6,312 matches
-
în 1985, este transferat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde lucrează până în 1990, când se reîntoarce la vechiul loc de muncă, mai întâi în calitate de corector, apoi din nou ca redactor. În paralel, din 1993 ține cursuri și un seminar de estetică la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. După 2000 colaborează cu articole la Dicționarul general al literaturii române. Apropierea de imaginar (1988) este cartea care marchează debutul editorial propriu-zis al lui T., afirmat printr-o prezență elocventă, cu eseuri și cronici
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
TOBOȘARU, Ion (1.XI.1930, Constanța), teatrolog, eseist și poet. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București. Rămâne în învățământul universitar, domeniile de specializare fiind estetica generală, estetica și teoria teatrului și teatrologie-spectacologie. Obține doctoratul în filosofie în 1963. Devine profesor titular și șef al Catedrei de estetică și teatrologie (1968-2000), decan (1967-1970) și prorector (1970-1974). Este membru al UNITER, al Asociației Internaționale a Criticilor de
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
TOBOȘARU, Ion (1.XI.1930, Constanța), teatrolog, eseist și poet. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București. Rămâne în învățământul universitar, domeniile de specializare fiind estetica generală, estetica și teoria teatrului și teatrologie-spectacologie. Obține doctoratul în filosofie în 1963. Devine profesor titular și șef al Catedrei de estetică și teatrologie (1968-2000), decan (1967-1970) și prorector (1970-1974). Este membru al UNITER, al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, membru
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București. Rămâne în învățământul universitar, domeniile de specializare fiind estetica generală, estetica și teoria teatrului și teatrologie-spectacologie. Obține doctoratul în filosofie în 1963. Devine profesor titular și șef al Catedrei de estetică și teatrologie (1968-2000), decan (1967-1970) și prorector (1970-1974). Este membru al UNITER, al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, membru în colegiile de redacție la „Studii și cercetări de istoria artei” și „Revue d’histoire de l’art”. Este autorul
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
1967-1970) și prorector (1970-1974). Este membru al UNITER, al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, membru în colegiile de redacție la „Studii și cercetări de istoria artei” și „Revue d’histoire de l’art”. Este autorul a numeroase lucrări de estetică și teatrologie și al unor cărți de poezie, coautor la Teatrul românesc contemporan (1975) și Cinematograful românesc contemporan (1976). A fost distins cu Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei Române, cu Premiul Național de Critică și Teatrologie (1981, 1996), cu Premiul UNITER
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
municipiului București. În 2002 i se decernează Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler și este ales președinte onorific al Centrului de Cercetare al UNAC. Este doctor honoris causa al universităților din Arad, Târgu Mureș, Constanța. În Principii generale de estetică (1978) T. conturează o cuprinzătoare și accesibilă estetică teatrală, cu noțiuni introductive și de istorie a doctrinelor estetice, categorii, creație artistică, receptare, prolegomene la estetica spectacolului. Conform liniei ideologice oficiale, autorul se ocupă de raportul dintre național și universal în
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
Serviciul Credincios în grad de Cavaler și este ales președinte onorific al Centrului de Cercetare al UNAC. Este doctor honoris causa al universităților din Arad, Târgu Mureș, Constanța. În Principii generale de estetică (1978) T. conturează o cuprinzătoare și accesibilă estetică teatrală, cu noțiuni introductive și de istorie a doctrinelor estetice, categorii, creație artistică, receptare, prolegomene la estetica spectacolului. Conform liniei ideologice oficiale, autorul se ocupă de raportul dintre național și universal în artă, conținut și formă, stil și curent, teoria
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
Este doctor honoris causa al universităților din Arad, Târgu Mureș, Constanța. În Principii generale de estetică (1978) T. conturează o cuprinzătoare și accesibilă estetică teatrală, cu noțiuni introductive și de istorie a doctrinelor estetice, categorii, creație artistică, receptare, prolegomene la estetica spectacolului. Conform liniei ideologice oficiale, autorul se ocupă de raportul dintre național și universal în artă, conținut și formă, stil și curent, teoria genurilor, educație estetică, teatrologie etc., dar mai cu seamă de umanismul socialist și eroul comunist, de vocația
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
și universal în artă, conținut și formă, stil și curent, teoria genurilor, educație estetică, teatrologie etc., dar mai cu seamă de umanismul socialist și eroul comunist, de vocația angajată a acestuia, așa cum reiese din teatru și film. Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan) (1982) este o lucrare didactică despre profilul și fizionomia esteticii teatrale și despre arta actorului, unde sunt adunate studii și eseuri vizând receptarea „valorilor rostului uman”. Consemnări - Arta teatrului contemporan (I-IV, 1982-1989) cuprinde o serie de articole
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
de poeme, la care se adaugă un „epilog”, poemul C., Somnul și plutirea învierii (1994) introduce în diferite combinații sintagma „dăruie-mi”. Un volum aniversar este Colina crinelor nuntiri (1995), ce mizează pe aceleași tehnici, tema rămânând tot erosul. SCRIERI: Estetica, București, 1968; Principii generale de estetică, Cluj-Napoca, 1978; Introducere în estetica teatrului contemporan, București, 1981; Consemnări - Arta teatrului contemporan, I-IV, București, 1982-1989; Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan), București, 1982; Contururi teatrologice, București, 1983; Autumnale, Iași, 1985; Ostrovul iubirii
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
un „epilog”, poemul C., Somnul și plutirea învierii (1994) introduce în diferite combinații sintagma „dăruie-mi”. Un volum aniversar este Colina crinelor nuntiri (1995), ce mizează pe aceleași tehnici, tema rămânând tot erosul. SCRIERI: Estetica, București, 1968; Principii generale de estetică, Cluj-Napoca, 1978; Introducere în estetica teatrului contemporan, București, 1981; Consemnări - Arta teatrului contemporan, I-IV, București, 1982-1989; Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan), București, 1982; Contururi teatrologice, București, 1983; Autumnale, Iași, 1985; Ostrovul iubirii, București, 1986; Ducatul cedrilor de seară
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
și plutirea învierii (1994) introduce în diferite combinații sintagma „dăruie-mi”. Un volum aniversar este Colina crinelor nuntiri (1995), ce mizează pe aceleași tehnici, tema rămânând tot erosul. SCRIERI: Estetica, București, 1968; Principii generale de estetică, Cluj-Napoca, 1978; Introducere în estetica teatrului contemporan, București, 1981; Consemnări - Arta teatrului contemporan, I-IV, București, 1982-1989; Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan), București, 1982; Contururi teatrologice, București, 1983; Autumnale, Iași, 1985; Ostrovul iubirii, București, 1986; Ducatul cedrilor de seară, București, 1988; Essais sur les
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
crinelor nuntiri (1995), ce mizează pe aceleași tehnici, tema rămânând tot erosul. SCRIERI: Estetica, București, 1968; Principii generale de estetică, Cluj-Napoca, 1978; Introducere în estetica teatrului contemporan, București, 1981; Consemnări - Arta teatrului contemporan, I-IV, București, 1982-1989; Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan), București, 1982; Contururi teatrologice, București, 1983; Autumnale, Iași, 1985; Ostrovul iubirii, București, 1986; Ducatul cedrilor de seară, București, 1988; Essais sur les arts du spectacle contemporain, București, 1988; Lebedele asfințirii, București, 1990; Ești tu, azurul învierii, București, 1991
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
vorbit despre curajul lui Al. Husar, în prezența acestuia, ca toast, după lansarea Mitopoeticii sale. Curajul de a se dedica timp de peste două decenii unei idei; curajul de a scrie o carte pe o temă care nu e la modă: estetica (ea poate aduce prestigiu, dar nu popularitate); curajul de a trece peste firea sa lirică și de a face o operă sistematică. După întoarcerea la literatură și Ars longa, Mitopoetica îi transformă „cognomenul” (Maestrul) în renume! (Ca studenți, el ne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un grupaj, camuflat de poeme pe teme proprii. Lucrurile acestea n-ar fi posibile fără complicitatea (o formă a stimei) unor redactori. Poeții insuficienți afirmați nu beneficiază de ea. Amărîții, fac ceea ce li se cere fără nici o măsură de protecție... estetică. Ei sînt precum cei ce „cad” sau acceptă să fie de serviciu în zilele și nopțile în care pentru restul e sărbătoare. Sînt „sacrificați”, sau, din exces de zel, se „sacrifică”. Care-i psihologia lor? Ce e „sentiment al datoriei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
poet, prozator. Stabilit În București. Licențiat În Litere al Univ. din Cluj. Fost student al lui Lucian Blaga. Specializare În regie de teatru, la Berlin. 673 Prefața scrisă de Domnul Constantin Severin este a unui scriitor, care cunoaște ce Însemnează Estetica și cunoștințele filosofice. Din păcate rar se mai Întâlnesc, la noi, asemenea oameni. Dar bine că mai există. Camera cu lucrurile lui Petru Comarnescu, am vizitat-o cu soția mea, ea a fost de mai multe ori. Am stat la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scris Doctor Faustus. Dezbaterea este absorbită În poezie sau, cu un cuvânt care spune exact același lucru, În ficțiune. Un roman pus sub semnul spectacolului popular În care apare masca evocată În titlu. Spectacolul popular care e circul ține de ce estetica numește grotesc și conține În sine un element sinistru, abea deghizat sub costumația și sub gesturile comice. Am studiat și eu, nu pe hârtie, ci ca spectator, reprezentațiile de sub cortul de pânză și pot să certific simțirea Dumneavoastră. Clapa lăuntrică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ale mele? Nimic. Bineînțeles, asta ultima, cu sublimul, n-am citit-o. Dacă ar fi scris despre sordid, da. Dar sublimul... Cu durerile mele, cu frigul din casă? Nu puteam. În fiecare an, ne binecuvântează cu un op! Ba despre estetica salatei de boeuf, ba Kant pentru elevi, Hegel pentru studenți și Descartes pentru virgine. Slujba slujbă, drujba drujbă, reportaje din Maramureș, Leningrad și Biafra”. Sau: „Îl admir, domnu’ Norman, zău. Îl admir pe cinefil. Echidistanță și fereală. Stan și Bran
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
O artă bizantină, de subtile ornamentații, de leneșe decantări, stratificată și „patinată”. O descendență bastardă, batjocorind, s-ar zice, clasica frumusețe elină, pe care o visează pentru a o nega și căreia Îi aparține totuși prin chiar această inversare ilicită. Estetica urâtului, legătura de blestem cu Atena frumuseții. Copil din flori ale răului... Asemenea soluție păgână și „estetizantă”, care opune trivialității comune artificiul blazonat și fatalitatea ruinării este, orice am spune, mai confortabilă totuși decât Îndârjirea de a invoca porțile Închise
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
regăseam Ierusalimul, chiar dacă elenizat prin seninătate și cântec. Regăseam credința Ierusalimului, fără a mă putea desprinde cu totul de tentația opusă și complementară a mirajului grec. Așa avea să mi Întâmple nu o dată, fertilă indecizie Între creație și credință, Între estetică și morală, Între detașare și angajare, Între Aschenbach și mama mea. În 1979, „acasă” Însemna regăsirea mamei și a limbii care mă născuse. Am revenit, așadar! Ba, am și scris, la Întoarcere, Într-o candidă și excesiv codificată nuvelă, pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zorii modernismului, artificiile postmoderniste de mai târziu, o Întreagă tehnică a Înscenării și a citatului persiflant. Gustul hiper-intelectual al farsei și pantomimei, propriu copiilor geniali și impertinenți, care scot limba la dascălii pe care Îi venerează, dar Îi și disprețuiesc. Estetica lui Schulz pare a opera Într-o (doar aparentă) contradicție. Înfruntarea materiei, uriașa energie de Împotrivire față de concretețea ei umilitoare nu sunt decât superficial contrazise de stilul fluid, „ușor”, seducător, de spontana magie asociativă. În realitate, seducția grațioasă, melodioasă, ritmată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Kertész se circumscrie temei Holocaustului, desigur, dar o și depășește, pentru a coborî, dincolo de conjunctura tragică, În profunzimile tenebroase ale omenescului Însuși. Scrisul iese, până la urmă, din referențial, devenind esențial. Paradoxurile Îl energizează: urgența conlucrând cu luciditatea, pesimismul potențând interogația, estetica negației regenerând creativitatea. Arta În „cenușă” se dovedește vie, ardentă. Intensitatea tragismului și forța expresiei validează o operă necesară și reprezentativă. În această operă domiciliază acum și Keseru, ne-evreul care și-a adjudecat „privilegiul” Auschwitz prin sumbra iradiere a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
intrarea poetului într-un nou registru stilistic și într-un alt univers imaginar. În O bufniță tânără pe patul morții, autorul reușește o formulă inedită în poezia românească: o poetică modernistă în descendența lui Nichita Stănescu (categoriile abstractului: timpul, spațiul, estetica privirii, mitul „nenumitului”, sintaxa etc.), dar învăluită într-o atmosferă de o stranietate poescă („bufnița” lui F. este un altfel de „corb” al lui Poe, o metaforă a morții și a poeziei). Poemele au o structură aparent narativă, un ritm
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
se contureze singuri și îi „susține” cu discursul lui agresiv, pătimaș ori persiflant, întotdeauna polemic. Considera că asanarea morală este ținta cea mai de seamă a scrisului. Mentalitatea, definind epoca, își avea sorgintea în confuzia dintre finalitatea etică și cea estetică a operei literare. Suprapunerea planurilor se menține și în romanul Ciocoii vechi și noi, dar preeminentă va deveni senzația viguroasă de viață pe care o dau aici personajele, lumea creată de scriitor. Apărut după o serie destul de numeroasă de încercări
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
lituanienii, 11 cu rușii și bielorușii, 10 cu polonezii, 8 cu cehii și moravii și 3 cu sașii-germanii. Cercetarea cântecului epic tradițional l-a condus pe F. spre studierea gramaticii și stilului acestuia. Creație cu limbaj propriu, scrie folcloristul în Estetica oralității (1980), cu mijloace artistice specifice, cu un stil tradițional bine consolidat, folclorul trebuie studiat nu cu uneltele retoricii clasice, ci cu acelea ale limbajului propriu. Sprijinindu-se pe ideile unor exegeți români ca B.P. Hasdeu, B. Delavrancea, N. Iorga
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]