opțiune terminologică. Este însă evident că ea avea rolul de a masca o realitate dură: obligativitatea necondiționată a bărbaților evrei de a presta muncă fizică grea, în special pentru Ministerul Apărării Naționale. Munca de interes obștesc a evreilor, decretată în decembrie 1940, a fost înscrisă mai târziu, în mai 1941, ca o componentă a muncii naționale (doc. nr. 6). Decretul-lege nr. 1403/1941 privind organizarea muncii naționale avea ca scop obligarea fiecărui locuitor „să servească interesele generale ale Statului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de Miniștri și al Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiției Nr. 108.670/1940; Văzând și jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1.953/1940; Văzând avizul Consiliului Legislativ Nr. 283/1940; În temeiul art. 46 din Constituțiune; Am decretat și decretăm: DECRET-LEGE PRIVITOR LA STAREA JURIDICĂ A LOCUITORILOR EVREI DIN ROMÂNIA ART. 1. Situația juridică a evreilor este statornicită în condițiunile acestui Decret cu putere de lege. ART. 2. Sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret cu putere de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și al Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiției Nr. 108.670/1940; Văzând și jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1.953/1940; Văzând avizul Consiliului Legislativ Nr. 283/1940; În temeiul art. 46 din Constituțiune; Am decretat și decretăm: DECRET-LEGE PRIVITOR LA STAREA JURIDICĂ A LOCUITORILOR EVREI DIN ROMÂNIA ART. 1. Situația juridică a evreilor este statornicită în condițiunile acestui Decret cu putere de lege. ART. 2. Sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret cu putere de lege: a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Antonescu, Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri Asupra raportului domnului ministru de stat cu Nr. 38.807 din 14 mai 1941. În baza dispozițiilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 septembrie și Nr. 3072 din 7 septembrie 1940. Am decretat și decretăm: DECRETUL-LEGE PENTRU ORGANIZAREA MUNCII NAȚIONALE: Capitolul I Dispozițiuni generale Art. 1 - Munca este o îndatorire a poporului român. Fiecare locuitor al țării este obligat să servească interesele generale ale Statului Român, îndeplinind o meserie în cadrul îndeletnicirilor individuale sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri Asupra raportului domnului ministru de stat cu Nr. 38.807 din 14 mai 1941. În baza dispozițiilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 septembrie și Nr. 3072 din 7 septembrie 1940. Am decretat și decretăm: DECRETUL-LEGE PENTRU ORGANIZAREA MUNCII NAȚIONALE: Capitolul I Dispozițiuni generale Art. 1 - Munca este o îndatorire a poporului român. Fiecare locuitor al țării este obligat să servească interesele generale ale Statului Român, îndeplinind o meserie în cadrul îndeletnicirilor individuale sau de folos
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Militar al Evreilor<footnote id=”3”><Vezi doc. nr. 2./footnote>, publicat în Monitorul Oficial Nr. 287 din 5 Decemvrie 1940; În baza dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie și Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940, Am decretat și decretăm: REGULAMENT asupra Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor CAPITOLUL I Definirea evreilor Art.1. - Evreii, în înțelesul art. 2 din Decretul Lege din 9 August 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, indiferent de categoria
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Evreilor<footnote id=”3”><Vezi doc. nr. 2./footnote>, publicat în Monitorul Oficial Nr. 287 din 5 Decemvrie 1940; În baza dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie și Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940, Am decretat și decretăm: REGULAMENT asupra Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor CAPITOLUL I Definirea evreilor Art.1. - Evreii, în înțelesul art. 2 din Decretul Lege din 9 August 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, indiferent de categoria din care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rugăm a da ordine de urmare. D. O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, Georgescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, fila 349. Document nr. 48 LEGEA NR. 1003 ANTONESCU Mareșal al României și Conducătorul Statului Am decretat și decretăm: Decret-lege Pentru înființarea și organizarea Inspectoratului General al Taberelor și Coloanelor de Muncă Obligatorie de Folos Obștesc Art. 1. Munca de folos obștesc la care sunt obligate categoriile de persoane prevăzute la art. 14 și 15 din Legea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
da ordine de urmare. D. O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, Georgescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, fila 349. Document nr. 48 LEGEA NR. 1003 ANTONESCU Mareșal al României și Conducătorul Statului Am decretat și decretăm: Decret-lege Pentru înființarea și organizarea Inspectoratului General al Taberelor și Coloanelor de Muncă Obligatorie de Folos Obștesc Art. 1. Munca de folos obștesc la care sunt obligate categoriile de persoane prevăzute la art. 14 și 15 din Legea nr. 425
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
domnilor miniștri secretari de Stat la Deparatamentul Apărării Naționale, Justiție și Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale Nr. 62. 293 din 20 iulie 1942 În baza dispozitiunilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 septembrie și Nr. 3072 din 7 septembrie 1940, Am decretat și decretăm: Decret-lege Pentru înlocuirea termenului de „muncă de folos obștesc” prin acela de „muncă obligatorie” în toată legislația referitoare la evrei. Art. I Termenul de „muncă de folos obștesc” se înlocuiește prin acela de „muncă obligatorie” în toate legile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
secretari de Stat la Deparatamentul Apărării Naționale, Justiție și Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale Nr. 62. 293 din 20 iulie 1942 În baza dispozitiunilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 septembrie și Nr. 3072 din 7 septembrie 1940, Am decretat și decretăm: Decret-lege Pentru înlocuirea termenului de „muncă de folos obștesc” prin acela de „muncă obligatorie” în toată legislația referitoare la evrei. Art. I Termenul de „muncă de folos obștesc” se înlocuiește prin acela de „muncă obligatorie” în toate legile, regulamentele și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
raportul d-lor miniștri secretari de Stat la Departamentele Apărării Naționale și Justiției sub Nr. 948.546 din 2 Februarie 1943. În baza dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie și Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940. Am decretat și decretăm: DECRET-LEGE privitor la sancționarea evreilor nesupuși la chemare sau dezertori de la munca obligatorie Art. 1. - Evreul, supus obligațiunilor legii pentru Statutul Militar al Evreilor, este îndatorat a se prezenta pentru prestarea muncii obligatorii la autoritatea indicată la ziua
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lor miniștri secretari de Stat la Departamentele Apărării Naționale și Justiției sub Nr. 948.546 din 2 Februarie 1943. În baza dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie și Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940. Am decretat și decretăm: DECRET-LEGE privitor la sancționarea evreilor nesupuși la chemare sau dezertori de la munca obligatorie Art. 1. - Evreul, supus obligațiunilor legii pentru Statutul Militar al Evreilor, este îndatorat a se prezenta pentru prestarea muncii obligatorii la autoritatea indicată la ziua fixată în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
insistență. În primul text al volumului, „Facerea lumii”, Ion Stanomir încearcă să refacă modul în care, în deficit de reprezentare intelectuală, noua putere instaurată după război și-a construit o identitate. Lipsită de tradiție și de o identitate naturală, după ce decretase fără ezitare, în numele schimbării vechii alcătuiri și al unui nou proiect social, ruptura cu vechea identitate, noua putere a constatat că a generat un vid ce nu putea fi umplut ușor. Trebuia inventat un nou proiect ideologic, construit un nou
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Întreprinderii Într-un câmp concurențial aparte, creând o nișă sau, cel mai adesea, schimbând regulile jocului. Diferențierea constă În punerea la dispoziția consumatorului a unei oferte al cărei caracter de unicitate este recunoscut și valorificat de către acesta. Ea nu se decretează, nu există și nu are nici o semnificație strategică decât dacă este recunoscută de către cumpărător. Această strategie se bazează pe o bună cunoaștere a criteriilor de alegere ale cumpărătorului. Se poate ajunge În situația În care unele firme, care se cred
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de management necesare folosirii tehnologiilor moderne. 8. Obiectivele la cheie vizează, de obicei, construirea completă și livrarea unei unități de producție În schimbul unei taxe plătite de client, reprezentat de o agenție guvernamentală dintr-o țară din Orientul Mijlociu, care, de exemplu, decretează că produsul trebuie realizat local, sub propriul său control. CMN care realizează obiectivele la cheie sunt, de regulă, producători de echipamente industriale care furnizează utilajele necesare pentru operarea noii unități, precum și piese de schimb sau servicii de Întreținere. Prin această
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fără profesor. Instruirea programată este astfel concepută încât întărirea maximă rezultă din controlarea cu succes a mediului ambiant. „Un program este un set de probabilități care dau formă topografiei răspunsului și aduc comportamentul sub controlul stimulilor într-un mod eficient” - decretează Skinner. Mașinile de predat (teaching machines) funcționează pe principiul autoconsolidării (self-reinforced) învățării. Contribuțiile lui Skinner la teoria învățării sunt multe și variate, printre ele numărându-se: 1) distincția între comportamentul operator și cel de răspuns; 2)analiza comportamentului verbal; 3
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
performanțele deschise. Procesul de ghidare reprezentațională este esențial același ca răspunsul de învățătură în condițiile în care o persoană urmează din punct de vedere comportamental un pattern deschis la exterior sau este direcționată printr-o serie de instrucțiuni menite să decreteze secvențe noi de răspuns. Singura diferență este aceea că, în ultimele cazuri, performanțele sunt direcționate de indicații exterioare, pe când, în cazul modelării întârziate, reproducerea comportamentală este monitorizată de contrapărți simbolice sau stimuli absenți. Rata și nivelul de învățare observațională sunt
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Dar ele, după cum se va vedea, merită resuscitate într-o epocă mult mai copleșită de antiumanism tehnologizant decât cea în care a trăit Rogers. 8.2. Teoria libertății de a învățatc "8.2. Teoria libertății de a învăța" Rogers a decretat în manieră fenomenologică că nu există decât două tipuri de învățare: cognitivă și empirică (vezi Rogers, 1967, capitolul „The Facilitation of Significant Learning”, pp. 37-43; vezi și Sahakian, 1970, pp. 508-534). • Învățarea cognitivă (cognitive learning). După Rogers, unele forme de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și un magazin de manufactură și galanterie. Astea le avea în Basarabia și au rămas toate acolo. Mai avea o căruță cu un cal, în care ne-am urcat când ajungeau deja obuzele în Leova, în oraș, când s-a decretat evacuare de urgență. Mama a fost o femeie robustă cum cineva nu-și imaginează, a fost un buldozer pentru viață. C. I.: Câți ani aveați la evacuare? S. Ț.: Nouă sau zece ani. Ne-am urcat în căruța cu un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sanitari din alte orașe ale țării dar și de peste hotare, mai ales că era vremea epidemiilor (holera, mai ales la 1866 și 1872), a fost nevoie ca la 1847 să se voteze faimosul „Regulament al sănătății publice" și s-au decretat multe măsuri pentru evitarea holerei care venea mai ales din Rusia. „Sfatul sanitar" a fost nevoit să publice: „Trupul doftoricesc ce se află în țară, nu numai cei ce sunt în slujba statului, dar și cei ce au primit voie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care au făcut gloria lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești (1863), prin care a cincia parte din pământul țării care fusese înstrăinată prin mănăstirile închinate a fost redată țării, devenind proprietatea statului; împroprietărirea sătenilor clăcași prin legea rurală din anul 1864, decretată în urma loviturii de stat din 2 mai 1864, care a dat țării „Statutul" și „Așezământul electoral", votată prin plebiscit, ca prima Constituție și prima lege electorală pe care țara și-a dat-o ea însăși; legea instrucțiuni și înființării Universității
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Adunare în 1864 și am trăit acele nemuritoare șase luni de dictatură din acel an, când fiecare și se ilustra printr-o lege nouă, prin o reformă democratică, epocă ce a culminat cu ziua de Sfânta Maria-Mare, când s-a decretat „Împroprietărirea țăranilor". Admirator și apologist al lui Cuza, Rășcanu vedea în Cuza pe marele iubitor al țărănimei române, pe Domnitorul democrat sub care „...Egalitatea se traduce în fapt. Boierii, mari și mici, s-au lepădat de titlurile de boierie. Conștiința
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
punctul 17, p. 44. 91 Ibidem, puctul 18, p. 44. 92 Ibidem, puctul 19, p. 44. 93 Ibidem, puctul 20, p. 45. 94 "Întrucât un apostolat eficace pe plan național cere unitatea inițiativelor și eforturilor, Conciliul a hotărât și a decretat să se înființeze peste tot Oficii naționale pentru presă, cinematografe, radio și televiziune,care să fie ajutate prin toate mijloacele" (Ibidem, puctul 21, p. 45). 95 "Întrucât eficacitatea acestor mijloace depășește granițele naționale, făcându-i pe indivizi într-un fel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]