7,586 matches
-
asupra folosirii banului"314. Astfel, din motivul orientării generale a restricțiilor în privința cheltuielilor publice, problema autonomiei fiscale și a venitului real al colectivităților locale se prezintă ca una dintre chestiunile majore ale acestui început de secol. Legile descentralizării dau un fundament legal competenței economice a colectivităților locale. Nu este cazul să intrăm în detaliile acestor măsuri. Jacques Rondin a rezumat transformările acțiunii economice a comunelor: Chestiunea esențială ce poate face o colectivitate locală în domeniul economic și social? ar merita să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
perimată? Descentralizarea competențelor în materie de urbanism nu a fost urmată de adaptarea necesară a uneltelor planificării spațiale și de înstăpânirea funciară asupra unui mediu instabil. Planul de ocupare a solului și schema directoare de amenajare și urbanism au rămas fundamentele neschimbate ale codului de urbanism. Grupul "Orașe" prezidat de François Geindre, în cadrul pregătirii celui de-al XI-lea Plan, avea să deplângă lipsa de spirit a reformei: "Unul dintre motivele instabilității POS, atât de des denunțată, ține de necesitatea de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
455. Amenințarea dezvoltării democrației se leagă mai ales de complexitatea crescândă a sistemelor de acțiune municipală, care prezintă inconveniente deloc neglijabile în privința formării judecății politice. Multiplicarea mecanismelor de corespon-sabilitate afectează identificarea responsabililor și decidenților dezvoltării urbane; ea aduce atingere însuși fundamentului vieții politice. Astăzi, totul ne face să credem că marile grupuri vor continua să-și mărească influența operațională în domeniul amenajării, producției și gestionării urbane, dar și că își vor extinde propunerile de intervenție în sectoarele mediu și cadru de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei situații anomice în care indivizii nu mai știu ce e legitim să spere, să ceară, fapt care pune conducerea orașelor într-o situație deosebit de delicată. A doua problemă, care se articulează cu prima, privește efectele crizei urbane plecând de la fundamentele sociabilității, în condițiile în care, contrar funcției tradiționale a orașelor de a optimiza schimburile între indivizi, aceștia refuză să-și vorbească, să interacționeze, ba imaginează tot felul de strategii de a se evita. În ambele cazuri, comportamentul claselor mijlocii apare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creativității umane în libera ei dezvoltare ca scop și sens al existenței noastre. Noțiunea de persoană are o origine greco-romană, care s-a corelat organic cu conținutul creștinismului evanghelic. Apoi, triburile germanice au favorizat întărirea și afirmarea libertății individuale, ca fundament al alcătuirii și funcționării societăților europene. În acest context, este important de amintit că marele filosof german Hegel a relevat specificitatea Europei prin conștiința libertății individuale apărută în interiorul ei și obiectivată prin voință și acțiune (Hegel, 1968, 409). Libertatea s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o parte, și cele de emancipare locală, pe de alta. Dar Roma a știut să stăpânească într-o mare diversitate de situații și să soluționeze din mers problemele apărute într-o parte sau alta a imperiului său. Constituindu-se pe fundamentele civilizației greco-romane, Europa medievală creștină se desăvârșește în jurul secolului al X-lea și-și afirmă propria identitate în lupta cu Islamul. Creștinismul a îndeplinit un rol esențial în transmiterea valorilor culturale civilizatoare romane către Occidentul și Orientul medieval. Europa occidentală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
puternic gândirea iluministă, care va genera o imagine mai bogată și mai profundă despre Europa în totalitate, precum și despre valorile ei. Apare conceptul Europa de Est creat de enciclopediști, mai exact de Voltaire. Lucrarea sa Istoria lui Carol al XII-lea, reprezintă fundamentul filosofic al iluminismului pentru construirea Europei de Est (Almaș, Banciu, 1994, 26-34). Dacă până în secolul al XVIII-lea Europa era privită de la Sud spre Nord, umaniștii italieni având un sentiment de condescendență față de popoarele septentrionale, Voltaire a deschis o nouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
uniunii europene. În următoarele luni, conjunctura economică și politică mondială se modifică substanțial, astfel încât amânarea dezbaterii proiectului i-a pecetluit practic soarta. Apoi, moartea lui Stresemann, la 3 octombrie 1929, a reprezentat o grea lovitură dată concilierii franco-germane, ea fiind fundamentul creării Uniunii. Venirea la putere a guvernului Brüning, în urma alegerilor din 1930, a generat o adevărată cotitură în politica externă germană, ideea reconcilierii cu Franța cedând loc celei privind revizuirea tratatelor și întăririi poziției Germaniei pe continent. Proiecte de unificare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
9 5,0 19,6 67,8 4,7 Să avem un sistem politic democratic. 60,6 28,0 3,4 1,7 6,3 Toate alternativele oferite sunt nedemocratice pentru că reprezintă mijloace de a ocoli voința populară, văzută ca fundament al democrației. Dacă în privința conducătorului puternic („mână de fier”), a armatei sau a comunismului alternativele sunt clare, anumite dubii pot exista în ceea ce privește un guvern de specialiști. Ne aflăm în imposibilitatea de a distinge între o preferință pentru un regim nedemocratic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
precum alfabetizarea, ridicarea generală a nivelului de educație, prezența din ce în ce mai semnficativă a mass-media, toate acestea făcând „necesară și urgentă” „o revizie a istoriei culturale” și chiar „o nouă teorie generală a culturii” (Williams, 1958, VIII). Williams își propune să așeze fundamente pentru o istorie a ideii de cultură, dar nu o istorie obișnuită, o istorie clasică, ci un „proiect cultural și politic”, un proces de resemnificare, de descoperire și îmbogățire retroactivă. Un demers prin care, așa cum remarca John Durham Peters, „urmașii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu inteligență artificială, biotehnologii, automatele și roboții înzestrați cu inteligență artificială etc.). Lucrător-cognitiv - termen creat de A. Toffler - desemnează acei lucrători (muncitori) care pun în valoare, cu deosebire, abilitățile intelectuale (cunoaștere, pricepere, experiență, know-how, valori etc.). Hoffman, Oscar. (1999). Management. Fundamente socio-umane. București: Editura Victor, 32. European Innovation Scoreboard. *** The European Innovation Scoreboard, 2005, 4. Dacă pentru Polonia, Slovacia și Malta ar fi necesari 50 de ani (p. 12), ce interval de timp ar fi minim cerut pentru România? Aranjarea țărilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
3. *** (2003). Helping Companies to Reinvent Themselves. Euroabstracts, 3. *** (2003). Study Calls for a Third Generation Innovation Policy. Cordis-focus. Luxembourg: European Commission, 213. Lowler, Eduard E. (1994). From Job-Based to Competency-Based Organizations. Journal of Organizational Behaviour. Hoffman, Oscar. (1999). Management. Fundamente socio-umane. București: Editura Victor. To coach = a antrena. Cruellas, Philippe. (1993). Coaching: un nouveau style de management. Paris: ESF Editeurs. Steers, Richard M. (1991). Introduction in Organizational Behaviour. New York: Hamper Collins Pub. Kotter, John, Schlesinger, L. (1979). Choosing Strategy for
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se retrage pe domeniul unui protector bogat, la Ermenonville, unde moare în același an, la 2 iulie, lăsând mai multe manuscrise, dintre care trei de amintiri și confesiuni. Principalele scrieri: Discurs despre științe și arte ă1750), Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni ă1754), Scrisoare către D’Alembert despre spectacole ă1758), Noua Eloiză ă1761), Contractul social sau Principii de drept politic ă1762), Emil sau Despre educație. Postum au322 apărut: Confesiunile, Reveriile unui solitar și Rousseau îl judecă pe Jean-Jacques. În
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Premisa gândirii sale sociale este că omul natural era bun și fericit, că natura a creat oameni liberi și egali, dar că societatea i-a aruncat în nefericire, vicii și servitute, răul principal fiind proprietatea privată. În Contractul social propune fundamentele unui stat drept și legitim, iar în Emil pe cele ale religiei naturale. Prin Noua Eloiză și prin scrierile de confesiuni, amintiri și introspecție de la sfârșitul vieții se dovedește un foarte mare și original scri itor, maestrul individualismului romantic, și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
educaționale / 221 CAPITOLUL VII. EDUCAȚIA PENTRU SCHIMBARE / 227 VII.1. Filosofia educației pentru schimbare / 227 VII.1.1.De la problematica lumii contemporane la educația pentru schimbare / 229 VII.1. 2. Obiectul de studiu al educației pentru schimbare / 235 VII.2. Fundamentele teoretice ale educației pentru schimbare / 237 VII.3. Obiective și strategii de realizare a educației pentru schimbare / 242 VII.4. Învățământul românesc din perspectiva educației pentru schimbare. Trecut și context actual / 252 Considerații finale / 259 Bibliografie generală / 265 Abstract / 275
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a lucrării aduce în atenție problematica educației pentru schimbare și a valorizării acesteia din perspectiva înțelegerii, conștientientizării necesității schimbării, precum și a formării unor conduite prospective și proactive la nivelul personalității oricărui cadru didactic. În acest sens autoarea își propune reliefarea fundamentelor teoretice ale educației pentru schimbare, delimitarea obiectului său de studiu, precum și identificarea unui set de obiective și strategii pertinente. Axioma filosofică pe care se clădește acest demers analitic constă în ideea, asumată și demonstrată de autoare, că actantul cel mai
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și puțin susceptibilă de a se produce frecvent", dar are unele obiecții în ceea ce privește similitudinea celor două concepte. În opinia sa, inovația poate presupune schimbare, însă nu e valabilă și reciproca. Altfel spus, schimbarea nu devine inovație decât în măsura în care are ca fundament un scop clar delimitat, mai exact obținerea a ceea ce am putea numi plus valoare. O abordare demnă de luat în considerare este și cea propusă de M. Forsé (1991, p. 46). El impune distincția dintre tendință și schimbare, granița dintre
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rezistență la schimbare, ținând seama de faptul că, de regulă, schimbările vizează o restructurare a valorilor și atitudinilor, a cunoștințelor și a mijloacelor de transmitere a acestora către elevi, o revizuire a procesului de predare învățare evaluare, plecând de la noi fundamente. De aici necesitatea conștientizării nevoii de schimbare și a analizei efectelor acesteia în termeni de efort personal, energie, timp, bani etc. În ceea ce privește schimbarea la nivelul mediului înconjurător, este vorba de fapt de impactul pe care îl poate avea orice transformare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
neclarității obiectivelor; * rezistența în fața strategiei de realizare a intervenției considerată inadecvată tipului de schimbare acceptat * rezistența față de agentul care propune schimbarea, căruia nu i se acordă credit suficient pornind de la criteriul competenței. Nu avem certitudinea că aceste rezistențe au un fundament obiectiv. Există riscul să avem de-a face mai degrabă cu reprezentări proprii privind fenomenul schimbării, cu un anumit stil sociocognitiv care ne împiedică să privim cu obiectivitate problema. Cu toate acestea, se impune ca schimbarea să răspundă la următoarele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că în materie de educație inovația nu are un punct terminus, ci va trebui să reprezinte o constantă a preocupărilor școlii, constituie un aspect de o importanță majoră pentru implicarea indivizilor în promovarea schimbării. Inovarea strategică reprezintă pentru organizația școlară fundamentul existenței sale, un reper valoric al dezvoltării sale. Team-building-ul (Construirea echipelor) Reprezintă, probabil, cea mai cunoscută metodă de dezvoltare organizațională, fapt pentru care are șanse să devină o adevărată filosofie a managementului resurselor umane, asigurând atât coeziunea și valorizarea grupului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
frumos, adevăr, competiție, spirit critic, cooperare etc. Unele dintre acestea sunt direct observabile, însă marea majoritate devine vizibilă în timp, reflectându-se în atitudinile indivizilor, în comportamentul cotidian al acestora. 3. Normele culturii școlii. Deși nu întotdeauna normele își extrag fundamentul din valorile promovate la nivelul organizației școlare, ele trebuie să le reflecte și să le asigure cadrul de manifestare. Rolul normelor este acela de a reglementa comportamentul, de a-l direcționa în sens pozitiv, acceptabil, formulând în acest sens atât
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sine se bazează pe două componente: Eu-l intim și Eu-l public. Eu-l intim reprezintă imaginea individului despre sine, despre calitățile, competențele și slăbiciunile sale, despre caracteristicile personale. De cele mai multe ori acest eu rămâne necunoscut, neexprimat, dar constituie fundamentul comportamentului individului. Astfel, în funcție de modul în care individul își structurează eu-l intim va adopta un anumit tip de comportament și va stabili cu ceilalți relații diferite. Eu-l public (declarat) reprezintă imaginea de sine pe care individul o oferă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
considerând leadership-ul parte integrantă a managementului (Kerr, 1977, Jacques și Clement, 1991, Phillippe De Woot, 1992). Cei care refuză orice discriminare conceptuală sau pragmatică între cele două concepte le utilizează în manieră aleatorie, funcție de context, dar fără a avea ca fundament rațiuni științifice sau practice. De foarte multe ori, ambele sunt redate prin conceptul de conducere. Nu putem considera acceptabilă o astfel de abordare, întrucât ne obligă la anularea oricărei evoluții în teoria și practica managementului sau a organizațiilor. Mai mult
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
totodată rolul acestor ținte în realizarea misiunii organizației (de exemplu, asigurarea pentru directori a cel puțin 100 de ore de pregătire managerială, asigurarea încadrării școlii cu personal calificat, abilitarea fiecărui cadru didactic în tehnici moderne de evaluare etc.); * are ca fundament o bună cunoaștere a nevoilor, dar și a posibilităților organizației și ale comunității; * definește opțiunile fundamentale ale organizației privind modalitățile de atingere a țintelor strategice; * este completată cu planuri operaționale sau "de implementare", definite pentru fiecare activitate sau program; * se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atenția atunci când vorbim de "noile educații": a) efectul de sistem care subliniază faptul că orice minimă intervenție la nivelul educativului atrage după sine intervenții la toate celelalte nivele; b) efectul de viitor, ceea ce impune ca reformele educaționale să aibă ca fundament studii de diagnoză și prognoză. Este limpede că cele două efecte au o explicație logică, dacă e să reflectăm asupra faptului că, în calitatea sa de subsistem al sistemului social global, educația se află într-un raport de interdependență directă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]