12,690 matches
-
cel pe care-l primeam de la P și P. Oare trebuia să accept și așa? Sau poate că mă testa - poate voia să vadă dacă sunt ușor de manevrat la negocieri. Cu siguranță că Vivian Grant nu-și dorea un editor care nu e în stare să se țină tare pe poziție. — Îmi pare rău, Vivian, am zis în sfârșit. Mi-ai făcut o ofertă vineri și aia e oferta pe care am sunat să-ți spun că o accept. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
a furat din rechizite“. O minciună, dar băiatul a considerat că n-avea sens s-o dea în judecată și să ajungă prin tribunale cu o sociopată răzbunătoare. A, e celebră pentru chestii de genul ăsta, a intervenit Gail, un editor tânăr dintr-o altă divizie. Te omori cu zile lucrând pentru ea și-apoi, imediat după ce-ai plecat, le spune tuturor, cu voce tare, că ai probleme cu drogurile... sau că ești bolnav psihic... sau că furi... orice-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fără convingere. Așa trebuia să fie. Chiar putea să fie atât de rău? Vivian era agresivă și neconvențională, asta era limpede, dar îmi venea greu să cred - așa cum pretindea unul dintre mesaje - că aruncase cu un scaun după unul dintre editori. Sau că, în timpul unei ședințe, o făcuse pe una dintre fostele directoare de marketing „curvă împuțită“. Pur și simplu, nu se putea ca poveștile alea să fie adevărate. În primul rând, cei de la Mather-Hollinger n-ar fi permis ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
piept și am pășit în viitor. Capitolul patrutc " Capitolul patru" Mult zgomot pentru nimictc "Mult zgomot pentru nimic" — Slavă Domnului că ești aici, Claire, a gemut Vivian, așezându-se în capul mesei. Ăsta era momentul adevărului: prima mea zi, în calitate de editor la Grant Books. Îmi petrecusem dimineața la Resurse Umane, învățând despre istoria prestigioasă a companiei Mather-Hollinger, iar acum eram, din nou, în sala de conferințe - așezată pe același scaun pe care stătusem și la interviu, cu puțin mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și la interviu, cu puțin mai mult de o săptămână în urmă. — Sunt pe cale să clachez, a continuat Vivian să se lamenteze. Incompetenții ăștia nenorociți... Ei, o să te convingi singură, în curând, Claire. Sunt ușurată că acum am măcar un editor capabil alături de mine! Bărbatul de lângă mine și-a dres glasul. Spre enormul meu disconfort, doi dintre așa-zișii incompetenți - un bărbat și o femeie, amândoi cam în jur de treizeci și cinci de ani - se aflau și ei la masa de conferințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să nici n-o fi auzit. — OK, deci o să începi să lucrezi direct pe zece cărți, a început femeia, adresându-mi-se cu o voce severă. Proiectele astea au rămas în așteptare de acum patru săptămâni, când a plecat ultimul editor, așa că mă tem că ai de dat niște explicații autorilor. Apropo, eu... eu sunt Claire, am intervenit jenată, întinzând mâna. Femeia avea o tunsoare bob precisă și niște ochii luminoși, care nu clipeau, dar care sugerau o dependență serioasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mai albă ființă pe care o văzusem vreodată. În ciuda faptului că eram deja în luna iulie, ea avea pielea ca neaua. Îmi pare foarte rău. Unde-mi sunt bunele maniere? și-a cerut ea scuze zâmbind. Eu sunt Dawn Jeffers, editorul general. Vivian i-a aruncat o privire înveninată, iar Dawn și-a coborât imediat ochii înapoi, asupra clipboard-ului. Se părea că puținul timp alocat în program conversației neprofesionale se terminase. — OK, o să preiei o carte de bucate pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
lui Dawn și am scanat rapid încăperea în căutarea și altor chipuri prietenoase. Îmmm. Ceea ce am văzut erau multe expresii obosite și pleoștite. Multe dintre fețe nici măcar nu s-au obosit să se uite în direcția mea. Phil Stern, un editor senior pe care-l cunoscusem în biroul lui Dawn, la începutul săptămânii, a fost singurul care s-a învrednicit să-mi răspundă cu un zâmbet sincer. ședințele editoriale se desfășurau cam la fel în toată industria de carte. La P
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
începutul săptămânii, a fost singurul care s-a învrednicit să-mi răspundă cu un zâmbet sincer. ședințele editoriale se desfășurau cam la fel în toată industria de carte. La P și P, ele erau întâlniri pentru toți cei din divizie - editori, cei de la publicitate, marketing și drepturi de autor la un loc - ca să se poată pune întrebări, expune temeri, prezenta rapoarte de dezvoltare, solicita o a doua lectură pe manuscrisele trimise și, în general, ca să se poată realiza o verificare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
diferite. În primul rând, noii mei colegi nu mi s-au părut ca formând un grup mult prea sociabil - sau poate că doar se apropiau mai încet de noii veniți. După ce Dawn bătuse la toate ușile închise ale birourilor, fiecare editor ascuns în spatele lor a scos capul pe ușă cu timiditate, mi-a strâns mâna, apoi s-a pitit înapoi în birou, de parc-ar fi fost sub asediu armat. Spre deosebire de colegii de la P și P, care stăteau la taclale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cu toate că știai că ea nu poate aduce decât necazuri. — Oameni buni, a zis ea cu o privire fioroasă, aruncându-și peste umăr părul ca făcut din bumbac cu asemenea forță încât am auzit, realmente, șuierul biciuitor al mișcării. Câțiva dintre editori au zâmbit agitați, foindu-se pe scaune. Ceasul de pe perete ticăia zgomotos. În mod straniu, toată lumea părea paralizată de prezența ei. Într-un final, Dawn și-a regăsit calmul. — Bună, Vivian! a spus ea cu voce tare. Avem multe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
încât, uneori, pare futil să mai faci vreun efort cu noii colegi. Mulți dintre angajați sunt aproape la fel de noi ca și tine, iar cei care sunt aici de mai demult obosesc, uneori, să-i mai ureze bun venit fiecărui nou editor care apare o dată la trei săptămâni. Aici lucrurile se mișcă foarte repede. Ei, o să vezi tu. Numai să nu crezi că au ceva cu tine, personal. Toată lumea e, de fapt, foarte drăguță - toată lumea cu excepția lui Graham și Lulu - odată ce vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mei își începuseră deja ziua de lucru - cu aproximativ trei ore mai devreme decât restul oamenilor din industria de carte. Nu-i de mirare că suntem în stare să scoatem o sută de titluri pe an cu o echipă de editori anemică , m-am gândit. Ușile erau închise, dar luminile erau aprinse și deja auzeam clicăitul tastaturilor de la computere. Până la 10:00, reușisem să dau gata trei căni de cafea și șase dintre ideile lui Vivian - cele șase care mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
00, reușisem să dau gata trei căni de cafea și șase dintre ideile lui Vivian - cele șase care mi se păruseră mai promițătoare. Era distractiv. Îmi plăcea provocarea creativă de a construi cărți din nimic. La P și P, majoritatea editorilor cumpărau cărți care le fuseseră trimise prin intermediul unui agent, în vreme ce, la Grant, conceptele erau generate și dezvoltate în interiorul firmei - de obicei, chiar de către Vivian, de vreme ce, în mod indiscutabil, ea venea cu cele mai multe și mai bune idei - și abia apoi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
meu asistent, David, a băgat capul în birou. Îl îndrăgisem pe David de când îl văzusem prima oară. Era un tip isteț, ultra-competent și muncitor, care tocmai absolvise de la universitatea Northwestern. David plutise la Grant Books, fără un rol precis, după ce editorul care-l angajase inițial își dăduse brusc demisia. De atunci, David dăduse raportul în fața a trei editori diferiți, care îl epuizaseră cu proiectele lor urgente. Îmi dădeam seama că era la fel de recunoscător că acum avea un singur șef, pe cât eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Era un tip isteț, ultra-competent și muncitor, care tocmai absolvise de la universitatea Northwestern. David plutise la Grant Books, fără un rol precis, după ce editorul care-l angajase inițial își dăduse brusc demisia. De atunci, David dăduse raportul în fața a trei editori diferiți, care îl epuizaseră cu proiectele lor urgente. Îmi dădeam seama că era la fel de recunoscător că acum avea un singur șef, pe cât eram eu de recunoscătoare că aveam un asistent care știa cum merg lucrurile în sistem. Era destul de ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
aducă pe cap, iar acum ea a plecat. Așa că vorbește cu cei de la Juridic cum să scăpăm de contract. Nu avem nevoie să cheltuim bani ca să-l publicăm pe bucătarul săracilor. Mi s-a strâns stomacul. Julie era un fost editor, ale cărui cărți le moștenisem eu - una dintre ele fiind o carte de bucate a unui patron de restaurant legendar de pe Arthur Avenue. Îl sunasem pe bucătarul Mario cu o zi înainte, ca să mă prezint și ca să-l asigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
facturile, în vreme ce-și făcea MFA1-ul în creație literară la Columbia. Plus că era pe cale să-și încheie primul roman. — Mi-ar plăcea să-l citesc când îl termini, m-am oferit eu, câutând carte de vizită. Acum sunt editor la Grant Books - e un loc diferit de P și P, așa cum poate că ai auzit, dar sunt în căutare de ficțiune de calitate. — Grozav! Îți mulțumesc, mi-a răspuns el. Înainte să ne despărțim, Luke m-a îmbrățișat (gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
dar mama avea dreptate. Nu eram la Grant decât de o lună, dar lista mea de proiecte creștea într-un ritm alarmant. Numai în ultima săptămână, mi se ceruse să mai preiau încă cinci titluri noi, toate moștenite de la un editor care, conform spuselor lui Vivian, era „un nebun care nu era în stare să facă față postului“. Nu eram sigură de acuratețea diagnosticului lui Vivian, dar, în orice caz, noile titluri mi-au pus capacul. și totuși, trebuia să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
la nebunie. — Da? am râs și eu. Apropo, tu când ai dormit ultima dată? — Nu te lăsa indusă în eroare, mi-a răspuns el, frecându-se puțin la ochi. De fapt, sunt foarte odihnit. Dar fac totul ca, atunci când vizitez editori, să ascund asta. Trebuie să arăt ca un amărât pătat cu cerneală, palid, înfometat, care fumează țigările în lanț și e în pragul morții, asta ca să fiu luat în serios, ca scriitor, în acest oraș. — Sigur. Sau te îmbraci ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
dată - te simți mândru, plin de așteptări, dar ți-e și teamă că el sau ea va fi judecat, că ceilalți copii se vor lua de el sau că, pur și simplu, îl vor ignora. Una dintre prioritățile mele, în calitate de editor, era aceea de a nu prelungi agonia nici măcar cu o secundă mai mult decât era necesar. Îmi dădeam seama că Luke suferea de o doză mai mare de teamă de separare decât aceea resimțită de majoritatea autorilor, așa că mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
instantaneu. Oare uitasem de vreo ședință? — La ședința de vânzări, normal. N-ai și tu o duzină de cărți pe lista de primăvară? Simțeam cum îmi pulsa sângele în urechi. ședința de marketing - singura șansă pe care o aveam noi, editorii, de a ne prezenta și promova titlurile în fața întregii echipe de vânzări - era programată pentru săptămâna următoare. — Cred că ai greșit data, Phil, am răspuns, încercând să-mi păstrez calmul. ședința asta e miercurea viitoare. Phil s-a holbat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
am aruncat pe privire lui Lulu cea îngâmfată, care stătea pe scaun cu o expresie inocentă, pictată în ochii lărgiți de uimire. Pe ea aveam s-o ucid mai târziu. Acum aveam treabă. — Toată lumea, faceți cunoștință cu cel mai nou editor al nostru, Claire Truman, a spus Graham. Claire, ai sosit la timp ca să le povestești tuturor despre cele douăsprezece cărți de pe lista ta de primăvară. M-am așezat și mi-am scos cartolinele cu notițe. și-atunci mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să folosesc „care“ și când să folosesc „ce“ - sau când mă prindea despărțind, în mod accidental, un infinitiv lung... — și eu care credeam că numai familia mea știe cum să se distreze, m-a tachinat Luke. Tatăl tău e tot editor? — În principal, a fost poet, dar și profesor la universitatea din Iowa. A murit acum cinci ani și un pic. — Îmi pare foarte rău, Claire, a zis Luke. A umplut din nou paharele cu vin, apoi a ridicat rapid privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
biroul. Era clar că nu-mi plăceau motivele ei, dar îmi doream prea tare cartea, ca să mai despic firul în patru. Speram ca disconfortul lui Jackson, generat de prezența lui Vivian, în calitate de publicist, să fie compensat de implicarea mea, în calitate de editor. și, după cincisprezece minute, timp în care autorul acceptase entuziasmat oferta noastră, eu devenisem oficialmente editorul lui Luke Mayville. Capitolul opttc "Capitolul opt" și-a dat arama pe fațătc " Și‑a dat arama pe față" Au! Au, au, au, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]