5,621 matches
-
echitabil, dreptul de acces la justiție Dreptul la vot, dreptul la o bună administrare, dreptul de acces la documente Nediscriminarea referitoare la rasă, religie, naționalitate, statut social și economic, sex și vârstă Egalitatea substanțială Dreptul de a participa la arenele deliberative Drepturile sociale, drepturile de protejare a minorităților culturale și etnice Referitor la dimensiunea substanțială a democrației, drepturile de cetățenie relevă natura hibridă a discursului european. Ea reiese clar din modul în care principiul nediscriminării este inserat în cadrul discursului european și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
și deciziile sunt luate într-o constelație postnațională de actori guvernamentali și neguvernamentali chestiunea care se pune pentru individ este aceea de a i se garanta și proteja, din punct de vedere al imparțialității regulilor, capacitățile de acces la arenele deliberative la diferite niveluri la care are loc exercitarea puterii. Dat fiind că, în fapt, Uniunea Europeană a pus în mod treptat accentul pe importanța participării, ca formă de legitimare discursivă, condițiile de egalitate ar trebui să fie realizate în funcție de posibilitatea sau
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
cel mai bine în evidență modelul european, cât și la maniera în care acesta este văzut de dezbaterea constituentă, precum și la modul în care își propune să acționeze în afara granițelor sale. Identificarea momentului constitutiv al unei ordini politice în procesul deliberativ care constă în discutarea și în argumentarea asupra identității, a valorii acesteia, a modului de aplicare este un indicator al discursului acela asupra democrației care se articulează în jurul noțiunii de legitimare discursivă. După cum, pe drept, s-a subliniat, argumentarea și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
Aspectul caracteristic al discursului asupra democrației Uniunii Europene constă în criteriile de evaluare a acceptabilității argumentelor care pot să intre în spațiul public și care ar trebui să izvorască din deliberarea democratică. De aici, importanța condițiilor de acces la procesul deliberativ acela pe care discursul european îl prefigurează ca proces de construire a unui spațiu public transnațional -, cât și a mecanismelor de revizuire și corectare a argumentelor elaborate în cursul unui asemenea proces. Din analiza noastră a reieșit, de fapt, că
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
își aducă o mare contribuție la dezvoltarea democrației și a societății civile din țările candidate 301. Importanța atribuită organizațiilor societății civile și așa-numiților non state actors indică tendința discursului european de a cuprinde o versiune de accountability în conformitate cu concepția deliberativă a democrației. În această perspectivă, dinamica consensului-disensiunii se revelează ca fiind structural diferită de aceea prevăzută de modelele clasice de democrație, unde relația dintre majoritate și minoritate (minorități) este guvernată printr-o instituție electorală și prin concurența dintre partide. Cât
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
Cât privește transformarea acestui model într-un fenomen căruia i se supun și democrațiile naționale (Putnam, Norris, 1999), totuși recunoașterea explicită a organizațiilor non-guvernamentale transnaționale ca actori de control al instituțiilor politice face un pas semnificativ în direcția unei democrații deliberative care dorește să compenseze lipsa unei legitimări politice derivate din delegarea și reprezentarea partinică. Dincolo de evaluările de merit care au fost exprimate de literatură referitor la acest lucru, aspectul de mare importanță pentru politica de construire a democrației adoptată de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
și politici. Definirea spațiilor de acțiune prin care cetățenii, intermediați de organizațiile societății civile, interacționează cu instituțiile este o alegere politică care îi influențează pe "cei care participă la crearea lucrurilor", precum și argumentațiile, ideile, cunoștințele care pot exista în cadrul arenelor deliberative, în issue network care iau parte la governance transnațională. Abordarea adoptată de Uniunea Europeană în cadrul politicii de construire a democrației reprezintă un teren empiric interesant și puternic neexplorat în ceea ce privește studierea impactului pe care alegerile instituționale îl au asupra modului în care
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
Union?", Journal of Common Market Studies, 40, 3, pp. 401/24. Eriksen E.O., Weigard J., 1997, "Conceptualising Politics: Strategic or Communicative Action?", Scandinavion Political Studies, 20, pp. 219-41. Eriksen E.O., Weigard J., 2003, Understanding Habermas. Communicative Action and Deliberative Democracy, Continuum, Londra. Eriksen E.O., Fossum J.E., Menéndey A.J. (coord.), The Chartering of Europe. The European Charter of Fundamental Rights and Its Constitutional Implications, Nomos Verlagsgesellschaft, Baden/Baden. Eriksen E.O., Fossum J.E., Menéndey A.J. (coord.), "European
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
Setting", European Integration On-Line Papers, 2, 7, http://olymp.wu-wien.ac.at/eiop/texte/1998-007.htm Frost M., 2002, Constituting Human Rights: Global Civil Society and the Society of Democratic States, Routledge, Londra. Gerstenberg O., Sabel C. F., 2002, "Directly Deliberative Polyarchy: An Institutional Ideal for Europe?" in Good Governance in Europe's Integrated Market, sub îngrijirea lui C. Joerges, R. Dehousse, Oxford University Press, Oxford, pp. 289-341. Glendon M.A., 1991, Rights Talk. The Impoverishment of the Political Discourse, Free
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
2004, "La riforma delle istituzioni", in id. (coord.), La sfida dell'allargamento. L'Enione Europea e la democratizzazione nell 'Europa Centro-Orientale, Il Mulino, Bologna, pp. 85-129. Maurer A., 2003, The Convention Method for Enhancing EU Democracy, lucrare prezentată în cadrul Workshop-ului "Deliberative Constitutional Politics in the EU", Albarracin, Spania, 20-21 iunie. Maythew A., 1998, Recreating Europe: the European Union's Policy toward Central and Eastern Europe, Cambridge University Press, Cambridge. Mazzarese T., 2002, Neocostituzionalismo e tutela (sovra)nazionale dei diritti fondamentali, Giappichelli
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
atentă a definiției și a operaționalizării conceptului, precum și contribuția specifică asupra europenizării sferei publice a autorilor Della Porta, Caiani (2006). 10 Sfera publică se caracterizează prin utilizarea deliberării, înțeleasă ca proces de schimb de idei, argumente, issues, valori. Pentru democrația deliberativă, recomandăm lucrarea lui Bohman (1996). 11 Asupra dimensiunii ideatice a politicilor publice, vezi Surel, 1996. 12 Este important să subliniem că nu este în mod necesar vorba despre stat. 13 Dimensiunea publică este semnificativă pentru cercetarea noastră empirică, în măsura în care problemele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
a dezvoltat această temă, subliniind maniera în care deschiderea proceselor decizionale de tip politic cu forme de control extern atât pe teritoriul național, cât și în privința structurilor instituționale face mai transparent și mai responsabil procesul de policy making. 100 Democrația deliberativă are o dimensiune procedurală (regulile care guvernează accesul la deliberare) și una substanțială (valorile apărate prin deliberare). A se vedea Cohen, Sabel, 1997. 101 De aici rezultă importanța alegerilor politice care fundamentează definiția spațiilor de acțiune posibile unde cetățenii pot
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
caracter preponderent juridic. Una dintre chestiunile de cea mai mare importanță asupra căreia s-a concentrat dezbaterea a fost aceea a stabilirii naturii oficiale a Tratatului (Constituție sau tratat internațional). În cadrul analizelor politologice au apărut mai ales studii cu caracter deliberativ asupra procesului de drafting al Tratatului (Magnette, 2003), asupra intereselor naționale (Closa, 1998) și asupra capacității dezbaterii constituante de a mobiliza societatea civilă și opinia publică (Lucarelli, Radaelli, 2003). Pentru o analiză a textului Tratatului, a se vedea lucrarea lui
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
și implică o autonomie financiară. Evoluția numărului de organizații internaționale interguvernamentale și nonguvernamentale 1909 1960 1992 OIG 37 154 286 ONG 176 1255 4696 Aceste organizații se articulează, în funcție de modalități foarte variabile, în jurul a 5 feluri de organe: un organ deliberativ plenar (Adunarea Generală a ONU, Conferința FAO) la care participă toate statele membre și care decide politica generală a organizației; un organ deliberativ restrâns (Consiliul de Securitate al ONU, Consiliul de Administrație al OIM), ce cuprinde un număr redus de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
4696 Aceste organizații se articulează, în funcție de modalități foarte variabile, în jurul a 5 feluri de organe: un organ deliberativ plenar (Adunarea Generală a ONU, Conferința FAO) la care participă toate statele membre și care decide politica generală a organizației; un organ deliberativ restrâns (Consiliul de Securitate al ONU, Consiliul de Administrație al OIM), ce cuprinde un număr redus de state (alese de organul plenar și/sau numite în funcție de pozițiilor aparte în domeniul respectiv). Acest organ are dreptul să ia decizii operaționale; un
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean, a felicitat pe realizatorii acestei spectaculoase lucrări și a pledat în premieră și în repetate rînduri pentru constituirea rapidă a unui comitet (for, colectiv, board...) pe probleme de sănătate, pentru a monitoriza și raporta periodic deliberativului județean problemele de sănătate ale oamenilor (ideea a fost dezbătută in extenso în sala de conferințe a Spitalului Județean, cu primari, consilieri județeni și directori de spitale). Din acest for, s-a sugerat că e oportun să facă parte primarii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cuvântare, iar știința care îl analiza purta numele de retorică, prin care se înțelegea arta de a vorbi frumos. Epoca lui Aristotel sistematiza deja anumite tehnici și reguli privind convingerea și persuadarea auditoriului. Retorica antică studia trei tipuri de discurs: deliberativ, judiciar și demonstrativ. Douăzeci de secole mai târziu, atenția retoricii se îndreaptă spre literatură, spre arta discursului frumos, oral sau scris, centrându-se pe figurile retorice. În funcție de natura mecanismelor performative pe care le studiază cu predilecție, se poate discuta despre
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
spre exemplu, reglementarea instituțiilor mediatice conform principiului pluralismului; evitarea formării de monopoluri mediatice atotputernice; facilitarea dezvoltării unor centre de "putere simbolică" independente, în afara marilor rețele și trust-uri. El propune ca noțiune cheie pentru democratizarea noului spațiu public ideea "democrației deliberative", văzută nu ca o alternativă la instituțiile clasice ale "democrației reprezentative" (parlamente, partide) și la deficiențele acestora, ci ca o dezvoltare a lor prin constituirea unui spațiu bazat pe difuzarea masivă de informație și de puncte de vedere diverse, ca
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
W. Noomen, op. cît., p. 64. 72 Régis Debray, Curs de mediologie generală. Traducere de Cristina Bâzu, Editura Institutul European, Iași, 2007, passim. 73 Paul Dobrescu, Alină Bârgăoanu, op. cît., p. 15. 74 Cf. Camelia Beciu, " Spațiul public al discuției deliberative. O analiză a dispozitivelor televizate", în Revistă Română de comunicare și relații publice, nr. 6-7, 2003, p. 68. 75 Pierre Chambat, Spațiu public, spațiu privat: rolul medierii tehnice, în Isabelle Paillart (coord.), op. cît., pp. 67-99. 76 Rémy Rieffel, op.
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
la socializarea membrilor 9. În sfârșit, grupurile joacă un rol esențial în elaborarea pozițiilor majoritare în sânul legislativului. Constituind locul principal de rezolvare a conflictelor între delegațiile naționale, ele contribuie la agregarea pozițiilor eterogene ale membrilor lor prin intermediul unor procese deliberative intense. Într-adevăr, grupurile discută fiecare text înainte ca acesta să ajungă în ședința plenară și stabilesc poziția grupului conform regulii majorității. Grupurile cele mai mari constituie ele însele veritabile adunări, acestea creând proceduri de examinare ale textelor elaborate: reuniuni
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
în sensul strict în sânul grupurilor politice ale PE: dacă un sistem de whipping a fost creat, sancțiunile grupurilor cu privire la deputații dizidenți rămân slabe și pozițile grupurilor nu sunt impuse de sus în jos, ci sunt elaborate prin intermediul unui proces deliberativ ce asociază numeroși actori (coordonatorul grupului pentru fiecare comisie parlamentară, membrii biroului grupului, liderii delegaților naționale) 53. Un grup de cercetători 54 a studiat chestiunea coeziunii grupurilor politice și formarea coaliților în sânul Parlamentului European. Prin intermediul studiului pe termen lung
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
notorietate și legitimitate sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri de antrenament) pentru bărbații politicieni? Pentru început, voi defini talk-show-ul drept „emisiunea de televiziune care constă în punerea în scenă a unui spațiu deliberativ, în care un jurnalist-moderator și un număr variabil de invitați ș...ț abordează, în registrul conversațional și convivial, o temă de interes public” (Zeca-Buzura, 2005, p. 133). Poate fi vorba de o interacțiune verbală desfășurată în direct sau înregistrată, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
sau de licențiat de orice specialitate, cari în timp de șase ani vor fi exercitat profesiunea lor. Art. 76. Vor fi de drept membri ai Senatului: 1) Moștenitorul Tronului la vârsta de 18 ani, însă el nu va avea vot deliberativ decât la vârsta de 25 de ani; 2) Mitropoliții și episcopii eparhioți. Art. 77. Membrii Senatului nu primesc nici o dotațiune, nici indemnitate. Art. 78. Membrii Senatului se aleg pe 8 ani și se înnoiesc pe jumătate la fiecare patru ani
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
răului pe care l-a comis. Iuda acționează deci în transă? Da, putem afirma acest lucru, dar transa survine abia după ce a hotărât să se despartă de Isus din proprie voință, prin liberul său arbitru, astfel spus, printr-un proces deliberativ strict rațional, neinfluențat de nimeni. Diavolul, crede Origen, n-a reușit să-l pervertească total și irevocabil, dovadă fiind remușcarea și lepădarea de banii murdari. Natura sa păstrase acel „rest de bunătate” care-i permite să constate și să cântărească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fiecărui vorbitor în interesul tuturor participanților. Ele încep acum mai bine de două mii de ani, cu agora greacă și forum-ul roman, dar se apropie de maturitate abia începînd cu secolele XIII-XIV și formarea Parlamentului englez. Pentru a asigura rolul deliberativ al acestuia, discuțiile din cadrul Camerei Comunelor au trebuit să fie îngrădite și orientate de reguli de convorbire. Așa au apărut primele rules of order. Ele se aseamănă, pe undeva, cu acele norme de comensalitate expuse cam în aceeași vreme de către
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]