5,365 matches
-
hotare foarte largi, ce își extindea limitele teritoriale spre est până în valea Herătăului, iar în vest până în pârâul Dimaciului, peste apa Siretului (vezi Planul obștii arhaice a Umbrăreștilor de la sfârșitul acestei lucrări, reconstituit pe baza surselor documentare). În baza hotarului estic comun celor 15 sate enumerate mai sus, la care s-ar putea adăuga încă trei-patru la număr, pentru care lipsesc mărturiile hotarnice, având în vedere asemănările dintre ele, ce merg până aproape de identitate în privința structurilor teritoriale interne, cum sunt: -vetrele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești, după întemeierea statului etc. Pentru vechimea mai mare a satelor citate mai sus, datând dinainte de apariția statului medieval, pledează și existența pe hotarul estic al ținutului Tecuci a unor sate înființate sigur după statornicirea organizării statale, sate mici, care nu au avut forma hotarelor definită riguros în mărturiile hotarnice și alte acte ale lor și care, deci, nu au cunoscut și aplicat procedeul însorăririlor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp locuri arabile); vaduri de mori și de trecere peste apa Bârladului și a Siretului (Podul lui Dumitru, moara lui Cioașcă); pădure mare, cu diverse specii de copaci, predominant fiind stejarul și ulmul; iar în lunca Siretului, aproape de malul său estic, era o fâșie numită de către localnici chici, în care creștea exclusiv mlăjet (mlajă), folosită la împletitul coșurilor și la legatul viței de vie pe araci. Se confirmă prin acest aspect, dar și prin altele, alegația lui H. H. Stahl, privind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cifra de 2.300 fălcii rămase unei singure familii este suficient de elocventă pentru a se putea găsi explicații pertinente față de nemulțumirile sociale din epocă. Până la urmă, moșia boierească se va divide și va fi stăpânită în felul următor: - partea estică, pe toată lățimea ei, de la hotarul Bărcii și până la cel al Torceștilor, iar în lungime din valea Herătăului, la răsărit, până la un drum ce a fost numit de localnici ,,Drumul din capul moșiei”, în virtutea faptului că aici s-a fixat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de iuzbașă. Dar sunt și alte nume comune Umbrăreștilor și Torceștilor, dintre ele amintim cele mai frecvente: Murgoci, Tiron, Tonu, Druță, Mustea, Lupu, Mocanu etc. Păstrarea entității răzeșești cu numele de Slobozia-Torcești, la vest de Bîrlad, prinsă împreună cu Torceștii din partea estică a Bârladului într-o singură unitate fiscală până foarte târziu, duce gândul la aceeași sorginte comună a tuturor locuitorilor de pe actualul teritoriu al comunei Umbrărești. Prin urmare, se poate considera că satul Torcești își are obârșia în comunități umane îndepărtate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a agriculturii pe teritoriul nostru, că grădinăritul a fost o îndeletnicire intensă pe suprafețele din lunca Umbrăreștilor, atât de către localnici, cât și prin lucrători sezonieri alogeni, se demonstrează și prin aceea că, încă în zilele noastre, locul situat între malul estic al Bârladului și terasa care-i corespunde s-a numit În grădinării, urmare a faptului că terenul era destinat culturii verdețurilor, astfel fiind numite zarzavaturile în unele documente, dar și în vorbirea locală. Iată, în continuare, informații documentare prin care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de comerț, crâșma satului, dar și hanurile de la marginea satelor boierești mai mari, ori situate la încrucișări de drumuri, la treceri peste poduri, dar și pe drumurile mari cu tract intens. Spre exemplu, pe drumul cel mare Tecuci-Galați, de pe terasa estică superioară a Bârladului, în Planul hotarnic din 1841, pe direcția moșiei Tămășenilor, la extremitatea estică, găsim însemnată cu cifra 7: „Crâșmă și Drumul Mare al Galaților”. În situația că satul se afla în forma de organizare devălmașă, cazul Umbrăreștilor-răzeși, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la încrucișări de drumuri, la treceri peste poduri, dar și pe drumurile mari cu tract intens. Spre exemplu, pe drumul cel mare Tecuci-Galați, de pe terasa estică superioară a Bârladului, în Planul hotarnic din 1841, pe direcția moșiei Tămășenilor, la extremitatea estică, găsim însemnată cu cifra 7: „Crâșmă și Drumul Mare al Galaților”. În situația că satul se afla în forma de organizare devălmașă, cazul Umbrăreștilor-răzeși, dar și al Torceștilor o bună bucată de vreme, crâșma era pusă sub controlul și stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Siliștea) arată că drumul era încă frecvent parcurs, căci nu poate concepe nimeni o astfel de întreprindere decât într-o zonă ușor și intens circulată. Or, e posibil ca tocmai schimbarea intensității traficului de pe terasa vestică a Bârladului pe cea estică, transfer ce se produce în acest timp (perioada regulamentară), să fi constituit motivul renunțării, locul devenind mai puțin sau deloc propice demersului inițial. În lucrarea intitulată Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania în secolele XIII-XVII, autorul ei, Alexandru I. Gonța
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin care în hotarnică se specifică faptul că moșia Bârlădeni „păr/ă/ aici vine tot alăture cu hotarul Umbrăreștilor”, urmând apoi hotarul cu Movilenii și Bilieștii, înțelegăndu-se că este vorba de capetele acestor două din urmă moșii în partea lor estică. Aflăm notat „drumul Bozieștilor” și în Planul moșiilor Torcești, Bozieștii, Tămășenii, lucrat de inginerul statului, Iosif Baiardi, în anul 1841. Iar acest ingenios plan surprinde și alte drumuri decât cele arătate până aici. Actuala șosea națională Tecuci-Galați este înscrisă prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bozieștii, Tămășenii, lucrat de inginerul statului, Iosif Baiardi, în anul 1841. Iar acest ingenios plan surprinde și alte drumuri decât cele arătate până aici. Actuala șosea națională Tecuci-Galați este înscrisă prin textul „Alt drum al Galaților”, cel de pe terasa superioară estică a Bârladului este prezentat drept „Drimul mare al Galaților”, însemnându-se aici cu cifra 7: „Crâșmă”, iar puțin mai la sud cu cifra 8: „Fântână”. Deci, între ceea ce localnicii numeau „deasupra dealului” și Herătău, mai aproape de această vale, în plin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali, Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Avându-se în vedere amplasarea acestor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ │Costuri unitare - munte 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
frecvente alunecările de teren. Datorită rețelei hidrografice dese și alunecărilor de teren, în această zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă și consolidare. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
frecvente alunecările de teren. Datorită rețelei hidrografice dese și alunecărilor de teren, în această zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă și consolidare. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali, Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Avându-se în vedere amplasarea acestor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ │Costuri unitare - munte 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
frecvente alunecările de teren. Datorită rețelei hidrografice dese și alunecărilor de teren, în această zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă și consolidare. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]