7,279 matches
-
dar cu evitarea influențării stării de conștientă și a hipotensiunii arteriale prin sedare, tratamentul tulburărilor hidroelectrolitice, a hipertensiunii intracraniene, menținerea funcțiilor vitale și monitorizarea, evaluarea și corectarea la nevoie a factorilor hemostazei. 3. CT de urgență pentru autentificarea hemoragiei subarahnoidiene diagnosticate clinic, orientare asupra sediului rupturii (localizarea anevrismului), identificarea leziunilor asociate: hematom, hidrocefalie, infarct etc. Medicul neurochirurg de gardă decide și efectuează puncția lombară diagnostică la pacienții cu CT neconcludent dar cu suspiciune clinică clară de HSA. O alternativă o constituie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
evaluarea și corectarea la nevoie a factorilor hemostazei. 3. CT de urgență pentru autentificarea hemoragiei subarahnoidiene diagnosticate clinic, orientare asupra sediului rupturii (localizarea anevrismului), identificarea leziunilor asociate: hematom, hidrocefalie, infarct etc. Medicul neurochirurg de gardă decide și efectuează puncția lombară diagnostică la pacienții cu CT neconcludent dar cu suspiciune clinică clară de HSA. O alternativă o constituie examenul RMN în secvențe speciale pentru depistarea hemoragiei, dacă investigația este disponibilă și pacientul apt să o suporte. Efectuarea PL implică consemnarea culorii lcr
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
complicații pot fi decelate printr-o dispensarizare corectă și tratate. Pacientul trebuie sfătuit pentru înlăturarea factorilor de risc pentru formarea unui nou anevrism: renunțarea totală la fumat și la excesul de alcool, normalizarea tensiunii arteriale. ERORI ȘI EȘECURI ÎN CONDUITA DIAGNOSTICĂ ȘI TERAPEUTICĂ (CAPCANE FRECVENTE) HSA este o suferință relativ rară dar deosebit de gravă. În plus este o afecțiune ce apare de obicei la pacienți relativ tineri, activi, în plină stare de sănătate. Mortalitatea este extrem de mare pentru cazurile nerecunoscute și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fie mai nefavorabil când intervenția chirurgicală se practică între zilele 4-10 după HSA („intervalul vasospastic”) față de intervențiile precoce sau tardive [3]. Anevrismele multiple (fig. 5.26). Anevrismele multiple se găsesc la 30% dintre bolnavii cu HSA. În aceste cazuri problema diagnostică esențială o constituie identificarea anevrismului rupt. Pentru alegerea țintei inițiale. Închiderea celorlalte anevrisme poate fi făcută în același timp operator când sunt atacabile prin același abord sau în mai mulți timpi operatori, prin intervenții multiple endovasculare, microchirurgicale sau alternative. Depistarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
viață [2,13]. În mod particular, în cazuistica noastră vârful de incidență s-a situat între 40-50 de ani. De obicei, după apariția simptomelor evoluția este progresivă, cu repetarea sângerării și agravare neurologică. Riscul de apariție a sângerării la pacienții diagnosticați cu MAV este de 2-4% pe an. Pacienții care prezintă hemoragie au un risc crescut de resângerare, în mod particular în primul an după apariția accidentului vascular. Riscul apariției hemoragiei în primele 12 luni este de 7-33% la pacienții care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
obiectivele evaluării; să se discute cu elevii rezultatele obținute. b) DUPĂ MODUL DE ADRESARE ȘI APLICARE evaluarea poate fi: frontală (pentru toți elevii); individuală (pentru un elev); combinată (frontală și individuală). c) DUPĂ CAZ, evaluarea poate fi: formativa (continuă, nivelatoare, diagnostica, corectivă); sumativa (finală, diferentiatoare, selectivă, normativa). PROBA DE EVALUARE FORMATIVA Clasa a IV-a Subiectul: SUBIECTUL Timp: IO1 Obiective: elevii vor demonstra că: recunosc subiectul în diferite contexte; alcătuiesc propoziții în care subiectul să fie exprimat prin diferite părți de
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
atragerea și folosirea resurselor materiale, extrabugetare, dezvoltarea ethosului școlii, stabilirea celor mai eficiente strategii manageriale de dezvoltare, promovarea propriilor proiecte ale școlii și a parteneriatelor cu comunitatea locală etc.); e) proiectarea schimbării în educație trebuie să pornească de la o analiză diagnostică riguroasă a contextului, concretizându-se, ulterior, în variante strategice, menținându-se doar elementele structurale de bază. Respectarea principiului proiectării schimbării asigură adaptarea, alegerea celei mai bune variante strategice, permite vizualizarea acțiunilor posibile. Problema cea mai importantă este însă legată de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
crearea unor condiții pentru vizualizarea și rezolvarea potențialelor conflicte. 5. Scopurile dezvoltării organizaționale sunt atinse cu ajutorul cunoștințelor din științele comportamentului. Credem că elementul de noutate al interpretării lui Beckhard este dat, pe de o parte de accentul pus pe analiza diagnostică premergătoare inițierii oricărui proces de dezvoltare organizațională, element indispensabil pentru depistarea punctelor slabe ale unei organizații și încercarea de remediere a acestora, pe de altă parte de considerarea organizației ca sistem, ceea ce presupune armonizarea procesului de schimbare la specificul organizației
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
evoluției organizației respective. Putem afirma astfel că pentru realizarea unui proiect viabil de dezvoltare a organizației școlare, diagnosticul are o importanță crucială. La acest moment, se pot ridica câteva semne de întrebare: "cine va realiza diagnosticul?", "ce anume se va diagnostica?" Răspunsul la prima întrebare, oferit de majoritatea specialiștilor, este simplu: consilierul în dezvoltare organizațională, mai exact o persoană abilitată cu cunoștințe și atitudini fundamentale pentru realizarea acestei etape. În cazul organizației școlare, sarcina diagnozei revine managerului școlar și a echipei
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și eficiența managerială; * capacitatea școlii de a dezvolta și realiza proiecte de dezvoltare instituțională; * calitatea procesului instructiv-educativ etc., precum și b) mediul extern al școlii: * oportunitățile/amenințările existente la nivelul comunității locale; * modul în care se stabilesc interacțiunile școală-comunitate etc. Analiza diagnostică implică, de fapt, promovarea unor strategii manageriale, adaptate specificului și nevoilor fiecărei organizații școlare în parte. Când vorbim de realizarea unei diagnoze în vederea promovării schimbărilor, la nivelul școlii este necesar să identificăm și atitudinea cadrelor didactice față de schimbare, direcția schimbărilor
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
este starea relațiilor dintre diferite niveluri ierarhice?"), agenții schimbării ("Care sunt angajații care vor fi afectați de schimbare?"), conținutul schimbării ("Care este situația actuală și de ce este ea nesatisfăcătoare?"). Important este ca în procesul de culegere a datelor pentru analiza diagnostică să se apeleze la instrumente standardizate și nestandardizate care să asigure reușita inventarierii aspectelor favorabile sau nefavorabile schimbării. 2. Planificarea procesului de schimbare La acest moment se urmărește: a) Definirea strategiei de acțiune. Se bazează pe interpretarea rezultatelor obținute în urma
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care se reflectă în calitatea rezultatelor profesorilor, elevilor și organizației în ansamblu. Analizând majoritatea încercărilor de etapizare a schimbării organizaționale planificate constatăm că se poate vorbi de trei momente de bază: debutul schimbării care presupune pregătirea pentru schimbare și analiza diagnostică, un moment intermediar, de transpunere în practică a măsurilor inovative și un moment final, cu rol evaluativ al calității rezultatelor obținute. Deși nu se pot stabili reguli infailibile de promovare a schimbării și nici modele imanente, considerăm că la nivelul
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării trebuie să găsească răspunsul; * Avizarea sau expertizarea proiectului de schimbare care va solicita activarea unei echipe de specialiști în domeniul educației, care să cuprindă decidenți de la cele trei niveluri: nivelul politicii educaționale, nivelul ministerial, nivelul pedagogic (personal didactic). * Analiza diagnostică a tuturor aspectelor deja menționate; * Planificarea/proiectarea schimbării; * Pilotarea proiectului, ceea ce permite promovarea unor măsuri orientativ-ameliorative; * Implementarea schimbării; * Monitorizarea procesului de schimbare; * Evaluarea schimbării și, eventual, promovarea unor măsuri corective. Concluzia care se degajă este următoarea: la nivelul școlii, procesul
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Strategiile de evaluare organizațională Orice organizație interesată de eficientizarea procesului de dezvoltare își asumă responsabilitatea folosirii unor instrumente strategice prin care să definească parametrii calitativi ai rezultatelor sau a personalului său. La nivel organizațional evaluarea îndeplinește anumite funcții: o funcție diagnostică, de reflectare a aspectelor pozitive sau a carențelor structural-funcționale, o funcție de informare, ca urmare a faptului că datele diagnozei sunt aduse la cunoștința managerului, o funcție de monitorizare, de feed-back, ce vizează procesul, o funcție prognostică, de anticipare a evoluției ulterioare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
analiza PEST, mai exact a contextului Politic, Economic, Social și Tehnologic. * Politicul vizează cu prioritate politica educațională existentă la nivel local, regional sau național; * Economicul analizează resursele ce există la cele trei nivele, ramurile economice prioritare etc.; * Socialul urmărește să diagnosticheze modalitatea de abordare a problemelor sociale la nivel local-regional-național, poziția grupurilor de interes față de educație; * Tehnologicul se interesează de existența sau inexistența resurselor tehnologice la nivelul educației și a gradului în care acestea sunt folosite în formare etc. Ceea ce trebuie
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
propriu-zis), și o parte operațională, concretizată în planurile de implementare a strategiei (planurile operaționale). Într-o viziune de ansamblu, proiectarea strategică și operațională poate fi reprezentată ca un proces în trei pași: * starea actuală: solicită culegerea de informații și analiza diagnostică a momentului prin scanarea organizației și a mediului. Răspunde la întrebarea "unde suntem?" * proiectare/ planificare: necesită un demers anticipativ, "inventarea" strategiei și a tacticii, precum și capacitate de decizie. Răspunde la întrebarea "cum ajungem?"; * starea dorită: impune monitorizarea și evaluarea procesului
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educaționale să fie caracterizate de precizie, claritate, rigoare și adecvate/personalizate în raport cu capacitățile individuale. Chiar și în aceste condiții, se ridică o altă întrebare: care este sursa generatoare de obiective la nivelul organizației școlare? Răspunsul pare a fi simplu: analiza diagnostică a tuturor dimensiunilor organizaționale, raportată la așteptările școlii. Gestionarea optimă a resurselor pare a fi o altă condiție a obținerii eficienței. Fie că ne referim la resursele de timp, financiare, materiale, informaționale sau umane, complexitatea crescândă a organizației școlare revendică
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educațional, și invers. De asemenea, inițierea și reușita oricărui demers reformator în materie de educație implică obligativitatea unei proiectări judicioase a pașilor ce trebuie parcurși, dar nu într-o manieră aleatorie, ci pe baza unor obiective ce decurg din analiza diagnostică a unei stări de fapt și din anticiparea viitorului. Nu vom proceda la enumerarea tuturor "noilor educații", dar trebuie să precizăm că, ținând cont de aspectele detaliate anterior, în opinia noastră cea mai importantă rămâne educația pentru schimbare și dezvoltare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unor analize (Botkin, 1981) la începutul anilor 80: renunțarea la "învățarea de menținere" în favoarea "învățării inovatoare", capabilă de reînnoire, restructurare, schimbare. Ceea ce se poate reproșa ambelor abordări este faptul că nici una dintre ele nu accentuează importanța unei analize care să diagnosticheze cu precizie nevoia de schimbare la nivel individual și organizațional, palierele în care aceasta trebuie realizată, precum și principiile care susțin și orientează procesul schimbării. Considerăm acest demers esențial în condițiile în care acceptăm că schimbarea nu trebuie impusă cu orice
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sintactice, simultan coexistente în gramatica perioadei respective) (v. nota 21 supra). Astfel, într-un exemplu ca (62): (62) Atunci trimise pre el în casa lui (NT.1648: 51v) poziția verbului este ambiguă între o gramatică cu ridicare la C (V-la-C), diagnosticată prin inversiune V-CL (63), și o gramatică în care verbul se plasează în domeniul flexionar (V-la-I), diagnosticată prin procliză pronominală (64), dat fiind faptul că ambele opțiuni sunt prezente în gramatica aceluiași text: (63) Trimise-i cătră Iisus zicând
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Atunci trimise pre el în casa lui (NT.1648: 51v) poziția verbului este ambiguă între o gramatică cu ridicare la C (V-la-C), diagnosticată prin inversiune V-CL (63), și o gramatică în care verbul se plasează în domeniul flexionar (V-la-I), diagnosticată prin procliză pronominală (64), dat fiind faptul că ambele opțiuni sunt prezente în gramatica aceluiași text: (63) Trimise-i cătră Iisus zicând (NT.1648: 76r) (64) și-l trimise la Pilat (NT.1648: 101r) Necesitatea de a reda contexte complexe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbul este plasat în domeniul flexionar (se aplică deplasarea V-la-I) (5a-b). De asemenea, cuantificatorii flotanți (e.g. toți) (5c) arată că verbul se deplasează la stânga poziției în care este generat subiectul (Spec, vP); Sportiche (1988) arată că acest tip de cuantificatori diagnostichează pozițiile argumentale. (5) a. nu îlvăd des b. nu l-am văzut mereu c. copiii n-au răspuns la întrebare toți Din această perspectivă, unul dintre obiectivele noastreîn capitolul de față este să determinăm poziția din domeniul flexionar la care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deja deplasat (Freezing Principle / Freezing Effect / Interdicție asupra subextracției din constituenți deplasați). Pentru a ne asigura că extracția ulterioară a obiectului se face din poziția derivată (i.e. dintr-o structură VOS) trebuie să folosim diagnosticul sintactic al cuantificatorilor flotanți, care diagnostichează "urmele" pe care le lasă argumentele deplasate (Sportiche 1988). Exemplele din (29) arată că obiectul s-a deplasat la stânga subiectului (i.e. configurația VOS s-a format) până să se deplaseze în periferia CP21: (29) a. Pe copii i-a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și în poziție preverbală nu constituie un contraargument pentru deplasarea obligatorie de tip V-la-I. Adverbele preverbale exploatează periferia stângă a propoziției, o concluzie pe care o vom reține și pentru discuția din secțiunea următoare, unde vom îmbogăți tipologia adverbelor care diagnostichează nivelul deplasării verbului în domeniul flexionar și vom arăta că domeniul flexionar nu constă într-o singură proiecție IP, ci în mai multe proiecții funcționale verbale. 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării verbului Mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tVP VOICE' ... mai c. ASPcontinuativeP (încorporare prin adjuncție la stânga) qp VP ASPcontinuative' 4 qp mai+citește ASP0continuative .... VOICEP qp tVP VOICE' mai ... Ipoteza că adverbul mai se încorporează în structura verbului este validată prin aceea că, sub deplasare la C (diagnosticată prin encliză pronominală), adverbul mai se deplasează odată cu verbul: (83) Ioane,[mai citește]i-miti vreo două pagini și apoi poți să ieși afară. Deși la prima vedere, adjuncția advebului mai pare un fapt minor, aceasta este extrem de relevantă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]