12,214 matches
-
momente cruciale. Nici nu-i de mirare ce bine s-a descurcat! Fiecare din cei de aici avea o altă meserie, și fiecare era cel mai bun în domeniul său. Contabili, economiști, strategi, militari, regi, diplomați, șarlatani, demagogi, medici, preoți, filosofi... aproape două sute de entități cu o specialitate unică. Toate la dispoziția mea! Îl părăsiseră pe Împărat la ordinul acestuia. Tot la ordinul acestuia veniseră la mine, cred, și nu la fiul lui, care trebuia protejat. Așa a început domnia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Tot una: Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un Garrick, Ziua tologit în soare, pândind cozile de șoaric, Noaptea-n pod, cerdac și streșini heinizînd duios la lună. Filosof de-aș fi - simțirea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le apăr Și junimei generoase, domnișoarelor ce scapăr, Le arăt că lumea vis e - un vis sarbăd - de motan. Sau ca popă colo-n templul, închinat
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
metri și jumătate. În partea cealaltă a lumii, În depărtata Australie, jucătorii englezi de cricket Își Îmbunătățeau loviturile. Acolo erau poveștile de dragoste. Patronii artelor și ai literelor și-au Îndreptat privirile către The Forum, citi el. Acesta este ghidul, filosoful și prietenul minorității cugetătoare. Povestiri premiate - oare autorii lor vor scrie bestsellerurilr de mâine? Vă vor delecta aceste povești americane calde, simple, autentice bucăți de viață - viața În fermele mari, În aglomeratele locuri cu camere de Închiriat sau În propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
n-are noroc la femei. Suntem prea concentrați. Muncim noaptea. Când ar trebui să fim cu femeia. Nici un tip care lucrează noaptea n-are cum să țină o femeie lângă el, dacă femeia aia e bună de ceva. — Ești un filosof. — Nu, hombre. Un cartofor de orașe prăpădite. Un oraș prăpădit, pe urmă altul și altul și pe urmă vine orașu’ mare și după aia tre’ s-o iei de la capăt. Și pe urmă te Împușcă-n stomac. — Prima dată. Aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Destul de logic. Dar, nu-i așa că oamenii obișnuiți aflați într-o astfel de situație nu se gândesc atât de departe? Așa e. Însă eu am avut mereu cu aceste gânduri. De la vârsta de doisprezece ani mi-am impus astfel de filosofii. Când începeam să analizez un lucru, mă afundam în meditație chiar șase ore. Cu alte cuvinte, asta însemna pentru mine «procesul de învățare». La școală nu ne învață decât să fim într-o continuă competiție. Din când în când mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
o carte despre răutatea copiilor. Aș fi vrut să scot o carte în care să spun că nu este greșit să afirmăm că adulții sunt răi. Cândva vreau să scriu un lucru rău. Nu există nici un volum despre psihologia răului. Filosofii ale răului mai există. Împarți răul și binele în două: acesta este răul, acesta este binele. E periculos dacă nu o faci cum trebuie. Binele detronează răul și în acest fel binele poate să facă orice. De asta mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
lasă în pace? Este fiul mai mic al profesorului, criticului și istoricului literar de origine evreiască Paul Cornea. În prezent este profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, departamentul de relații internaționale și studii europene. Acest așa zis filosof (să-i fie de cap filosofia), Andrei Cornea, este cel care a adus o serie de critici mârșave lui Adrian Paunescu, chiar în ziua morții poetului. Ar trebui să-i fie rușine veșnică, dar la asemenea nație se pare că
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
nu pot alcătui un popor, pentru că nu valorează nici cât o turmă“, Scrierile sale au început să apară în săptămânalul „22-GDS“ și, printr-o Conferință de Presă, în care a jucat rolul unei victime a Securității iliesciene(?!?), este remarcat de filosoful depresiv, dar carierist și pupincurist de frunte, Gabriel Liiceanu. „Faima” lui H.R. Patapievici a atins însă apogeul când acesta a fost îmbrățișat de Gabriel Liiceanu... (care) ... din variate considerente, ... a garantat imediat nu numai pentru integritatea și victimizarea, ci și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
înaintașii lor. Parazitismul burgheziei, indiferența nobilimii, decadența clerului, apatia maselor, mediocritatea culturii, - sunt vicii reale, împotriva cărora s-a ridicat cu vehemență generația de la Coimbra, dar împotriva cărora luptau și făuritorii "Statului Nou". Antero de Quental e prin excelență poetul filosof și revoluționar. Bogat, catolic practicant, își pierde credința la Coimbra, în timpul studenției și se convertește la noua religie a umanității, socialismul. Antero "iubește umanitatea mai mult ca pe o femeie". Își ia în serios apostolatul; se adresează mulțimii pe străzi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
față de glorie, lasă să-i publice alții cărțile. Consecvent cu sine până la absurd, distruge un manuscris voluminos pentru că își modificase anumite idei formulate acolo. De o extraordinară bunătate, e neînduplecat în pamfletele lui revoluționare. Învață limba germană ca să citească pe filosofi și se trudește o viața întreagă să-și găsească echilibrul zdruncinat prin pierderea credinței. Amână mereu expunerea sistemului lui de filosofie. "Sunt un filosof inedit", mărturisește cuiva. Dar este nefericit, neliniștit și abulic. Geniul lui își dă toată măsura în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
De o extraordinară bunătate, e neînduplecat în pamfletele lui revoluționare. Învață limba germană ca să citească pe filosofi și se trudește o viața întreagă să-și găsească echilibrul zdruncinat prin pierderea credinței. Amână mereu expunerea sistemului lui de filosofie. "Sunt un filosof inedit", mărturisește cuiva. Dar este nefericit, neliniștit și abulic. Geniul lui își dă toată măsura în admirabile, obsedante poeme. Antero de Quental este poate cel mai genial poet pe care l-a creat pesimismul, alături de Leopardi și Eminescu. Nimeni n-
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a doua jumătate a secolului trecut un "patriot". Cea mai mare pasiune a vieții lui a fost, după pozitivism, cultul patriei și al rasei portugheze. A vorbit despre "rasă" și despre "geniul popular" ca nimeni altul. Spre deosebire de acești trei scriitori filosofi și revoluționari, Eça de Queiroz (1860-1900) nu era nici filosof, nici enciclopedist și a încetat repede de a fi revoluționar. Opera lui e un monument al literaturii portugheze moderne; singurul de altfel pe care timpul, departe de a-l întuneca
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mare pasiune a vieții lui a fost, după pozitivism, cultul patriei și al rasei portugheze. A vorbit despre "rasă" și despre "geniul popular" ca nimeni altul. Spre deosebire de acești trei scriitori filosofi și revoluționari, Eça de Queiroz (1860-1900) nu era nici filosof, nici enciclopedist și a încetat repede de a fi revoluționar. Opera lui e un monument al literaturii portugheze moderne; singurul de altfel pe care timpul, departe de a-l întuneca, îl valorifică neîncetat. Dar prin admirabilele sale romane, Eça de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o instituțiilor ei tradiționale. Antonio Sardinha, care debutase de timpuriu cu câteva volume de poezii și câștigase un loc de frunte într-o literatură bogată în mari poeți, se dovedește foarte curând a fi un prodigios istoric, critic literar și filosof al culturii. În 1914 începe publicarea revistei "Naçao Portuguesa", iar în 1917 editează ziarul "Monarquia". În aceste două publicații Sardinha desfășoară o extraordinară și multilaterală activitate critică, polemică și teoretică, punând temeliile integralismului lusitan. Axa noii mișcări era revoluția monarhică
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
decât echilibrarea bugetului: "Știu foarte bine ce vreau și încotro mă îndrept", mărturisise el luând în primire Ministerul Finanțelor. Își avea bine seriate problemele și își dădea seama că totul se va prăbuși dacă nu va începe de la temelie. Acest filosof catolic, care crede - și o va mărturisi de nenumărate ori, în urmă - în primatul spiritualității și în forța creatoare a spiritului, e nevoit să-și înceapă revoluția echilibrând bugetul unei țări în pragul prăpastiei și trudindu-se să-i însănătoșească
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
prăpastiei și trudindu-se să-i însănătoșească finanțele. Dar, și în aceasta activitate, în aparență atât de aproape de pământ, Salazar își păstrează tehnica lui spirituală. Echilibrarea bugetului nu e numai opera unui financiar - este, totodată, opera unui moralist, a unui filosof și a unui practicant creștin. "Prezentăm bugetul pentru exercițiul 1928-1929; nu e o lucrare perfectă, dar are dreptul de a fi considerată o lucrare serioasă". O lucrare serioasă, într-o țară îmbătată de demagogi, exploatată de afaceriști și ruinată de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nevoia de credință - "fîntînă nesecată a vieții spirituale" - nevoia de absolut. Salazar nu se sfiește să vorbească într-un discurs politic despre Dumnezeu și despre credință, pentru că, înainte de toate, vrea să fie sincer față de sine însuși - și el e un filosof care crede în Dumnezeu - iar cuvântarea lui e adresată portughezilor ca atare, nu omenirii în general; și pentru Salazar, portughezii sunt ei înșiși întru cât ține seama de structura lor spirituală și tradiția lor, prin excelență creștină. Evident, mărturisind întotdeauna
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ei teritorială și morală, în independența ei deplină, în vocația sa istorică. Sunt altele mai puternice, mai bogate, poate chiar mai frumoase; dar asta e a noastră, și niciodată un fiu nu dorește să fie copilul altei mame. Să lăsăm filosofilor și istoricilor distracția de a visa asupra posibilităților unor altfel de aglomerări de popoare și chiar asupra avantajelor materiale ale altor combinații pe care istoria nu le-a creat șl nu le-a desfăcut; pe terenul politic și social, pentru
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pun? Să săriți gardul, să bateți mingea, să bateți câmpii sau... - Mărturisesc că-mi place să bat câmpii. Când sosește toamna, s-o iau pe arătură... - Sau s-o faceți pe deșteptul, luând totul În răspăr. - Ia uite unde stătea filosoful, chicoti oaspetele. Te uiți la ea și zici că-i femeie simplă, numai iată că femeia simplă te bagă-n hăul existențial... Bravo, Mașa, o Încurajă el În glumă. Cine știe ce Platon se ascunde În tine! - Nu se ascunde nici un Platon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
părea lui Sammler ea Însăși vătămătoare. Ce se vindeca? Puteai rearanja, puteai orchestra tulburările. Dar să le vindeci? Nicidecum. Schimbă Păcatul cu Boala, o substituire de cuvinte (Feffer avea dreptate) și apoi doctori luminați vor stârpi boala. O, da! Așadar, filosofii, oamenii de știință, cu intelect strălucit, Înțelegând din ce În ce mai clar acest lucru, se văd nevoiți să intenteze proces de divorț tuturor acestor stări omenești. Atunci Își lansează În spațiu, spre lună, mașinăriile lor artropode zburătoare. — Am să mă duc la New
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cincisprezece ani. N-a fost niciodată cine știe ce. Recent am scris un reportaj În polonă asupra războiului din Israel. Însă doctorul Gruner a fost cel care mi-a plătit drumul. — V-a lăsat pur și simplu să fiți un fel de filosof? — Dacă asta e ceea ce sunt. Sunt familiarizat cu multe explicații ale lucrurilor. Ca să spun adevărul, m-am săturat de marea majoritate. — A, atunci aveți un punct de vedere eshatologic. Ce interesant. Sammler, neagreând cuvântul „eshatologic“, ridică din umeri. Credeți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
costul unei călătorii noi nu iei în calcul că de multe ori îngerul negru nu învelește adevărul ci îl ascunde la vedere (moartea de pe pachetul de țigări ar fi un prim pas pe trepte inferioare mai jos aburind abundent cu filosofii ezoterice ) și că uneori se folosește de scriptură ca de felii de pâine pentru sandvișul umplut cu minciuni întunecatul poate fi ușor confundat cu înțelepciunea șarpelui din porumbel care ți-arată la microscop cum Duhul desprinde cuvintele din colțurile minții
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
nu ne iese totul așa cum ne planificăm. De fapt, suntem mici fire de praf. Cei mai buni dintre noi se preschimbă în amintiri peste veacuri, alții, în umbre pe care istoria îi percepe doar cu coada ochiului. Ești un mic filosof? Nu, sunt un simplu derbedeu, nu mă băga în seamă, te rog! Eu ți-am vorbit despre mine. Acum vreau să aud și povestea ta. Ce e de spus cu voce tare despre mine? Sunt un tip care a fost
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de cartier de redistribuirea sărăciei. „Nobody will pay a professional thinker” Aseară am avut o lungă discuție cu Bill despre conservatorismul mediilor academice și despre faptul că în Anglia nu e nimeni dispus să plătească a professional thinker, adicătelea un filosof cu carte de muncă. Ei nu au intellectuals, sunt cum nu se poate mai empirici și mai pragmatici. Acum nu vreau să pic în nici o apologie. Îmi amintesc ce simpatic mă admonesta bunica de câte ori lăudam în exces anumite medii: „Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
făcuți foc: vrem bani pentru cercetare fiindcă suntem cercetători, adicătelea, purtătorii unei esențe: cercetaritatea, să-mi ierți perversitatea expresiei. Refuză competiția cu oricine în privința proiectelor de cercetare. Încă. Dar o să le treacă foarte repede, chiar dacă nu o să fie de bunăvoie. Filosofii, spre deosebire de sociologi și psihologi, au fost îngăduiți, tolerați să existe și după ce Cârmaciul a decis, în iunie ’77 să o termine cu breasla științelor sociale. Numai că ei trebuiau să producă în mare trei categorii de texte: cele de tipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]