5,416 matches
-
finalurile versetelor psalmilor, obicei existent în sinagogi. În biserică au fost adoptate aceste jubilații, dar și cântările melismatice. Modelul de psalmodie ebraica veche anticipă prin caracterul sau coralul gregorian. Factorii care au contribuit la definitivarea cântării bizantine au fost: melodiile ebraice, cultura muzicală greacă având o teorie muzicală și notație stabilită de secole și cultura populară romană. Din Orient, diferiți călugări duc spre Occident muzica creștina bizantină împreună cu sistemele modale grecești. Cel care avea sa devina papa, Grigore cel Mare, studiază
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
David ben Yossef Abudarham, după unii Abudirham sau Abudrehem (în ebraică: דוד אבודרהם secolul al XIV-lea, în jurul anului 1340) a fost un rabin și cărturar evreu din Spania, care a trăit și activat în Sevilla și este cunoscut mai ales prin comentariul său la liturgia sinagogală. După cum stă scris în
David Abudarham () [Corola-website/Science/336818_a_338147]
-
istoria literaturii la Universitatea din București. După terminarea studiilor a scris și publicat poezii în limba română și a lucrat ca critic de cultură și artă în presa românească. După emigrarea sa în Israel în 1976, Klapper a învățat limba ebraică la un „ulpan” și s-a stabilit la Tel Aviv. A publicat articole de critică de balet și teatru în publicații în limbi străine din Israel și din străinătate, ca de exemplu „Dance in Israel” și „La Saison de la Dance
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
Din copilărie Klapper a fost un admirator al creațiilor literare ale lui Rainer Maria Rilke, Arthur Rimbaud, Federico Garcia Lorca, Marcel Proust, Tudor Arghezi și Ion Barbu. În anul 1998 Klapper a publicat primul său volum de versuri în limba ebraică "Tzaadim shel tzvi" ("Pași de antilopă"). În 2003 i-a urmat un nou volum "Shirim asurim" ("Poezii interzise"), precum și un volum de proză intitulat "Yehudim beal korham" ("Evrei fără voie"), toate în editura „Shufra” a poetului și scriitorului Ilan Sheinfeld
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
shel tzvi" ("Pași de antilopă"). În 2003 i-a urmat un nou volum "Shirim asurim" ("Poezii interzise"), precum și un volum de proză intitulat "Yehudim beal korham" ("Evrei fără voie"), toate în editura „Shufra” a poetului și scriitorului Ilan Sheinfeld. Poezia ebraică a lui Klapper („de o certă originalitate” după opinia lui Nicolae Balotă) este foarte senzuală, fiind influențată de poezia europeană și creând o sinteză cu peisajul și cu trăirile din Israel. Ea se ocupă de viața de zi de zi
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
influențată de poezia europeană și creând o sinteză cu peisajul și cu trăirile din Israel. Ea se ocupă de viața de zi de zi și de momentele de har și de durere pe care aceasta le prilejuiește, de dificultățile limbii ebraice și dialogul cu ea și pe de alta parte examinează cu o privire senzuală frumusețea masculină și dragostea homosexuală cu tânjirile ei adesea neîmplinite. Cartea sa din 2003, "Evrei fără voie", este un voiaj în șapte capitole, ca cele șapte
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
(în ) (13 martie 1910 - 15 aprilie 1979) a fost un membru al organizațiilor Irgun și Lehi și un expert în limba ebraică. El a îndeplinit timp de trei luni funcția de "comandantul-șef" al Irgun, din momentul arestării lui David Raziel de către autoritățile britanice și până la propria lui arestare. Kalai s-a născut în Lituania, ca fiu al lui Iosif și Pessia
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
1944 Kalai a fost exilat într-un lagăr de detenție din Kenya, împreună cu alți 250 de deținuți, și s-a întors în Israel abia pe 12 iulie 1948. După ce Israelul și-a câștigat independența, Kalai a devenit conferențiar la Universitatea Ebraică din Ierusalim. El a fost, de asemenea, redactor și traducător din engleză, germană și idiș în ebraică, redactor la Institutul Bialik, membru al Academiei limbii ebraice, responsabil pentru emisiunile în limba ebraică la Radiodifuziunea israeliană. El a tradus în ebraică
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
și s-a întors în Israel abia pe 12 iulie 1948. După ce Israelul și-a câștigat independența, Kalai a devenit conferențiar la Universitatea Ebraică din Ierusalim. El a fost, de asemenea, redactor și traducător din engleză, germană și idiș în ebraică, redactor la Institutul Bialik, membru al Academiei limbii ebraice, responsabil pentru emisiunile în limba ebraică la Radiodifuziunea israeliană. El a tradus în ebraică romanul Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis, care a apărut în editura Am Oved. De asemenea, a mai
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
iulie 1948. După ce Israelul și-a câștigat independența, Kalai a devenit conferențiar la Universitatea Ebraică din Ierusalim. El a fost, de asemenea, redactor și traducător din engleză, germană și idiș în ebraică, redactor la Institutul Bialik, membru al Academiei limbii ebraice, responsabil pentru emisiunile în limba ebraică la Radiodifuziunea israeliană. El a tradus în ebraică romanul Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis, care a apărut în editura Am Oved. De asemenea, a mai tradus "Flush: A Biography" de Virginia Woolf. Kalai a
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
câștigat independența, Kalai a devenit conferențiar la Universitatea Ebraică din Ierusalim. El a fost, de asemenea, redactor și traducător din engleză, germană și idiș în ebraică, redactor la Institutul Bialik, membru al Academiei limbii ebraice, responsabil pentru emisiunile în limba ebraică la Radiodifuziunea israeliană. El a tradus în ebraică romanul Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis, care a apărut în editura Am Oved. De asemenea, a mai tradus "Flush: A Biography" de Virginia Woolf. Kalai a fost căsătorit cu pictorița și sculptorița
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
Ebraică din Ierusalim. El a fost, de asemenea, redactor și traducător din engleză, germană și idiș în ebraică, redactor la Institutul Bialik, membru al Academiei limbii ebraice, responsabil pentru emisiunile în limba ebraică la Radiodifuziunea israeliană. El a tradus în ebraică romanul Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis, care a apărut în editura Am Oved. De asemenea, a mai tradus "Flush: A Biography" de Virginia Woolf. Kalai a fost căsătorit cu pictorița și sculptorița Carmela Kalai. Fiul său este cunoscutul profesor Gil
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
(în arabă:طمرة, în ebraică:טַמְרָה) este un oraș din Israel, aflat în Districtul de Nord, în Galileea Inferioară, și locuit de arabi musulmani. El este situat la 5 km nord de orașul Shefaram (Shefa - Amr) și 20km est
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
El este situat la 5 km nord de orașul Shefaram (Shefa - Amr) și 20km est de Acra. În anul 2015 număra 32.389 locuitori. Numele orașului vine de la cuvântul „tamra” care în araba vorbită înseamnă „curmală”. (Cuvântul este înrudit cu ebraicul Temará, și Tamar - respectiv curmală, curmal, de unde și numele de persoană Tamara). Dupa Palmer, numele localității vine de la verbul tmr - „a săpa o groapă pentru magazionarea cerealelor” Stema localității adoptată în anul 1966 este un spic de grâu, reflectând importanța
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
de 1,7% Orașul este cotat cu gradul 3 din 10 pe scala socială - economică. Salariul mediu pe anul 2013 a fost 5,051 NIS (media pe țară:8.247 NIS) Orașul a devenit vestit prin fabrica sa „Rajeb-Tamra”, în ebraică „Mahlevot Hagalil” (Fabrica de lapte a Galileei), unde se produc produse lactate, inclusiv brânză și „labane”. În ultimii ani se dezvoltă și sectorul turistic cu deschiderea de restaurante pentru vizitatori. Dupa datele Oficiului Israelian de Statistică din anul 2001 la
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
Valea Elá sau Emek Haelá, în românește cunoscută din Biblie ca „Valea Stejarului” (în ebraică:עמק האלה - Valea Terebintului, în arabă:وادي السنط - Wadi as-Sunt) este o mică vale îngustă în regiunea Shfela din Israel, la sud de orașul Beit Shemesh care leagă această regiune cu Munții Iudeei. Este menționată în Biblie, în Cartea Samuel
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
în Biblie, în Cartea Samuel I (pentru creștinii ortodocși Cartea I a Regilor) 17,2, care localizează în această zonă o tabără unde s-au cantonat israeliții în timpul luptei dintre David și Goliat. Numele văii - Emek Haelá - înseamnă în limba ebraică Valea Terebintului sau a „Stejarului sau arborelui de fistic”, care crește în această vale și pe marginile ei. Este vorba de mai multe specii de terebinți - cel palestinian sau israelian (Pistacia palaestina), cel atlantic (Pistacia atlantica) și arbori de mastic
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
sa stație de comunicare prin sateliți. În săpăturile arheologice efectuate în Valea Ela lângă Khirbet Qeyafa (ruinele fortăreței Ela), la sud-vest de Ierusalim, s-a descoperit în anul 2008 în cursul săpăturilor efectuate de echipa arheologului Yossef Garfinkel de la Universitatea Ebraică din Ierusalim o cetate fortificată din Epoca de Fier IIa, datând dintr-o perioadă între 1050-915 î.Hr. În acest loc arheologii au descoperit un ostracon cu o inscripție în alfabetul paleoebraic, și care este considerată de o parte din cercetători
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
din Epoca de Fier IIa, datând dintr-o perioadă între 1050-915 î.Hr. În acest loc arheologii au descoperit un ostracon cu o inscripție în alfabetul paleoebraic, și care este considerată de o parte din cercetători ca cea mai veche inscripție ebraică cunoscută. Între altele, flora din Valea Ela conține următoarele plante (copaci, flori și ierburi): Între speciile de animale caracteristice din Valea Ela se numără: În secolul al XXI-lea valea este amenințată de exploatarea de șisturi bituminoase pentru producția de
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
tipărit ' ("Manual de funcționare a motorului cu aburi") în două volume. Mai programatic, cu toate acestea, ' ("Rugăciunea Domnului în paisprezece limbi") (1855) a fost destinat să arate capacitatea lui Brill de a tipări cărți în alfabete non-latine, cum ar fi ebraic, aramaic, samaritean, sanscrit, coptă, siriac, arab, printre multe altele. În 1896 Brill a devenit o societate pe acțiuni, atunci când succesorii lui E. J. Brill, A. P. M. van Oordt și Frans de Stoppelaar, ambii oameni de afaceri cu un fundal și
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
David Reich, a căzut după numai un an în Războiul de Independență al Israelului în cursul luptelor din Operațiunea Dani. Ronny Reich a crescut la Holon. Ca orfan de război si fiu unic a fost primit la studii la Universitatea Ebraică din Ierusalim, de îndată după studiile liceale efectuate la Holon. A studiat geografia și arheologia. În timpul serviciului militar a servit drept instructor și ghid pentru cunoașterea geografiei și istoriei Israelului, functie care de mare căutare după Războiul de Șase Zile
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]
-
of David, Where Jerusalem's History Began, Israel Exploration Society, Jerusalem, 2011, ISBN 978-965-221-082-1) 1998 - cu Yaakov Meshorer - Emtzaey tashlum kedumim umatbaot (Mijloace de plată antice și monede) Ronny Hecht s-a ocupat în timpul său liber și cu traducerea în ebraică a unor cărți din domeniul arhitecturii, al arheologiei și al beletristicii: Vitruviu - "Despre arhitectură", Andrea Palladio - "Patru cărți despre arhitectură", Giacomo Barozzi de Vignola - "Reguli pentru cele cinci ordine ale arhitecturii", Ross King- "Calota lui Brunelleschi:povestea Domului din Florența
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]
-
cărți de critică literară în presa din Israel. Yoffe s-a născut în orașul Bălți din Basarabia. A imigrat în Palestina aflată sub mandat britanic în 1940 și a studiat la Școala Reală din Haifa, iar mai târziu la Universitatea Ebraică din Ierusalim. A făcut parte din Hagana și a servit în Armata Israeliană. A scris critică literară și de film mai întâi în limba română (1939-1940) și apoi în ebraică din 1943, colaborând la presa scrisă și la radio. A
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
la Școala Reală din Haifa, iar mai târziu la Universitatea Ebraică din Ierusalim. A făcut parte din Hagana și a servit în Armata Israeliană. A scris critică literară și de film mai întâi în limba română (1939-1940) și apoi în ebraică din 1943, colaborând la presa scrisă și la radio. A lucrat ca redactor la săptămânalul "Bamahane" între 1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul dintre fondatorii clubului de cultură avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul dintre fondatorii clubului de cultură avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte, "Poezie și realitate", a fost publicată în 1951. A scris cronici literare ale cărților publicate în limba ebraică, dar și în alte limbi, mai ales franceză, realizând comparații între ele, dar a publicat și cronică de filmו. În 1950 a început să lucreze la cotidianul "Al HaMishmar" și a fost redactor al suplimentului literar al ziarului, "Literatura", până în
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]