5,962 matches
-
aduse clopotele bisericii și ceasornicul turnului, după care s-a realizat acoperișul turnului. În anii următori s-a realizat și acoperișul bisericii, din tablă zincată. Lucrările de construcție au fost finalizate în anul 1931, biserica fiind sfințită în același an. Edificiul a fost tencuit în exterior în 1937 și în interior un an mai târziu. S-au confecționat și montat apoi dușumelele, s-a construit altarul din marmură și s-a amenajat restul interiorului. Biserica a fost pictată în stil renascentist
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
în exterior în 1937 și în interior un an mai târziu. S-au confecționat și montat apoi dușumelele, s-a construit altarul din marmură și s-a amenajat restul interiorului. Biserica a fost pictată în stil renascentist cu nuanțe bizantine. Edificiul a suferit avarii din cauza cutremurelor de pământ din 1941, 1977 și 1986. Cutremurul din 4 martie 1977 a produs avarii la turnul bisericii, în zona clopotelor. Seismul din august 1986 a avariat puternic biserica. S-a luat decizia de executare
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
prima biserică romanică suprapusă ulterior de biserica gotică mult mai amplă, care refolosește unele părți din prima biserică. Intervențiile succesive, care au urmat etapei inițiale de ridicare a primului lăcaș de cult, pe durata a aproape patru secole, au provocat edificiului modificări la intervale destul de mici de timp. Obiectivele cercetării, rezultatele și interpretarea lor: A fost vizat spațiul de la sud de biserică (capela), spațiul funerar de pe latura nordică, zona de contact dintre colțul primei biserici și prelungirea de vest a bisericii
Cetatea Tauț () [Corola-website/Science/317495_a_318824]
-
județul Neamț din anul 2004, având codul . Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare a fost construită în perioada 28 martie - 15 noiembrie 1636, fiind ctitorită de domnitorul Vasile Lupu (1634-1654), după cum indică pisania. Ea este un monument caracteristic pentru edificiile religioase ale epocii lui Vasile Lupu și implicit pentru cele din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pe peretele vestic al bisericii, deasupra intrării în exonartex, se află o pisanie în limba slavonă, având următorul text: ""Cu voia Tatălui
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
Biserica a fost restaurată apoi în anii 1965-1966. În anul 1994 s-au început o nouă serie de lucrări de consolidare și restaurare, determinate de apariția unor fisuri în ziduri. Lucrările efectuate în acei ani au avut ca scop consolidarea edificiului: s-au reparat pereții și acoperișul, s-au descoperit ocnițele de pe peretele nordic care fuseseră zidite și s-au amplasat turle noi. Cu acest prilej s-au îndepărtat straturile succesive de tencuială din secolul al XIX-lea, descoperindu-se la
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
337.800 lei, un preț de 5,55 ori mai mare decât prețul de pornire, de către omul de afaceri local Sorin Ouatu. Noul proprietar are obligația de a respecta destinația inițială a clădirii și de a reda aspectul inițial al edificiului, pornind de la fotografiile de epocă.
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
al II-lea a fost mutat. Spart în trei bucăți, a fost transportat și reasamblat, în 1588, în Piața Sf. Ioan din Lateran; obeliscul ridicat de Augustus a fost mutat, la rândul său, în Piazza del Popolo, în 1589. Din edificiu, n-a mai rămas, astăzi, decât elemente de zidărie (o mică parte din tribunele din colțul de sud-est al circului) și o largă întindere care marchează întregul amplasament al monumentului. Săpături arheologice sunt în curs, în partea de sud, în
Circus Maximus () [Corola-website/Science/321912_a_323241]
-
Congres al PCR. Clădirea a fost proiectată de Nicolae Porumbescu (1919-1999), figură proeminentă a arhitecturii românești, autor al unui număr impresionant de clădiri civice și publice din perioada anilor 1960-1990. Pe lângă Casa de Cultură, acesta a mai proiectat alte două edificii din Suceava: Casa de oaspeți și Vila Pavel-Cristea din Strada Cireșilor nr. 1. Clădirea este asemănătoare cu cea din Baia Mare, fiind concepută într-o manieră modernă. Ea are trei etaje, parter, demisol plus mansardă. În anul 1973, pe o fațadă
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
vulcanului: Llullaillaco I, vulcanul ancestral primar care datează din pleistocen. Două conuri foarte erodate cu asociate curgeri de lavă, până la 20 de km lungime, distribuite în principal în vest, sunt dovezile acestei etape. Peste acest vulcan primar se află un edificiu secundar bine conservat post-glacial numit Llullaillaco ÎI, care a fost activ în timpul istoriei umane. Multe din curgerile de lavă din holocen sunt asociate cu această fază din urmă, două dintre cele mai notabile sunt direcționate la nord și la sud
Llullaillaco () [Corola-website/Science/321920_a_323249]
-
lista monumentelor istorice românești (), deservește liturgic și cătunele Alun, Cioclovina și Urșici. Biserica a fost ridicată, potrivit datelor transmise de comisia Dosa (1805), în anul 1803, în timpul păstoririi preotului Petru Benedec; clopotul mic, turnat în 1804, confirmă această cronologie. Pereții edificiului, tencuiți la interior, înscriu planul dreptunghiular, cu absida rectangulară, decroșată. Amplei renovări din anii 1935-1940, cu caracter de rectitorire, îi corespunde lărgirea spațiului interior și adosarea turnului-clopotniță robust din dreptul pronaosului, supraînălțat printr-un coif piramidal amplu, învelit în tablă
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
vulcan din câmpul vulcanic Muntele Baker. În timp ce vulcanismul a persistat aici pentru aproximativ 1,5 milioane de ani, actualul con are probabil nu mai mult de 140.000 de ani, si, eventual, nu mai vechi de 80-90.000 de ani. Edificiile vulcanice mai vechi au fost în cea mai mare parte erodate din cauza ghețarilor. At La 3285 m, este al treilea munte că înălțime din statul Washington și al șaselea din lanțul Munților Cascadelor, în cazul în care Vârful Little Tahoma
Muntele Baker () [Corola-website/Science/321963_a_323292]
-
oară în 1973, în ediție limitată. Este vorba despre transcrierea discursului "Une ville idéale: Amiens en l'an 2000" ținut în acel an la Académie des Sciences, Belles Lettres et Arts din Amiens. Jules Verne imaginează un Amiens renovat, cu edificii noi: un chioș cu muzică, un circ și un hotel al Poștei. El dorește repararea, degajarea și reamenajarea edificiilor neglijate, cum sunt catedrala și teatrul. Spațiile verzi oferă prospețime și securitate. Întregul oraș e modernizat: un tramvai poartă călătorii către
Un oraș ideal () [Corola-website/Science/321342_a_322671]
-
ținut în acel an la Académie des Sciences, Belles Lettres et Arts din Amiens. Jules Verne imaginează un Amiens renovat, cu edificii noi: un chioș cu muzică, un circ și un hotel al Poștei. El dorește repararea, degajarea și reamenajarea edificiilor neglijate, cum sunt catedrala și teatrul. Spațiile verzi oferă prospețime și securitate. Întregul oraș e modernizat: un tramvai poartă călătorii către un parc în care are loc un concurs de invenții, iar un concert este transmis simultan la Amiens, în
Un oraș ideal () [Corola-website/Science/321342_a_322671]
-
de Teatrul Național, compania se demarcă prin faptul că este prima companie de teatru de limbă română din Cluj. Data înființării companiei se consideră a fi 14 mai 1919 când Tiberiu Brediceanu i-a cerut lui Onisifor Ghibu să preia edificiul teatrului în numele Consiliului Dirigent Român. Cu toate acestea, primul director al companiei, în persoana lui Zaharia Bârsan, nu a fost numit decât la 18 septembrie 1919. În fine, dacă prima reprezentație în limba română în clădirea Teatrului Național din Cluj
Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca (companie) () [Corola-website/Science/321435_a_322764]
-
în rândul ienicerilor. În 1597, primul arhitect ales a fost Davut Ağa, un ucenic al marelui Mimar Sinan. Dar acesta a murit și a fost înlocuit cu Ahmed Cavus Dalgiç, în 1599. Datorită morții soțului, sultana Safiye a abandonat proiectul. Edificiul abandonat a început să se degradeze, iar în 1660 a suferit și un incendiu. În anul următor arhitectul imperial Mustafa Ağa i-a sugerat mamei sultanului (Sultan Valide) Mehmed al IV-lea să termine lucrarea, pentru a-și demonstra pietatea
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
astăzi extrem de animat de cursele navale locale, pescărești și turistice. În raport cu apele marine, moscheea se află la unirea golfului Cornul de Aur cu strâmtoarea Bosfor. Exteriorul prezintă un aspect piramidal compus din șaizeci și șase de cupole și semicupole. Planul edificiului principal al moscheei este inspirat atât de planurile lui Mimar Sinan pentru Moscheea Șehzade, cât și din planurile arhitectului Ședejhar Mehmed Ağa pentru Moscheea Albastră. Diferența de nivel dintre piață și platforma moscheei este mare așa că trebuie urcate un număr
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
și masivitate. La nivelul de jos zidurile curții sunt străpunse de ferestre cu grilaje. Deasupra sunt practicate imitații de ferestre închise de zidărie. Din interiorul curții se pot observa ornamentații cu faianță de Iznik pe o porțiune de fațadă a edificiului principal. Piatra de construcție a fost adusă din insula Rodos. Pe latura dinspre Cornul de Aur moscheea etalează două loggii prelungi și suprapuse. Cea de jos este plasată exact la înălțimea platformei pe care este așezat edificiul și curtea sa
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
de fațadă a edificiului principal. Piatra de construcție a fost adusă din insula Rodos. Pe latura dinspre Cornul de Aur moscheea etalează două loggii prelungi și suprapuse. Cea de jos este plasată exact la înălțimea platformei pe care este așezat edificiul și curtea sa interioară. Loggiile reprezintă un element constructiv foarte asemănător celui de la Moscheea Albastră. Planul spațiului de rugăciune, adică al interiorului, se aseamănă cu cel al Moscheii Albastre. Patru pilaștri cilindrici gigantici susțin cupola centrală și alte patru semicupole
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
17,5 metri și o înălțime de 36 de metri de la paviment. Spațiul sălii de rugăciune este amplificat de cel aflat sub semi-cupole și sub multe cupole mici plasate pe la colțurile navei și ale galeriilor. Partea de jos a interiorului edificiului este decorată în albastru, verde și alb, cu faianță de Iznik. Înălțimile cupolei, ale semi-cupolelor și ale micilor cupole adiacente sunt acoperite cu frescă cu motive geometrice și florale, în aceeași gamă coloristică plus unele elemente de roz. În colțul
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
coloristică plus unele elemente de roz. În colțul de nord-est se află Loggia imperială, închisă de un ecran perforat artistic și aurit. "Loggia de rugăciune a sultanului" este unită printr-o trecere la înălțime de un mic pavilion imperial atașat edificiului principal. Este vorba de un mic pavilion extern, ornamentat cu ferestre multicolore, cu uși sculptate și cu faianțe fine. În zidăria edificiului s-a încorporat o veche poartă a fortificațiilor vechiului Constantinopol, "Poarta Hebraica". Constructorii turci au adus porții antice
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
Loggia de rugăciune a sultanului" este unită printr-o trecere la înălțime de un mic pavilion imperial atașat edificiului principal. Este vorba de un mic pavilion extern, ornamentat cu ferestre multicolore, cu uși sculptate și cu faianțe fine. În zidăria edificiului s-a încorporat o veche poartă a fortificațiilor vechiului Constantinopol, "Poarta Hebraica". Constructorii turci au adus porții antice unele modificări estetice, pentru a servi exclusiv accesului sultanului. Astfel, această poartă a fostelor fortificații a devenit una dintre cele mai bine
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
Sfânta Sofia să fie transformată în moschee. Legenda spune că pe unul din pereții albi s-a păstrat amprenta palmei pline de sânge a sultanului. Este locașul cel mai impresionant și venerabli al creștinismului ortodox și al creștinismului în general. Edificiul a fost deschizăror de drumuri în arhitectura și ornamentația creștină arhaică, iar prin dimensiunile și decorația de excepție a avut menirea să transmită timpului său și posterității puterea Imperiului Roman de Răsărit și a împăratului său preacredincios. Biserica a devenit
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Constantinopol-ului. În anul 404 e.N, biserica a fost incendiată pe timpul unei revolte legate de exilul Sfântului Ioan Chrisostom. În anul 415 e.N, împăratul Teodosiu al II-lea a reconstruit biserica într-o nouă variantă arhitecturală. Acest al doilea edificiu a fost devastat și incendiat în cursul revoltei numite "Nika", din anul 532 e.N, revoltă ce era pe cale să răstoarne tronul împăratului Iustinian I (cel Mare). După înăbușirea revoltei, împăratul a trecut la materializarea visului său de a ridica
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Justinian apăsat de vârsta de 84 de ani, a inaugurat din nou biserica iubită. În anul 859 biserica a suferit un puternic incediu distrugător, iar sub domnia împăratului Vasile I-ul, un alt cutremur a prăvălit partea de apus a edificiului, la 9 februarie 869. Reparația s-a executat rapid, în anul următor, 870, deoarece imperiul era într-o perioadă de înflorire. Un cutremur deosebit de violent, din 25 octombrie 986, a provocat bisericii asemenea stricăciuni încât s-a pus problema închiderii
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
doilea l-a înălțat fiul său, Baiazid al II-lea, iar ultimele două au revenit lui Selim al II-lea, în sec. al XVI-lea, prin arhitectul turc cel mai valoros, Sinan. În anul 1573, tot acela a condus consolidarea edificiului cu noi contraforturi. Sinan a mai construit în interior "Loja sultanului", iar în exterior mausoleul lui Selim al II-lea, în 1577. Cu timpul, în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații diverse: o fântână
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]