6,757 matches
-
În subtile procese de cuvinte și de intenții, sau ne congratulăm reciproc și fariseic cu calificative ușoare, spectacol care va sfârși, sunt sigur, prin a ne compromite față de noi Înșine, el amin tind pe cel nu mai puțin josnic al filozofilor din Bizanț ce-și exercitau spiritele moleșite În arguții specioase, În timp ce dușmanul [bătea] la porțile cetății. Așa fiind, declar din parte-mi că repetarea mai departe a acest[ui] soi de adunări - În care atâtea energii tinerești se pervertesc reciproc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prin talentul său propriu, desigur, dar și din Împrejurări greu de lămurit, la un post de conducere de gazetă, de unde, la fel ca și celelalte javre și lichele, aruncă acum cu bălegar după prea amabilul, prea răbdătorul și iertătorul director filozof al Noii Reviste Române, pe lângă care „ctitorul“ ucenicise În tinerețe până a fi fost urcat pe primele trepte universitare, fără titluri și fără examen, ridicat de subțiori și luat pe garanția morală a celuia batjocorit acum de o pană ascuțită
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
interesați, fără nici o vocație, după o carieră oarecare, după o căpătuială În viața lor amărâtă cu neveste prea devreme pe cap și blagosloviți cu copii. Așa au sfârșit mai toți, fără merite deo sebite și fără urme. școala profesorului și filozofului C. Rădulescu-Motru Încă n-a dat vreo figură filozofică remarcabilă. Asta din vina lui, cât și a celorlalți. Mediocritatea [școlii] s-a Întins ca o pecingine În jurul maestrului prea din cale afară de tolerant cu ea, ba chiar Încurajând-o, după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Târziu de tot, după patruzeci de ani de când Îl cunosc ca prie ten și colaborator al revistelor În jurul cărora ne-am trezit cu toții, Noua Revistă Română, Ideea Europeană și Revista de Filozofie, Îl descopăr abia acum pe I. Brucăr ca filozof prin mulțimea celor care și-au făcut din filozofie o simplă carieră universitară. Să fie oare vina lui, să fie vina noastră că judecăm valoarea omului după aparențele lui fizice minore? Ca și cum după talia și „coarda“ fizică se aleg filozofii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
filozof prin mulțimea celor care și-au făcut din filozofie o simplă carieră universitară. Să fie oare vina lui, să fie vina noastră că judecăm valoarea omului după aparențele lui fizice minore? Ca și cum după talia și „coarda“ fizică se aleg filozofii, la fel ca „remoniții“ pentru cavalerie și artilerie. Nicăieri poate ca la noi avantajele fizice nu facilitează În așa mare măsura cariera și prestigiul personal al individului. Am cunoscut oameni În țara asta care au răzbit fiindcă aveau o anumită
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
matca Înaltelor speculații fără de nici un profit. I-am ascultat deunăzi la mine, În casă, o mică prelegere numai pentru mine - și nu mai știu despre ce anume. Dar cu ce rară eleganță și cu ce caldă ritmică interioară a știut filozoful Brucăr să-și orchestreze mica lui prelegere, Încât să mă provoace a-l chema a doua zi la telefon ca să-i cer iertare pentru cât de mediocru l-am cunoscut și prețuit În acești patru zeci de ani de legătură
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Într-adevăr, sau cât de târziu, iar uneori deloc și niciodată, ajung să se cu noască oamenii Între ei: prieten cu prieten, bărbat cu nevastă, tată cu fiu, dascăl cu elev!) Nu i-am răsfoit la timp activitatea lui de filozof și de psiho log. Nu-i cunosc, spre rușinea mea, decât titlurile câtorva cărți: Filozofia lui Spinoza, Cadențe filozofice, Filozofi și sisteme, Despre interpretarea filozofică, Despre Neant, Probleme noi În filozofie, Henri Bergson, Titu Maiorescu - Logica. Stau necitite și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu prieten, bărbat cu nevastă, tată cu fiu, dascăl cu elev!) Nu i-am răsfoit la timp activitatea lui de filozof și de psiho log. Nu-i cunosc, spre rușinea mea, decât titlurile câtorva cărți: Filozofia lui Spinoza, Cadențe filozofice, Filozofi și sisteme, Despre interpretarea filozofică, Despre Neant, Probleme noi În filozofie, Henri Bergson, Titu Maiorescu - Logica. Stau necitite și cu filele netăiate În rafturile mele. Altele mi-au fost preocupările și pasiunile [...]. Homer Învață pe poeți să spună minciuni... Aristot
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
norocul, ca atâția greci și bulgari, să fie descendent roman, se declara totuși fericit să dea compatrioților lui de origine latină satisfacția de a citi, cei dintâi, cuprinsul acestor scrisori, care completau cu Încă trei cele CXXIV ce posedăm de la filozoful stoic, preceptorul nefericit al lui Nerone. Textele lui F. Aderca, recitite acum, sunt Însă o adevărată capodoperă a genului pastiș, ilustrat, tot cam pe acea vreme, și cu un enorm succes de librărie, prin cele trei volume, ajunse celebre, ale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acea vreme [pentru reviste], afară numai de Viața Româneas că, revistă magazin care-și plătea colabora torii din abonamente achiziționate cu ghiotura prin cluburi și printre membrii partidului liberal. Tot cam așa Îl descoperisem, pentru Noua Revistă Română, pe profesorul, filozoful, sociologul, odraslă a uni versităților americane Virgil Bărbat, fire, și acela, mai difi cilă, mai prepuelnică decât l aș fi bănuit pe Emanoil Popescu când am dat ochii cu el. Alte vremuri, altă lume! Când se mai Întâmpla uneori ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cunoscuți. N-ar mai fi să pomenesc aci de ieftinele glume ale lui Neculai Iorga și Tudor Arghezi, care Încercau un calambur pe potriva delirului lor scatologic (bucă-Bucuță; petite fesse); așa cum altul, tânăr academician, poet nouros, făcut, iar nu născut, și filozof inacce sibil minților noastre (de ex: „Un cuvânt. - Marea e apă, dar nu adapă.“ Lucian Blaga, Discobolul, p. 92, Ed. Publicom, 1945), Încerca, semnând cu numele lui Întreg, alt calambur nefericit: Rădulescu-Motru În „mortu“. Câteva exemple despre nivelul bunului-gust chiar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de furcă cu datul socotelilor către vameșii Îm pă răției necunoscute, la porțile căreia toți vom bate fără să-i cu noaștem cântarele de judecată. Căci zice Preafericitul Ieronim, marele Părinte al Bisericii creștine din veacul al IV-lea, preaînvățat filozof și luminat interpret al Bibliei, Iuvenalul creș tin al epocii sale: „Cântecele poeților?... Hrana dracilor!“ Pe câtă vrema Cora Irineu, plecată În februarie 1924, n-avu nici timp și nici vreo pricină oarecare să supere pe Dum nezeu și pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de vițel de lapte fâlfâind pe talerul de lemn, brânză albă, roșii și ardei grași la gheață și vin proaspăt, anume scos de la canea. Descartes, cu felul său liber de a filozofa, ba chiar evitând a-și lua haină de filozof, scria În Traité des passions et de l’âme (1649): „Este de observat că În dragoste simți ca un fel de căl durică În piept, iar digestia se face mai ușor, așa că pasiunea dragostei este utilă sănătății.“ Despre dragostea cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de agneau rasé, pe atunci o noutate, expresie a gratitudinilor mele generoase, dar nu prea ruinătoare; sau În Balcicul Însorit, pe bordul cutterului cu siluetă de pasăre marină al vechiului meu prieten și colaborator de la Noua Revistă Română Nae Ionescu, filozof și lup de mare cu ape tulburi, pricopsit - te miri când și te miri din ce! - cu o vilă la Balcic, plină totdeauna cu musa firi flămânzi aduși de la București cu Mercedesul cu compresor, purtând pe aripa din spate un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
respectiv a femeii care, departe de a se asemăna și potrivi (fugiți de cei sau de cele cu care vă asemă nați „ca două picături de apă“ În gusturi, sentimente și vederi!), se completează cu necesitate. [...] șugubățul de Aristofan povestește filozofilor bețivani și homosexuali tolăniți, la ospățul celebrat de Platon, pe paturile lor din jurul mesei În potcoavă despre acel neam de oameni dispărut, al hermafrodiților, bărbat și femeie la un loc [...]. Le genda nu este chiar atât de neverosimilă. Noțiunea și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o lume francamente echivocă, dacă voiți, dar care-ți pune Întrebări fără a le putea răspunde - m-au pus uneori În situații dificile față de restul oa menilor prea cumsecade, cum poate și cu cititorii acestor pagini. Totuși C. Rădulescu Motru, filozoful și maestrul În unele privințe al vieții mele, azi unul din cititorii mei, le-a frecventat pe prostituate, pe militantele bordelului, Îmi spunea deunăzi, dimpreună cu bunii lui prieteni de odinioară, Caragiale și Miha lache Dragomirescu. Printre cele mai curioase
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de-o clipă. (Aristip, discipol al lui Socrate, propaga o filozofie a feri cirii bazată pe practica plăcerilor lumești, nerușinându-se, de aceea, când era văzut de elevii săi intrând la o curtezană: „Nu Înseamnă că ești vicios, le spunea filozoful, când intri unde intru eu acum, ci când nu mai ieși de aici.“) Am găsit Într-un bordel din Galați o tânără și mult gingașă femeie nespus de plăcută În dragoste fiindcă nu arăta Încă urmele dresajului profesional și [era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
omenești, mă Întreba odată, În mașină cu mine: „Cum merge și de ce merge auto mobilul, Beldie?“ Am Încercat să-i explic, destul de schematic și pe Înțelesul unui intelectual destupat la minte, dar n-a pri ceput nimic! La fel și filozoful Rădulescu-Motru. În ce mă privește pe mine chiar, cu toate prezențele mele dese și Îndelungate prin diferite ateliere, amestecat cu lucrătorii și curios după mașini de tot felul și după beteșugurile lor variate, mărturisesc că oarecari infirmități congenitale sau reziduuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și cultă, Lucreția patrona cu eleganță și discreție disputele literar-filozofice pe care le organiza fratele său, oficiind rolul gazdei cu toată solicitudinea. În acest cadru, Lucreția l-a cunoscut, În 1903, pe Mircea Flo rian (1 aprilie 1888-30 octombrie 1960), filozoful de mai târziu. Între ei s-a Închegat, treptat, treptat, o puternică și frumoasă romanță de dragoste, admirată și la Stroești. Veneau vara amândoi la Stroești și-și petreceau concediile. Mircea Își lua cărțile și un scaun cu trei picioare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
zice nevas tă-ta?“, el i-a răspuns: „Lucreția e Lucreția“ și a schimbat tema discuției. Din imperiul umbrelor, Lucreția l-a urmărit pe Mircea Flo rian până la moarte, luminându-i clipele de restriște și ali nându-i suferințele pe care marele filozof le-a cunoscut din plin mai târziu. Constantin D. Beldie, fratele mai mare al Lucreției, a fost un prieten intim al lui Mircea Florian și coleg de liceu cu acesta, căruia Îi spunea afectuos „Prințul“. Costică a avut o copilărie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rosturile lui. Publicistul din el se manifestă din plin. Publică două broșuri incen diare intitulate Ce vrem și Glossa spiritului cărturăresc În Colecția Cărților Galbene. În același timp, devine secretar de redacție al revistei Ideea Europeană, Înființată În 1919 de filozoful Cons tantin Rădulescu-Motru. Perioada 22 iunie 1919- 1 iulie 1928 este una În care Costică Beldie lucrează la această revistă și se exprimă plenar În publicistică. Simultan cu activitatea de secretar de redacție, organizează și conduce, printre altele, Conferințele Ideii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
altora, e desferecarea de pedan tismul steril, e privirea Îndreptată Înspre noutate și Înspre viitor.“ În finalul recenziei, Cora Irineu reproducea aforismul despre viață publicat În Glossă. La 22 iunie 1919 apărea primul număr al revistei Ideea Europeană sub conducerea filozofului Constantin Rădulescu-Motru. Întreprinzătorul Constantin D. Beldie va fi secretarul de redacție al publicației pe toată durata apariției sale. Chiar În primul număr sunt semnalate titlurile din Colecția Cărților Galbene. În jurul acestei reviste, C. Beldie reușește să strângă un grup de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de oameni, de ruși, de compatrioți de-ai săi, iar alte cine știe câte milioane fuseseră trimiși în închisoare, în gulag, apoi războiul, rezistența eroică, apoi impunerea comunismului triumfător în Europa de Est, cortina de fier, războiul rece, apoi, spre sfârșit, îngenuncherea tuturor, și filozofi, și oameni de știință, și poeți și atâția alți inși d’ăștia închipuiți, cu pretenții fuseseră puși, ha, ha, ha, cu botul pe labe, se gudurau pe lângă tovarășul Stalin și erau obligați să-i recunoască cele mai mari merite în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și, cu mutra lui de mocofan îndreptată ca retardații spre tavan, bolborosea: „Aha, Kant, Kant... Ia să vedem ce avem. Avem Critica rațiunii pure, avem Critica rațiunii practice și avem Critica puterii de judecată“. Cum rostea cineva un nume de filozof sau de scriitor, indiferent că era grec din vremea lui Pericle sau raționalist francez din secolul al XVII-lea, ca Descartes, Clăpocea părea să se trezească brusc din veșnica sa mahmureală de după bairam și turuia: „Descartes, aha, René Descartes! Gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de tablă - a zis el - până pe 14 decembrie 1996, orele 18:32. De ciudă. Când nu-mi ieșea un lucru, loveam cu pumnul în burlanele de tablă. Am îndoit sute de burlane.“ „Iar după 14 decembrie 1996 te-ai făcut filozof“, l-a completat în bătaie de joc Marinel F. „Nu, nu m-am făcut mai deștept - i-a răspuns cu gândul parcă dus spre acea zi Ovidiu T. -, dar am nimerit un burlan de fontă. Am dat atât de tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]