5,495 matches
-
idioms, and a genius for resolving textual cruxes. Perhaps the best that can be expected is a parallel text that may capture something of the spirit of the core text. În English that core text has developed over centuries of editorial labor and textual criticism, from Dr. Samuel Johnson în the 18th century to the more "scientific" work of 20th-century analytical bibliographers, such aș A. W. Pollard and W. W. Greg în Britain and Charlton Hinman în the United States, the
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Florian Robescu, ofițer. La București urmează Liceul „Tudor Vladimirescu” (1954-1962) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1967. Lucrează ca redactor la revista „Luceafărul (din 1975). Debutează cu versuri la „Luceafărul”, în 1965, prezentat de Ion Gheorghe, iar editorial cu placheta Ninge la izvoare (1967). A colaborat cu poezii, eseuri, cronici dramatice la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A lăsat în manuscris Trunchiul și așchia, roman frescă plasat în prima jumătate a secolului al XX-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Generală din comuna Băneasa, județul Galați, bibliotecar la Brăila și Galați, redactor la ziarul „Viața nouă” (1968-1989) și redactor-șef al Editurii Porto-Franco din același oraș (1990-2001). Debutează la „Pagini dunărene” cu schița Noaptea păsărilor albe, semnată V. Aron, iar editorial în 1975 cu volumul O anumită zi însorită, de vară. Colaborează cu proză și eseuri la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. În prima carte, O anumită zi însorită, de vară, V. adună scurte povestiri pentru copii, cu întâmplări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
își au originea în faptul că emisiunea literară nu a răspuns pe deplin sarcinii pe care o are, aceea de a fi un factor educativ în spirit socialist al ascultătorilor”.10 După cum se știe, încă din 1949 apar câteva colecții editoriale destinate „maselor” care, din motive de accesibilitate, cultivau specii literare de mici dimensiuni, în special schița și nuvela, difuzate în tiraje foarte mari. Primele colecții de acest gen au fost Cartea poporului și Romanul popular inaugurate de E.P.L.A., precum și Ogoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se pot întâlni exemple ca acesta: «fulgi amari de baltă» sau «când și când umblau prin case vorbe șui și viermănoase» (...)”. POEZIA - APARIȚII EDITORIALE Și în acest an avansul editorial al prozei este mult mai mare decât al poeziei. Debutează editorial un singur poet: Ion Brad cu poemul Cincisutistul, publicat anterior în Almanahul literar din Cluj. De altfel, după modelul lui Dan Deșliu Lazăr de la Rusca, era la modă publicarea în pachete, variind între 40-80 de pagini, având un preț de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
schimb zeci și zeci de texte, în genul celor citate (...). Dar cum pot ajunge la o adevărată creație, poeți ca cel ce a îmbătrânit numărând accente moarte, cel ce nu poate scrie versuri care să inspire pe compozitor? PROZA - TABLOU EDITORIAL Romanul actualității își intră, în acest an, în primele sale drepturi: Noul oraș de Ștefan Andrei, Trandafir de la Moldova de Ion Istrati, Undeva pe Dunăre de Al Jar, Cumpăna luminilor de N.Jianu, Judecata de Aurel Mihale, Pâine albă de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație apărut în octombrie 1953. Noile norme urmau să intre în vigoare de la 1 aprilie 1954. De altfel, în 1953, acest îndreptar ortografic, precum și lucrarea lui D. Macrea Probleme de fonetică sunt singurele apariții editoriale referitoare la limba română. În presă, moartea lui Stalin revigorează și pentru lingviști comentariile de rigoare, bunăoară la Contemporanul, contribuții substanțiale își aduc D Macrea 66, director adjunct la Institutul de lingvistică și Jean LIVESCU 67; în presa lingvistică, atari
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu lupta pentru un realism-socialist cât mai expresiv, mai convingător, mai veridic, mai tipic, mai eficient. Cum era de așteptat, apostila finală pentru noua cotitură și direcție a literaturii realist-socialiste o pune partidul, prin organul său Scânteia, care, într-un editorial de o pagină și jumătate, subliniază căile pe care trebuie sau nu trebuie să calce scriitorii de-acum încolo. Exemplele nu sunt cu mult mai variate decât cele pomenite la dezbaterea scriitorilor, dar ele sunt ilustrative pentru că desemnează poziția oficială
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
datoresc în cea mai mare parte tocmai rămânerii lor în urmă - criticată cu asprime în cadrul dezbaterii - în ceea ce privește studierea marxism-leninismului (...)”. Importanța ajutorului dat de partid prin acest articol din Scânteia este subliniată în numărul proxim al Contemporanului 15, tot într-un editorial; revista dă și alte îndrumări secțiilor de creație ale breslei scriitorilor pentru depășirea formalismului și ineficienței în activitate: „Articolul redacțional apărut în Scânteia nr. 2648 cu titlul Pentru o puternică înfățișare a vieții în literatura noastră este un document de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au avut o respirație scurtă, degenerând până la urmă în concretizări despre ce e tipic sau ce nu este într-o scriere sau alta. De altfel, teoretizările, câte sunt, nu ies din litera și spiritul raportului lui Malencov. Așa cum anunța în editorialul citat ceva mai devreme, Contemporanul susține în continuare rubrica destinată acestor dezbateri întitulată: În legătură cu problema tipicului în literatură. În discuție se implică și G. Călinescu. Acesta mai publicase 16, sporadic, câte un articol-două și-n anii precedenți, căznindu-se, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
asemănări sunt atât de vizibile încât autorul s-a simțit obligat să preîntâmpine impresia neplăcută a cititorului, silindu-și unul din eroi să constate singur asemănările situației sale cu aceea a unor personaje din Soti (...)”. În scurtă vreme, într-un editorial, Scânteia 34 trece în revistă opere literare educative, dar și opere dăunătoare pentru „masele largi ale oamenilor muncii”: „Nu este deloc întâmplător faptul că între cele mai valoroase, cele mai realizate opere ale literaturii noastre noi se află cele care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și creației: îndrăzneala, această forță în stare să urnească din loc munții rutinei și ai conformismului placid”. POEZIA DEBUTANȚILOR. ALTE PROFILURI LIRICE O trăsătură distinctivă a anului este numărul mare al poeților debutanți în volum, comparativ cu anii anteriori. Debutează editorial Alexandru Andrițoiu (în Țara Moților se face ziuă), Werner Bossert (Vânt nou), Florin Mugur (Cântecul lui Philip Müller), Ion Petrache (Aripi), Aurel Rău (Mesteacănul), Ștefan Iureș (Cuvânt despre tinerețe și Urmașii lui Roaită). Dintre poeții consacrați, publică două volume Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dovedească în primul rând consolidări ale albiei, atât prin scoaterea în evidență a primilor meșteri care au construit temelia și primele etaje, recte scriitorii fruntași, cât și a noilor ucenici; iar o dovadă elocventă în acest sens este însuși spectrul editorial al anului; bănuim că în anul viitor, conform protocolului festivist pe care l-am sesizat deja, tendința se va amplifica. Deci, nădejdea inovării peisajului liric se mai amână. Totuși, unele semne se artă; nu în volume, ci în apariții ocazionale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cele mai reprezentative scrieri ale timpului, în poezie și proză, își aveau deci comentarii monografice. Astfel, deși mult mai încet decât prozatorii și poeții, reușind să depășească tendința prezentării în grup, adică a publicării în colectiv, după moda sbornicelor - produs editorial foarte frecvent în vreme, fie în original, fie în traducere în toate domeniile: știință, tehnologie, lingvistică, marxism etc. - astfel, zic, aproape toți criticii din prima generație, îndrumători și făuritori ai noii literaturi își publică operele: Sorin Toma (1948), I. Vitner
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apr. 12. În: Contemporanul nr. 15 (340), 10 apr. 13. Idem 14. xxx Pentru o puternică înfățișare a vieții în literatura noastră. În: Scânteia, nr. 2648, 29 apr. 15. xxx Pentru o largă și sistematică dezbatere a problemelor creației literare. (Editorial). În: Contemporanul, nr. 19 (344), 8 mai 16. Articolele lui G. Călinescu în intervalul 1950-1952: - Eminescu, făuritor al limbii literare. În: Contemporanul nr. 170, 6 ian 1950: - Docherii ideilor. Idem, nr. 183, 7 apr. 1950: „Dacă sunt întrebat asupra atitudinii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ioan Vlahuță, Al. Voltaire Vornic, Tiberiu Z Zaciu, Mircea Zamfirescu, Al. Duiliu Zamfirescu, Violeta Zăgan, Ion Zincă, Haralamb CUPRINS 1952 Proiectele scriitorilor Propagare și propagandă literară Poezia - apariții editoriale Un poet apărat: Eugen Frunză Alte volume de poezii Proza - tablou editorial În dezbatere: Vladimir Colin Aspecte ale romanului Evoluția nuvelei Aspecte ale dramaturgiei (1949-1952) Lingvistica. Proiectul noii ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din 1960, ca librar la Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
preocupărilor pentru actualitate rămâne preocuparea teoretizantă. El este unul dintre cei trei-patru „doctrinari” ai generației ’80 (alături de Ion Bogdan Lefter, Radu G. Țeposu, Ioan Buduca), vrednic comentator al congenerilor, însă pasiunile literare îi sunt cu mult mai cuprinzătoare. Debutul său editorial era așteptat cu mult interes de critica de întâmpinare. În loc să alcătuiască o culegere de cronici, autorul a preferat - în De veghe în oglindă - ușa principală: comparatistica și unitatea tematică. Dedicată literaturii memorialistice, cartea amestecă notațiile de jurnal ale autorului cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
vicepreședinte al Consiliului Popular al județului Dolj (1968-1977), ministru al Finanțelor (1981-1986), guvernator al României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială (1981-1986), ambasador al României la Paris și la UNESCO (1986-1989). A debutat la revista „Contemporanul” în 1955 și editorial, cu volumul Pentru dreptate se aprinse focul, apărut în 1977. A mai folosit pseudonimul Petre Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
Antohi, un om cultivat, fin, inteligent și...cu umor, lui Nicolae Mischie semianalfabet, împleticindu-se în pro-pria-i impostură. Culmea, abia așa d-na Petre îl denigrează în absolut pe Sorin. Probabil că nu asta a dorit. Liviu Antonesei: E un editorial din "Ziua"... Dar tu ai făcut o observație foarte bună! Probabil fără să fi vrut, că nu cred să fie chiar atât de malițioasă, de fapt, de-abia așa l-a pus într-un context absolut descalificant. Nu, chiar nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
limitarea. CTP era proaspăt, fără datorii și posibile încrengături subterane. În 1981, student fiind, redactor-șef al revistei Universității "Al.I.Cuza" "Dialog" într-o întâlnire studențească, la Suceava, Ion Cristoiu deplângea absența jurnaliștilor tineri preocupați de politică și de editorialul politic. Nu-mi venea să cred, mă uitam la el ca la un extraterestru sau ca la un simplu prost. Ce politică te putea preocupa în România, în 1981? Să scrii ce? Să comentezi ce? Vizitele de lucru ale tovarășului
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Și încă foarte mulți dintre ei au părăsit între timp presa, că altfel n-ar trece ziua fără vreo exclamație de felul acesta. Dorin Popa: Revin la demisia lui CTP... Ioana Lupea nu crede în candoarea acestuia și scrie în editorialul de astăzi: Nu avem decât să ne bucurăm de criza CRP care încheia înțelegeri cu guvernul Adrian Năstase în timp ce miniștrii săi exercitau presiuni politice și financiare asupra redacțiilor, greu de conceput într-o democrație. (...) De câte ori a intervenit Cristian Tudor Popescu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
niciun trust media din țară sau din Occident nu le poate ține piept. Banii produși exclusiv din media nu pot intra într-o competiție cu banii din energie sau imobiliare".("Evenimentul zilei", 21.11.06) Liviu Antonesei: Da, am citit editorialul Ioanei Lupea încă de astă-noapte, când s-a postat ediția online a EvZ. Este, de altfel, una dintre editorialistele pe care o citesc mereu cu plăcere, dar asta nu înseamnă că îi și dau întototdeauna dreptate. Fără a cunoaște la fel de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
an. Începe să publice în reviste școlare („Lumea copiilor”, „Universul copiilor”, „Foaia tinerimii”), iar în 1924 și 1925 scrie la „Vlăstarul”, publicație a Liceului „Spiru Haret”. Va mai colabora la „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Cuvântul literar”, „Gândirea”. Debutează editorial în 1925, cu o culegere de narațiuni pentru copii, Povești în versuri, premiată de Editura Cartea Românească. Poezia lui C. a fost introdusă în circuitul receptării postume de Tudor Vianu. În 1937, acesta edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Zamfir) și al lui Traian Niculescu, agronom. După absolvirea Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău (1961), urmează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1962-1968). Debutează în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1956), iar editorial, cu volumul de versuri Indulgențe (1969). Colaborează cu versuri și reportaje la „Luceafărul”, „Viața Buzăului”, „Munca”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Devine doctorand în filosofie, dar starea sănătății îl obligă să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]