6,346 matches
-
plătite din bani publici, nu contează cum! octombrie 2004 Pentru onor, înainte! Sportul românesc fabrică generali pe bandă rulantă. Drumul scurt din arenă pînă sub caschetă ne coboară în istorie către anii stalinismului biruitor la orașe și sate. Să trăiți, dom’ general Iordănescu, amintirea meciului de la Erevan vă prezintă onorul! Săru’ mîna, să trăiți, doamna chestor Lipă, ramele de canotaj aliniate regulamentar sînt gata pentru revista de front. Atențiune, Kant, atențiune, Hegel, pentru domnul chestor Dinu, prezentați arm’! Continuați! Cum de-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mileniul globalizat al publicității și nu ne permitem să ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de plămînii vedetelor. Se plătesc gras cheliile starurilor, tegumentele depigmentate ale megastarurilor, fesele divelor, sînii cîntărețelor și mizeriile dintre deștele idolilor. Prostimea cască gura - auzi, dom’le, cîți bani i-au dat ăluia să umble chel -, vedetele sînt asigurate financiar pentru o sută de vieți, iar diverși tipi cu globula marketingului în sînge adună comisioane. Asta e lumea în care ne învîrtim: fraierul n-are cum
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
actualitatea, am putea zice că admirăm o poză de acum un deceniu și ceva, cînd Radu se pregătea pentru extraordinarul său Mondial din America. Ture de teren, jaloane, picături de transpirație. Pe marginea terenului lusitan, Rednic se amuză. „Ce faci, dom’ director, gata?“ „A fost doar o încălzire, trebuie să mă antrenez mai bine“, zice Radu. Ce să mai înțelegi? Conform pozei, Radu arată ca în ’94. Aceeași coamă blondă răvășită, aceeași alură de adolescent, deși în buletin se află la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm II (1166-89) de către Pantocrator. Mozaic, 1166. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 10.a. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul imperiului roman de vest, Valentinianus II (375-92). Partea de nord-vest a bazei obeliscului egiptean, registrul superior. Istanbul. Fig. 10.b
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa Irina (1118-34). Mozaic, 1118. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 25. Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab (1512-21), al doamnei Despina Milița (1512-21) și al copiilor săi. Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 26. Constantin VII (913-59) și Romanos I (920-44). Monedă bizantină
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Fig. 27. Petru Voievod (între 1535-1545) și Marco Voievod (asociat la domnie 1537-43?). Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 28. Giotto, Judecata de Apoi (detaliu). Frescă, 1303-05. Capela Scrovegni, Padova. Fig. 29. Michelangelo, Pietà Bandini. 1547-55. Muzeul Domului Santa Maria del Fiore, Florența. Cuvânt-înainte La data de 11 mai, anul 330 d.Ch., Constantin I inaugurează o nouă cetate a imperiului, construită fidel după modelul Romei. Convențional, acesta este ziua începând cu care orașul care poartă numele fondatorului său
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm II (1166-89) de către Pantocrator. Mozaic, 1166. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 10.a. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul Valentinianus II (375-92) al imperiului roman de vest. Partea de nord-vest a bazei obeliscului egiptean, registru superior. Istanbul. Fig. 10
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa Irina (1118-34). Mozaic, 1118. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 25. Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab (1512-21), doamnei Despina Milița (1512-21) și al copiilor săi. Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 26. Constantin VII (913-59) și Romanos I (920-44). Monedă bizantină, secolul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Fig. 27. Petru Voievod (între 1535-45) și Marco Voievod (asociat la domnie 1537-43?). Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 28. Giotto, Judecata de Apoi (detaliu). Frescă, 1303-05. Capela Scrovegni, Padova. Fig. 29. Michelangelo, Pietà Bandini. 1547-55. Muzeul Domului Santa Maria del Fiore, Firenze. Sursa ilustrațiilor Busagli, Marco (ed.). Roma: l'arte nei secoli. Udine: Magnus Edizioni, 1995. Browning, Robert. Giustiniano e Teodora. Milano: Librex, 1974. [1971] Mistretta, Francesco. Il Duomo di Monreale. "Città dal Tempio d'Oro". Palermo
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pretenția de "humour" britanic. Buchetiera din Florența e o nuvelă romantică de tipul tenebros, în care tot ce poate interesa este o îngroșare cu pensula a misteriosului italic în câteva grațioase gravuri de epocă, din care se poate reține interiorul Domului Santa Maria del Fiore cu ecourile lui de orgă. Istoria unui galbăn și a unei parale e condusă într-un spirit cu totul francez. Galbenul, trecut din mână în mână, povestește paralei vicisitudinile sale, desfășurând o galerie de tineri, de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
insultat grav de dumnezeu mami și palme cafinè central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetaț urgent faptu." O metodă adiacentă este stenografierea dialogului de judecătorie (metoda Courteline după H. Monnier și Les Tribunaux Comiques de Jules Moinaux): "Leanca: Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este stenografierea dialogului de judecătorie (metoda Courteline după H. Monnier și Les Tribunaux Comiques de Jules Moinaux): "Leanca: Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
după H. Monnier și Les Tribunaux Comiques de Jules Moinaux): "Leanca: Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline de delicii (diversificate uneori prin dialectalism) în împiedicarea la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline de delicii (diversificate uneori prin dialectalism) în împiedicarea la limbă a bețivilor: "- Eș' du'ce 'ne Iancule! - Sîn' tu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rugă ar spune... Și purpur plutea în fâșii Prin negura vînătă-a serii, Pe uliți străvechi și pustii, Robite de vraja tăcerii. El sună și alte-i răspund, Cântând ca argintul de clare, Și-odată s-aude din fund Și clopotul domului mare! Și valuri de-adînci armonii Părând că sunt sute și mii Plutesc în fantastice zboruri, De îngeri ce murmură-n coruri... Poetul a fost un traducător minunat. Blestemul bardului de Uhland, Grenadirii lui Heine par originale. Lenore de Bürger e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
m-am văzut pe gânduri ținând în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care-o țineam în mână, Un dom se profilează, și-acum văd o fântână, Spre care o caretă se-ndrumă cu alai... mănușile, nimicurile femeii, apoi susurul jocurilor de apă în parcuri, porumbeii și păunii de pe lângă casă, undirea sonoră a ceasurilor: Bate-ntîi un ceas sfios Cine știe unde, Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trei lumânări de ceară, iahturile albe, roșii și negre ancorează simetric, după culori, în portul blond din nord debarcă marinari bruni din sud, un rege plînge-n cavou lăsând să-i pice lacrimi sonore pe bazalt, părerile de rău trec în domul sufletului în odăjii de arhiereu, un matelot cântă solemn "ca-ntr-o cetate spaniolă când orologiul din cupolă anunță fiecare oră, printr-un preludiu de mandolă", caicele trec pe Dunărea neagră ca niște coșciuguri albe, moartea bate în poartă de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cel care conduce cei aproape 100 de templieri români. Marele Prior are în jur de 50 de ani. Ceremoniile au loc la Biserica luterană din București. Au participat demnitari ai Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalimși Marele Maestru (portughez) Dom Fernando Pinto Pereira de Sousa Fontes. Capitolul XVIII Șamanismul XVIII.1. Ce este șamanismul? După I.P. Culianu, termenul șaman s-ar traduce prin vrăjitor, magician. cuvântul turcesc obișnuit care desemnează șamanul este kam. Iakuții, kirghizII, uzbecii, kazahii și mongolii folosesc
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
-nțelege...? Cetățeanul: (cătră Cațavencu) Ei! Onorabilul! Nu te vedeam; sluga! O mie de ani pace! Și zi, mă lucrași, ai? Adică, dă-i cu bere, dă-i cu vin, nu pentru cinstea obrazului... pentru ca sămi faci pontul cu scrisoarea... bravos! Dom'le Nae. Cațavencu: A! A! Zoe: Fănică! Fănică! Trimite-l... e nesuferit! Tipătescu: (nervos) În sfârșit, cetățene, te rog lasă-ne cu binișorul, lasă-ne... Ce poftești de la mine? Cetățeanul: Nu ți-am spus? (sughite.) Mâine începe... Ei? (sughite.) Eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aveau nici un interes, pentru că ei nu voiau să aibă deținuți politici care se cunoșteau și care au acționat Împreună și-așa mai departe. Ce era cel mai greu de Îndurat În pușcărie? Care dintre privațiuni o simțeați cel mai puternic? Dom’le, erau și-n pușcărie momente foarte grele prin regimul de teroare care era acolo... Puteau să-ți facă viața foarte grea... De exemplu, când eram la Gherla, la Zarcă. Erau celule de doi metri de late și de patru
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o găsit sticla aceea, că nefericitul care-o scris-o o pus-o la vedere acolo. Și-o zis: „A cui e patul ăsta?”. Zic: „A meu”. „Sticla asta a cui e?” Zic: „Nu știu”. „Asta-i sticla ta.” Zic: „Dom’le, nu-i a mea”. „Da’ a cui e?” „Nu știu.” Cel a cui a fost n-a spus: „A mea este”. Imediat mi-a făcut raport și șapte zile la izolare. Și m-a băgat la izolare la celular
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ani, pentru că am dat examenele din anul Întâi și În anul doi am participat numai la cursuri și n-am mai dat nici un examen, pentru că am fost arestat. Deci, mi-am Întrerupt Facultatea de Drept... Pentru ce ați fost arestat? Dom’le, tatăl meu a fost ofițer și a participat la războiul din Est. A fost la Odessa, În sfârșit, și a fost declarat criminal de război... Ș-am fugit amândoi din țară În septembrie ’48... Am vrut să plecăm În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a băgat În lanțuri, la mâini și la picioare, și așa am fost duși până la Timișoara și predați la Securitatea de acolo. Și a urmat ancheta. Detaliați puțin cum s-a desfășurat ancheta. Ancheta la Timișoara o fost destul de dură... Dom’le, pe rând, pe rând așa, au tot venit arestați... și s-a strâns un lot foarte mare la Timișoara, la Securitate, printre care și niște ofițeri sârbi, care au refuzat să facă politica lui Tito. Dacă știți, În 1948
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ei să bată așa... Câte zile ați stat În anchetă la Timișoara? Cam vreo șapte-opt-zece zile, cam așa ceva. Ce să mai... Sigur, am fost bătuți destul de dur. Asta a fost... Trebuia să spun de aia, trebuia să spun de ailaltă... Dom’le, dacă l-ai cunoscut pe ăla, dacă l-ai Întâlnit pe ăla, cu cine ai stat În lagăr, ăla ce a făcut... În sfârșit, vă spun, a fost destul de complicat... Și de la Timișoara v-au dus la București? Da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]