5,987 matches
-
pe moarte": în patru cazuri pentru cea de 500 de lei și în două cazuri pentru cea de 100 de lei, trecătorii au decis să confiște "banii" atît de energic, încît, deși psihologii le-au explicat mai apoi din rațiuni deontologice că au fost implicați într un scenariu experimental cu "scop științific", "descoperitorii" le-au îndesat în buzunar și au luat grăbit colțul. Spectaculoase au fost însă explicațiile postexperimentale ale celor implicați în studiu. în primul rînd, s-a observat că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
zilnice. În același timp, asistența socială nu vizează numai competențele tehnice de ordin profesional pentru a ajuta persoanele și grupurile vulnerabile, ci și modalitatea profesionistă în care se desfășoară activitățile de suport specializat în acord cu valorile morale ale codului deontologic al profesiei. Se poate păstra astfel respectul pentru demnitatea, integritatea și autenticitatea persoanelor ajutate. De aceea, un rol principal al asistenței sociale este de a genera mecanisme specifice de refacere în timp a capacităților proprii de integrare normală în comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Standardele profesiei de asistent social vor măsura în timp cantitatea și calitatea cunoștințelor teoretice absolut necesare practicării profesiei, munca înmagazinată pentru înțelegerea și folosirea lor aplicativă, aspectul formativ al acestor cunoștințe prin crearea și stimularea deprinderilor practice, precum și interiorizarea normelor deontologice cerute de codul etic în domeniu. Un aspect central al profesiei de asistent social, ce face încă obiectul multor dispute teoretice și introduce confuzii în practica profesiei, este cel referitor la interdisciplinaritatea cunoștințelor care guvernează procesul formării și acțiunea practică
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cu rădăcini adânci în actul caritabil de tip religios/voluntar. În istoria dezvoltării acestei profesii sunt implicate atât cerințe/cunoștințe teoretice, cât și îndemânări/aptitudini practice susținute de motivația pentru profesie, cu accent pe respectul pentru normele și valorile codului deontologic. De aici și numeroase opinii, păreri, divergențe privind statutul profesiei de asistent social ca profesie clasică, ori ca practică în servicii specializate de tip individualizat/personalizat. Oricum a fost gândită această profesie în modernitate, atât în timp, cât și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a acțiunilor practice pe baza cunoștințelor teoretice evidențiază în planul standardelor generale abilități existente, dar și dobândite, în conformitate cu exigențele științifice aplicate în practica profesiei. La acestea se adaugă, cu o pondere însemnată, valorile morale ale profesiei, sintetizate de un cod deontologic specific. Valorile morale ale profesiei trebuie să evidențieze, de asemenea, loialitatea și responsabilitatea specialistului față de instituția angajatoare prin implicarea directă și deschisă la acțiunile de sprijin stabilite pentru integrarea normală în comunitate a persoanelor marginalizate. Pe baza formării lor profesionale
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în procesul decizional al formelor de suport dar în special în actul evaluării acestora în vederea eficientizării acțiunilor. Stabilirea priorităților din planul de intervenție împreună cu beneficiarii. 3. Respect pentru valorile morale cu aplicabilitate în practica profesiei (asimilarea valorilor morale ale codului deontologic al profesiei de asistent social): Cunoașterea și folosirea valorilor, principiilor codului deontologic în activitățile teoretice și practice ale profesiei. Responsabilitate și loialitate față de beneficiar și față de instituția angajatoare. Responsabilitate în procesul practicii pentru conținutul și modalitățile de suport. Eliminarea oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
evaluării acestora în vederea eficientizării acțiunilor. Stabilirea priorităților din planul de intervenție împreună cu beneficiarii. 3. Respect pentru valorile morale cu aplicabilitate în practica profesiei (asimilarea valorilor morale ale codului deontologic al profesiei de asistent social): Cunoașterea și folosirea valorilor, principiilor codului deontologic în activitățile teoretice și practice ale profesiei. Responsabilitate și loialitate față de beneficiar și față de instituția angajatoare. Responsabilitate în procesul practicii pentru conținutul și modalitățile de suport. Eliminarea oricărei tendințe de discriminare și utilizare a practicilor antidiscriminatorii în sistemul de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
retras prematur din activitate în 1987, la 66 de ani. Colaboratorii, elevii și discipolii săi au asigurat trăinicia școlii create. „Este personalitatea medicală cea mai proeminentă din viața Institutului Clinic Fundeni și din medicina românească contemporană, un model profesional și deontologic greu de depășit” [2]. A publicat monografii privind istoria chirurgiei din România [6-8]. Personalitate emblematică a chirurgiei românești este un etalon de moralitate în medicina românească - unul din marile nume ale chirurgiei din România [2,10]. Voinea Marinescu (n. 1915
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
bilaterale a segmentelor corporale, practicarea joggingului poate fi utilizată și ca mijloc complementar, pentru adaptarea organismului la specificul efortului din celelalte activități sportive. Este firesc și normal să recunoaștem aici importanța diversității pentru practicarea cât mai multor activități sportive, este deontologic și etic pentru noi, ca specialiști în domeniul sportului, să recunoaștem avantajele oferite și de alte ramuri sau activități sportive. Atât timp cât mișcarea caracteristică unei ramuri sportive contribuie la menținerea sau atingerea unui stil de viața activ și sănătos, ea nu
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
aspirație (virtute) și morala ca datorie: "Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind susceptibilă de a fi transpusă în norme juridice, nu și morala ca aspirație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
civică, care urmărește socializarea omului. Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului 4, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind susceptibilă de a fi transpusă în norme juridice, nu și morala ca aspirație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
valoare și este descrisă ca o teorie a corectitudinii. În funcție de punctul de vedere exprimat în această problemă, teoriile se împart în teleologice și neteleologice sau, altfel spus, consencințialiste și nonconsecințialiste 18. Susținătorii teoriilor neteleologice, cunoscute și sub numele de teorii deontologice 19, consideră că există acțiuni greșite prin ele însele și care nu pot fi acceptate ca mijloace de realizare a unui scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. Teoriile teleologice sau consecințialiste resping ideea că ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
consideră că aprecierea acțiunilor se face prin prisma consecințelor acestora 20. Teoriile etice care au exercitat cea mai puternică influență în istoria filosofiei moralei în epoca modernă post-carteziană sunt kantianismul și utilitarismul. Morala kantiană dezvoltă notele specifice ale unei gândiri deontologice, fără să facă abstracție de implicările interioare care fac posibilă fericirea. Criticând hedonismul, pentru care plăcerea este determinată sensibil, și eudemonismul, pentru că depinde de o voință eteronomă, Immanuel Kant susține că acțiunile valoroase moral sunt cele care rezultă dintr-o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bine sesizată de G. Lipovetsky, care afirmă: "Un nume, un ideal unește cugetele și însuflețește iarăși democrațiile occidentale în acest sfârșit de mileniu: etica. De vreo zece ani, efectul etic este din ce în ce mai puternic, invadând mass-media, stimulând reflecția filosofică, juridică și deontologică, dând naștere la instituții, aspirații și practici colective inedite. Caritate mediatică, bioetică, acțiuni umanitare, salvarea mediului, impunerea moralei în afaceri, în politică și în mass-media, dezbateri referitoare la avort și la hărțuirea sexuală, la mesageriile erotice și la codurile de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Atunci când un sistem este conștientizat ca atare și este scris și prescrie explicit, el devine cod moral 40. Comportamentul moral cotidian al omului obișnuit este reglat de codurile morale existente, acceptate și inernalizate prin educație: morala societății, morala familiei, codurile deontologice ale profesiilor. Ce se întâmplă însă în cazurile excepționale cum sunt instituirea unor noi datorii sau existența unor conflicte ale datoriilor? Opiniile pe care le au filosofii moralei despre cum ar trebui rezolvate conflictele dintre datorii sunt un bun diagnostic
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
desființare, de eliminare a acestei realități. (II) " Nu este, deci trebuie să fie", relație ce sugerează absența unei realități, a cărei existență este dezirabilă. (III) " Nu este și nu trebuie să fie", considerat un "enunț preventiv", ce urmărește "conflictul alternativelor deontologice". (IV) "Este și trebuie să fie", relația cel mai puțin explorată, care soluționează o antinomie. Această ultimă relație ne spune că într-o anume realitate trebuie și este coincid, o valoare care a trebuit sa fie, acum este, o valoare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
See D datorie: absolută, 28; asociată ideii de drept, 12; morală, 29 datorii: conflictuale, 112; perfecte și imperfecte, 24, 88 descriptiv, 22; legi descriptive, 94 discernământ, 142, 174, 175, 176, 201, 207 doctrina pură a dreptului v. Kelsen, 53 doctrine deontologice, 7, 12 dreapta judecată sau rațiune v. dreptul natural, 38 drept perfect și drept imperfect v. Grotius, 62 drept: conexiune necesară între drept și morală, 62; conformitatea cu morala, 70; etică obiectivă, 133; identitatea dintre drept și morală, 60; parte
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Termenul deontic, de origine grecească, înseamnă ceea ce trebuie, ceea ce e necesar, iar Jeremy Bentham utilizează termenul de deontologie pentru a denumi știința moralității. Deontologia s-a constituit ca ramură a eticii, preocupată de problemele obligației morale. Deoarece astăzi prin cod deontologic sunt desemnate regulile de comportare morală, de corectitudine în cadrul unei profesiuni, unii autori preferă termenii de logica normelor sau de logica sistemelor normative pentru a desemna acest domeniu (Gh. Mateuț, A. Mihăilă, Logică juridică, p. 209). 5 Georg Henrik von
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din Königsberg, să fie înfățișată drept antiteza directă a filosofiei morale utilitariste. De regulă, se vorbește despre opoziția dintre o teorie morală centrată pe conceptul datoriei și o alta în centrul căreia stă conceptul fericirii. Ni se spune că abordarea deontologică și abordarea teleologică ar fi, până la urmă, cele două perspective fundamentale, singurele posibile, asupra moralității și ni se sugerează că opoziția dintre ele este una absolutăl. Putem avea însă îndoieli în această privință. Există, cred, cel puțin o rațiune care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
recrutare a magistraților și de obținere a gradelor, abolind dispoziția care să permită funcționarilor să devină judecători fără să susțină examen și introducerea procedurilor juridice transparente pentru revocarea judecătorilor și pentru sancțiunile împotriva acestora în caz de nerespectare a codului deontologic; (II) Îmbunătățirea nivelului profesional în sectorul judiciar, prin concentrare pe următoarele aspecte: programele de formare pe lângă Institutul Național al Magistraturii, posibilitatea de a desăvârși formarea inițială precum și permanenta instruire pe lângă Centrul de formare pentru cancelari, formare complementară pentru ceilalți operatori
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Art. 11. - (1Ă Asistentul social desfășoară tipurile generale de activități prevăzute la art. 3 alin. (3Ă, cu obligația respectării metodologiei în domeniu, precum și a normelor și valorilor eticii profesionale. (2Ă Modul în care asistenții sociali pun în practică prevederile Codului deontologic, precum și modul de utilizare a metodologiei în domeniu sunt stabilite de Colegiu. SECȚIUNEA a 2-a. Drepturi și obligații Art. 12. - Asistentul social are dreptul: aă să contribuie la dezvoltarea profesiei cu scopul de a răspunde în mod adecvat nevoilor
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
consolidarea relațiilor dintre persoane cu scopul de a promova, reface, menține și/sau îmbunătăți calitatea vieții persoanelor, familiilor, grupurilor, organizațiilor și comunităților. Art. 24. - Asistenții sociali acționează cu onestitate și responsabilitate față de beneficiari, instituții și societate, în concordanță cu normele deontologice ale profesiei, adoptate de comunitatea profesională prin Colegiu. Art. 25. - (1Ă Asistenții sociali trebuie să își desfășoare activitatea numai în aria de competență profesională determinată de calificarea și experiența profesională. Asistenții sociali au obligația de a-și îmbunătăți permanent cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
la alte forme de asociere profesională. (7Ă Colegiul are obligația de a publica anual în Monitorul Oficial al României, Partea I, Registrul național al asistenților sociali din România. Art. 27. - Colegiul are următoarele atribuții principale: aă elaborează și adoptă Codul deontologic al asistentului social, precum și ghidurile de bună practică în domeniu, pentru respectarea principiilor etice; bă propune ministerului de resort norme și reglementări în domeniul asistenței sociale; că coordonează și sprijină aplicarea reglementărilor și normelor Colegiului de către asistenții sociali, organismele publice
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
practică al asistentului social; eă pregătește programele de perfecționare continuă în domeniul asistenței sociale; fă eliberează avizele menționate în prezenta lege; gă reprezintă, apără și promovează drepturile și interesele membrilor la nivel local, național și internațional; hă monitorizează respectarea Codului deontologic, reglementărilor și normelor de către asistenții sociali, indiferent de locul de muncă, și aplică sancțiuni disciplinare; iă colaborează cu ministere, instituții ale administrației publice centrale și locale, instituții de învățământ și cercetare, organizații neguvernamentale, agenți economici și altele; jă gestionează Registrul
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
martiri, dar i-a uitat pe enoriașii uniți care au pierit În universul concentraționar comunist. BOR, care oricum a dat cel mai mare număr de preoți arestați, nu avea nevoie de o astfel de „competiție” cu arbitrii care ocolesc reguli deontologice elementare. Potrivit părții greco-catolice, unii preoți uniți trecuți la ortodoxie, dar care ulterior au retractat și au fost arestați apar În Martirologiu ca fiind ortodocși. În plus, coordonatorul general al acestei lucrări ar fi eliminat din textul articolelor privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]