6,274 matches
-
dorința omului, ilegitimă, de a-și depăși condiția și de a ajunge un supraom. O atare ipostază, crede Cioran, este a omului care, făcut țăndări și prăbușit în el însuși, intră printr-un proces de extincție lentă în așa-numita eternitate de jos. Ce (nu) este istoria Alături de aceste forme de cădere în și din timp, mai apare, la Cioran, și o altă ipostază a căderii, am spune una mult mai accentuată de degradare/descompunere a timpului istoric. Motivul esențial: o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de conștientizată simulare. O părelnică exorcizare a forțelor malefice. Gîndul lui Eminescu poate deveni profetic: Formele se schimbară, dar răul a rămas". Brozul transformat, cum s-a vrut, în clopot sună ziua cea de pe urmă, dar anunță și intrarea în eternitate a unui spirit. Și astfel metamorfozată, statuia poate fi suportată, căci forma s-a ascuns. Metalul care activa forțele obscure ale urii și o făcea pentru că era văzut vine acum, prin sunetul său hieratic, să invite la meditație și bunătate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al scrierii caduce (aceea care se naște și moare aici și acum, la puțin timp după actul scrierii ca atare) și cînd mediocritățile neaurite se vor autodizolva, va fi semn că gloria efemeră a gazetarului visează cu ochii deschiși la eternitate, la acea gazetărie a vîrstei lui ca și cum aceasta ar fi literatură. În locul unei prese de multe ori agresivă și inutilă, care-și etalează cu infantilism și emfază superficialitatea culturală și indiferența față de spiritul critic, dar o presă care simulează fals
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sovietic în viața privată" în Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), Stat și viață privată în regimurile comuniste, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Memorialul rezistenței anticomuniste "Țara Făgărașului", Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 409-421. Tismăneanu,Vladimir, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, traducere de Cristina Petrescu și Dragoș Petrescu, Editura Polirom, Iași, 2005. Țârău, Virgiliu "De la diversitate la integrare. "Problema femeii" și instaurarea comunismului în Europa Centrală și de Est. Cazul României", în Cosma, Ghizela, Țârău
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu", în In memoriam Florin Constantiniu. Smerenie, Pasiune, Credință, volum îngrijit de Laurențiu Constantiniu, Editura Enciclopedică, București, 2013, pp. 9-25. 79 Alexandra Kollontai, Familia și statul comunist..., p. 22. 80 Cit. în Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, traducere de Cristina Petrescu și Dragoș Petrescu, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 24. 1 R. Portocala, L'exécution des Ceausescu. La vérité sur une révolution en trompe-l'œil, Paris, Larousse, 2009, p. 130
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
are onestitatea să recunoască, deschis, realitatea generalizată a compromisului și indiferenței față de orice posibilă răspundere: îmi spuneam că un astfel de scrupul moral (înscrierea în partid, n.n.) e deja demodat pentru generația mea, căreia comunismul i se părea instalat pentru eternitate 1. Acestui mit azi atât de evident dezmințit nu i putem însă opune un altul: al poporului de eroi, intransigent, care s-a bătut până la unul (pui de lei, viteji au fost, viteji sunt încă...). Un popor numai de eroi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se simt, se comportă ca stigmatizați explică multe, într-un fel, dar nu rezolvă de fapt mai nimic. Cum poți să fii român? întrebarea înseamnă că, în realitate, nu poți să fii nimic, în nici o ipoteză. Că ești damnat în eternitate să nu exiști în nici un fel. Că România este echivalentul neantului pur, absolut etc. etc. Să mi se dea voie să nu accept acest punct de vedere. Pentru simplul motiv că el nu este decât expresia, în primul rând, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și valorile sale specifice, spiritul critic și de analiză, în genere, tot ce aparține sferei conștiinței autonome, pe toate planurile, este respins dogmatic, în numele unei specificități mitizate. Ea n-a fost supusă încă unei analize serioase. Ca și povestea că eternitatea s-a născut la sat. Când este evident că Roma este Cetatea eternă, ca și multe alte cetăți antice. Se comit, pentru a fi foarte conciși, câteva erori fundamentale. Mai întâi se ignoră evoluția socială a întregului continent, în plină
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
necesitate. În fiecare din ele, străbate, mai mult sau mai puțin explicită, Nostalgia Paradisului, a reintegrării unității promordiale, a "ieșirei din Timp". De aici, o încercare de valorificare a Morții ca reintegrare (Întoarcerea din Rai); de aici, de asemenea, nostalgia eternității (Isabel), a reversibilității Timpului (Nuntă în Cer), a "sabotării Istoriei" (Noaptea de Sânziene). De aici, în sfârșit, motivul "Pietrei Filosofale", de la cel dintâi text literar publicat la 13 ani, până la Noaptea de Sânziene - și, mai ales, motivul "coexistenței a două
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sabina Fânaru, op. cit., p. 238. 578 Mircea Eliade, op. cit., pp. 165-166. 579 Christian Ionescu, op. cit., pp. 95-96. 580 Jean Chevalier, Allain Gheerbrandt, op. cit., p. 390. Sabina Fânaru, op. cit., p. 233, opune povestirea lui Hrisanti aflată sub semnul adevărului și al eternității (datorită elementului chrysos), celei a lui Cladova (al cărui nume a fost asociat cu substantivul kladeneț, fântână) aflată sub semnul instabilității, amneziei celui ce a băut din fântâna Lethe. 581 Mircea Eliade, op. cit., p. 175. 582 Ibidem, p. 164. 583
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Nicolescu, Magda Stavinski (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Noica, Constantin, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Noica, Constantin, "În lumina veacului XX", în Istoricitate și eternitate, Editura Capricorn, București, 1989. Noica, Constantin, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identități concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. Otto, Rudolf, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993. Otto, Rudolf, Sacrul, Editura Dacia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raționalismului capătă noi dimensiuni. 121 Lucian Blaga, op. cit., p. 429. 122 Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. 234-235. 123 Constantin Noica, " În lumina veacului XX", în Istoricitate și eternitate, Editura Capricorn, București, 1989, p. 192. 124 Lucian Blaga, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998, pp. 159-170. 125 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 160. 126 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., pp. 269-270. 127 Ibidem, p. 270. 128 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pp. 126-127. 899 Ibidem, p. 129. 900 Ibidem, pp. 130-137. 901 Ibidem, p. 139. 902 Ibidem, p. 140. 903 Ibidem, p. 142. 904 Ibidem, p. 144. 905 Ibidem, p. 152. 906 Ibidem, p. 151. ----------------------------------------------------------------------- ÎNTOARCEREA ZEILOR: PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 238 3 TEODOR DIMA Prefață ANTINOMICUL ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În adevăr, aceasta e opera cea mai naturală pentru vietăți, câte ajung la maturitate nemutilate sau cu reproducere automată: de aceea o ființă la fel cu sine, un animal un alt animal, o plantă o altă plantă, pentru ca să participe la eternitate și la divinitate pe cât e posibil pentru ele". Aristotel, De anima, 415a 26. 86 Elliot Sober, "Philosophical Problems for Environmentalism", în B. G. Norton (ed.), The Preservation of Species, Princeton University Press, Princeton, 1986, pp. 173-194. 87 Vezi Christopher D.
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nevăzut: "Răspunsul, pururi urma unui zeu"2. Nu e acesta chiar locul poemului, mai curând întrebător decât răspunzător, conturul fragil al unei forme care, căutând "sprijin altei lumi uriașe", deschide unghiul de vedere a celor nevăzute, "unghiul de aur al eternității"3 ce strălucește în urma zeului? Or zeul e forma universală a eternei frumuseți, care nu răspunde prin el însuși, ci - indirect - în urma luminoasă pe care o imprimă în cele ce sunt: "Oglinzi și ochi întreabă, și toate vor răspunde/ Că
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu mai înregistrează spectacolul multiform al lumii părăsite; simțurile sunt îndreptate spre un nou orizont în care tot ce se vede ("lumina-naltă a marelui azur" sau "pur azur de duh"49) se aude ("asculți cum auie, prin goluri, toată/ Eternitatea-n scoica unei zile"50) și se adulmecă ("înalta mireasmă de azur"51), deschide o perspectivă extatică, scăldată în lumina frumosului originar 52. Dacă iubirea este "o nouă lumină pentru lume", lumina - iradiind din inima în care "arde acest lăuntric
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fapt o imagine propriu-zisă, căci nu prezintă în lumină chipul reflectat al frumosului nevăzut, așa cum iubirea - "în pura-i goliciune - unica ei splendoare" - nu îmbracă "straie de imagini", ci se arată "asemenea zeiței ieșită ideală/ Din spasmele cu spume ale eternității"68. Ea e forma de manifestare posibilă a nemanifestatului, chipul în care inaparentul trece prin lumină și dă sens tuturor celor ce apar limpezite ca frumusețe a lumii. Este lumina suprafirească din poemul Taborul 69, în care - spre deosebire de Horeb lăuntric
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca imagine ieșită din ascunsul inaparent. Zborul înalt de aripi nu e consecința teleologică a unui act cauzal; el e păstrat ca posibilitate pură, preexistentă actului ca atare, în disponibilitatea deschiderii și a creației. Sosirea timpului se află cu netimpul eternității într-un raport de coincludere ontologică. A ne întreba când și de unde sosește timpul ar însemna să rămânem în cuprinsul închis al logicii nefertile. Timpul kairotic sosește din chiar interiorul păstrării a ceea ce e însămânțat, din eternitatea nezborului care - în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
află cu netimpul eternității într-un raport de coincludere ontologică. A ne întreba când și de unde sosește timpul ar însemna să rămânem în cuprinsul închis al logicii nefertile. Timpul kairotic sosește din chiar interiorul păstrării a ceea ce e însămânțat, din eternitatea nezborului care - în clipa ce va veni și care deja este - pune creația în început. Cuvântul, ca sămânță a nemuririi, nu e creator decât în actul prin care ceea ce este păstrat ca potență a vieții veșnice iese la lumină, sosește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
exterioritate, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 236, 238, 243). Altfel spus, fidelitatea trecătorului față de netrecătorul în care se pierde, se uită pentru a se regăsi veșnic în trecerea reîncepută. Căci "fidelitatea caută nimic mai puțin decât veșnicia", o "fidelitate pentru eternitate" (Jean-Luc Marion, Fenomenul erosului, ed. cit., pp. 248, 249). Este și motivul pentru care fidelitatea are tot timpul pentru că uită de timp, durează la nesfârșit creând mereu disponibilitatea în câmpul posibilului. Iar aceasta întrucât, spune Kierkegaard în Ori - ori, partea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
joc tare afurisit, fără nici o altă noimă decât scoaterea ei din minți. Își mișca mâinile ca la șah: fiecare mutare a lui invita o alta din partea ei, și haldăul aștepta, presărând mărinimos între ei, cu degetele-i abile, fire de eternitate parcă din buzunarul lui de Dumnezeu neslujit. Sare pe rana deschisă îi punea cu timpii ăia lăbărțându-se nici vii, nici morți, n-ar mai fi avut el parte de timp să aibă! Ei, da' uite că italienii îi luaseră
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i sigur c-ar încerca. În măsura derizorie în care este, seamănă cu o picătură de apă năclăită din abundență de calcar și în curs de cădere către ascuțișul unei stalagmite. O microplanetă mlăștinoasă. În deschiderea dintre doi colți ai eternității, ea se-nfioară de surpriza mirabilei suspensii. Preocupările estetice nu lipsesc în cădere; bineînțeles, rămâne de văzut dacă splendoarea fulgurantă clădită pe Apistia va evolua până la sustentația autonomă, ori dacă, dimpotrivă, ea nu apare decât pe fondul și grație rânjetului întunecat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dinți, în felul brutal al lăsării ei în cădere liberă. De aceea, în libertatea ce-l ispitea, Rică anticipa cutremurat și ascuțișul colților de calcar. Spațiul vital e bun conducător de seisme, cu care împietrirea își ocupă, în bună parte, eternitatea-i hărăzită. În asemenea condiții metafizice vitrege, dragostea de gust hollywoodian era o slăbiciune prea exorbitantă pentru nomazi. Dincolo de un anume punct, durerea capabilă să opună rezistență sfâșierii se schimba imperceptibil în indiferență. În locul ei se instala resemnarea cu pierderea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
penuria se generau reciproc. Înfiorările lui nu deveniseră niciodată talazuri pentru ca nu se lăsaseră purtate de vânt înspre praguri ale profunzimii dătătoare de măreție și strălucire; trăise între două ape. Copilăria femeii fusese bântuită de spectrul desprins efemer din brațele eternității - la a cărei lipsă de măsură se știe că voința lui aspirase imprudent - pentru a reveni printre pământenii resemnați între limite docil acceptate. Pe-atunci, auzind pasajul muzical, fetița se ascundea pe după mobile, prin cămară, pe sub perne și plăpumi, sau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de vedere. − Admițând că ne-ar citi în suflet ca într-o carte deschisă, când e vorba de eficacitate formativă, nu pare deloc interesat, speculă Ian. Ceea ce, dealtfel, e de-nțeles: ce sens ar avea eficacitatea și graba din perspectiva eternității? Dar pentru noi, oamenii, o lecție care nu vine la timp își pierde efectul. − Ținând cont că liberul arbitru ne-a fost dat, probabil că forurile donatoare nici nu se sinchisesc cine știe ce, conchise Bart. Mai apoi, după un scurt bilanț
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]