5,909 matches
-
acum vreo zece ani, când am citit interviul dumneavoastră: Being Struck By The Thunder. Am fost extrem de impresionat, chiar după ce-am aflat că era apocrif. Dar apoi a venit războiul, și foarte puțini și-au mai amintit de interviu. Goli paharul cu bere și-l întrebă dacă poate continua în englezește și dacă-l supără tutunul de pipă. - Acum doi ani, când s-a descoperit celebra arhivă secretă a doctorului Rudolf, a început să se vorbească din nou de cazul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Evident, vor supraviețui doar câteva milioane de indivizi. Dar ei vor reprezenta câteva milioane de supraoameni. De aceea utilizam expresia: eschatologia electricității; și sfârșitul, și salvarea omului vor fi dobândite prin electricitate. Se opri și, fără să-l privească, își goli paharul cu bere. - Dar de ce sunteți atât de sigur că electricitatea descărcată de exploziile nucleare va forța o mutație de ordin superior? Ar putea, de asemenea, să provoace o regresiune a speciei. Tânărul întoarse brusc capul și-l privi sever
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și am văzut, pe moneda mare de argint, profilul de bebeluș al lui Alfonso al XIII-lea. — Cap, am spus. — Oh, ia jegurile astea și, dacă ești amabil, te rog să-mi faci cinste cu ceva de băut. Și-a golit portofelul. — Nu vrei cumva să cumperi o pușcă Purdey bună? Nu, am spus. Dar, Luis, dacă ai nevoie de niște bani... Îi Întinsesem mia de pesete, În bacnote Împăturite, tari, lucioase și verzi. — Termină cu prostiile, Enrique, mi-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Cheliuță. — Tocmai ieșeai din hotelul McAlester, Îi răspunse un pilot. În toată grozăvia și splendoarea ta - nu te mai prosti, Cheliuță. Oricît de ciudat pare, ne interesează povestea. — SĂ vă descriu scena. Dar Înainte de asta aș mai dori niște șampanie. Golise paharul cînd băuserăm În cinstea lui. Dac-o ține tot așa o să adoarmă, spuse alt pilot. Pune-i doar jumătate de pahar. Cheliuță Îl goli dintr-o Înghițitură. — SĂ v-o descriu, continuă. După Înc-un păhĂrel. — Auzi, Cheliuță, ia-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ne interesează povestea. — SĂ vă descriu scena. Dar Înainte de asta aș mai dori niște șampanie. Golise paharul cînd băuserăm În cinstea lui. Dac-o ține tot așa o să adoarmă, spuse alt pilot. Pune-i doar jumătate de pahar. Cheliuță Îl goli dintr-o Înghițitură. — SĂ v-o descriu, continuă. După Înc-un păhĂrel. — Auzi, Cheliuță, ia-o și tu mai ușurel, da? Vrem să ne lămurim ce-i cu treaba asta. Tu nu tre’ să mai zbori cîteva zile, da’ noi ieșim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o descriu, spuse Cheliuță clipind des. Salut, tovarășe Moș Crăciun, Îi spuse apoi lui Al. O să v-o descriu eu. Voi nu trebuie decît să m-ascultați. Și apoi Începu: A fost foarte ciudat și foarte frumos, spuse și-și goli paharul. — Termină, Cheliuță. — Am simțit niște emoții extrem de profunde. Emoții foarte profunde. Din cele mai intense. Hai să ne-ntoarcem la Alcalá, spuse un pilot. Nu scoatem nimic de la căposu’ Ăsta rozaliu. Cu jocu’ cum rămÎne? — Ba o să zică. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să fie mai puțin iritant. CÎnd te-ai Întoarce ai putea fi nebună după mine. — Și ce-ai face noaptea? — Noaptea e ușor. — SÎnt sigură. SÎnt sigură că te-ai Învățat și să dormi. — O să mă-nvăț, Îi spuse și goli jumătate de pahar. Face parte din Marele Plan. Știi că așa trebuie făcute lucrurile. Dac-ai pleca și te-ai distra, aș avea și eu conștiința mai Împăcată. Și atunci, cînd aș fi Împăcat cu mine pentru prima oară-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nevoie. Toți păstrăvii din pîrÎul Ăsta sînt ai noștri și o să-i luăm doar cînd o s-avem nevoie. Dacă pîrÎu’ Ăsta ar fi mai aproape de casă ne-am Îmbogăți de pe urma lui. Dac-ar fi fost cum zici, l-ar fi golit de mult pescarii. Ăsta-i singurul pîrÎu care mai există, În afară de altul la care se ajunge tot atît de greu pe jos, unul de după cotul lacului. N-am mai luat pe nimeni la pescuit aici. Și cine pescuiește-n pîrÎu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ilustrații. Poate că părea așa pentru că abia se oprise ploaia și soarele nu apăruse Încă. Atunci cînd vîntul zboară frunzele din copaci, locurile sînt vesele și plăcute să te plimbi prin ele și copacii-s la fel, doar că-s goliți de frunze. Dar cînd frunzele cad din cauza ploii, sînt moarte și ude și lipite de pămÎnt, iar copacii nu mai arată la fel, sînt uzi și neprietenoși. Era frumos să trecem pe lîngă Hudson, Însă era genu’ Ăla de loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bazooka nemțească. Autoblindatul se apropie foarte rapid și de-acum puteam distinge și mai clar chipurile ocupanților. Se uitau cu toții În lungul drumului. Claude și Onie se albiseră și lui Red Îi zvîcneau mușchii feței. Eu, ca Întotdeauna, mă simțeam golit pe dinăuntru. Apoi cineva din blindat văzu urmele de sînge, Volkswagen-ul din șanț și cadavrele. Începură să strige În germană, iar șoferul și ofițerul de lîngă el trebuie să fi văzut minele, căci frînară brusc și blindatul se smuci Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a dracu’ patrulă? Întrebă Red. — Nu știu, nu eu răspund de ei. — Bine că n-au apărut cînd am avut acel accrochage mic, spuse Onie. Spune-mi, mon capitaine, cum te-ai simțit cînd ai aruncat-o-n aer? — Foarte golit pe dinăuntru. — La ce te gîndeai? — Speram să nu scape cumva printre noi. — Sau să nu dea Înapoi. — Nu-mi stricați ziua, spuse Marcel. — Vin doi friți pe biciclete, spuse Red. Dinspre vest. — Curajoși băieți, spusei. — Encore un coup manqué
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
neclar în ce am zis. Tu însă trebuia să-ți imaginezi că întâlnirea noastră era musai să se petreacă la începutul săptămânii care vine. Ei, asta-i altă poveste. Am mai sporovăit noi ba de una, ba de alta... Am golit vreo două ulcele cu vin și ieșeanul a plecat cu promisiunea că mă va căuta după cum a hotărât... Un început de săptămână nou. Abia îmi limpezisem ochii după un somn cam scurt din acea noapte că ieșeanul și-a anunțat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
însuflețire. Si parcă prin farmec a uitat și de foame și de oboseală. Nu-l întrerup, pentru a nu risipi vraja vremurilor de demult reînviate de ieșean. Și printre junimiști îl văd pe Creangă, plin de vervă, mai ales că golise câteva ulcele cu vin și tocmai povestea pățania popii de la Neamț în noaptea Sfântului Toma... Lângă el, Eminescu, gânditor, cu o lumină stranie în priviri, gustă din când în când din ulcica cu vin... Poate gândurile îi zburau la Dabija
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mi-o ieșât o crâșmuliță taman când s-o cotigesc spre otogarî... Șî ci poati sî facî omu’ când mangosâta să așazî tam-nisam de-a 124 curmezâșul drumului? Am... intrat șî... nu m-o lasat sî ies pânî n-am golit vo... două-trii țoiuri di rachiu... (asta i-o spun eu așă...). Da’ eu am supt vo’... Cine mai știe? Ei! Aiasta-i. Ci sâ-i faci?...” Chiar așa: “Ci sâ-i faci?” O să ne întâlnim și noi pe lângă Plopii fără soț... Aha
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prelung și însetat... Abia când au așezat ulcelele pe masă sloboade fiecare câte un uah! - de plăcere. Încă o vreme au rămas pe gânduri. În cele din urmă, parcă și-au adus aminte pentru ce au intrat în han și golesc ulcelele grăbit. Își dreg mustața din nou și privesc spre hangița aciuată în umbra tejghelei. Nu-i nevoie să aștepte prea multă vreme, fiindcă îndată poposesc pe masa lor alte două ulcele cu vin și... alint de... gene. Cotiugaragiii privesc
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ghintuit cu ținte lucioase îi dădeau o înfățișare de haiduc. Ii lipsea doar hamgerul... După ce l-a cercetat și l-a cântărit din priviri - rămânând mulțumit - lui Pâcu i-a revenit buna dispoziție. Si-a luat un răgaz pentru a goli ulcica cu vin și a trage un fum din lulea și a grăit apoi către străin: Așa spune, omule, și nu mă fierbe în zeama mea. Incă o dată iertare, gospodarule! Prin urmare, eu păzeam oile părinților flăcăului. Intr-o dimineață
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am să vă duc dorul - a grăit el, cu o umbră de părere de rău. Ca mâine trecem iar, Costache. Numai vremea să fie bună - a răspuns moș Dumitru. Costache! Ai grijă de balerca ceea de rachiu, că dacă se golește ne-ai pierdut de mușterii - l-a atenționat Pâcu,în felul lui șugubăț. Mai degrabă să nu-ți uiți tu pe undeva traista cu povești, pentru că atunci serile de aici de la Crâșma din drum ar fi ca nunta fără lăutari
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
strecurate pe sub sprâncene groase și colilii. .Doar nu vrei să mă afumi în casa mea, Pâcule. Lasă, Dumitre, că olecuță de fum de tămâie nu strică nici într-o casă de gospodar - a răspuns Pâcu izbucnind în râs. După ce au golit cu multă veselie o ulcică cu vin, Pâcu s-a ridicat și a pornit-o spre ușă. Nu cumva te grăbești, Pâcule? Nu mă grăbesc, dar nici nu am pentru ce sta - a răspuns Pâcu, privind cu înțeles către ulcica
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
camera micuță care-mi fusese cândva birouaș (musai să diminutivez!), îi puneam toate jucăriile în pătuț, lăsam ușa întredeschisă, apoi auzeam din cealaltă parte a casei timp de aproape o oră bufnituri (arunca jucăriile în ușă, una câte una, până golea patul - era un joc -, și adormea). Se poate scrie foarte bine cu bubuituri, dacă devin zgomot de fond cotidian. Când a crescut mai mare, i-am luat casete cu povești (am zeci!) Le punea singură, o auzeam cum murmura fraze
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
și salatele cu pavilioanele crețe desfăcute, și crinii cu urechi zimțate, și ceapa verde, cu urechiușe ascuțite, și nalbele ciulindu-și bobocii abia desfăcuți, gata să-mi capteze cuvintele... De-ar trece iarna, să nu mai arate ca un teatru golit de spectatori. Să înverzească iarba printre dalele de la intrare. Iordan? Nu prea aveam certitudinea că vrea să mă asculte. Îmi ordona să vorbesc mai încet: "Nu-ți șade cînd te enervezi și ridici tonul. Unchiul tău, bătrîn și morocănos ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pentru că au scăpat cu viață din grozăviile războiului. Din liniile noastre s-au desprins săgeți de foc trimise în aer și înfipte adânc în bolta cerească, ca un mesaj trimis lumii întregi vestind PACEA. În acele momente sufletele noastre erau golite de ură și adversitate. Erau pline de dragoste și speranță” (pag.153-154). După acest moment unic și memorabil, memorialistul afirmă descătușat de orice temere că în viața lui de om și ostaș s-a produs „prima mare minune” și anume
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe cap de la o zi la alta și avea multe documente în neordine. Se făcuse ora prânzului. Trecu pe la un restaurant, mâncă ceva, dar găsindu-se cu niște prieteni, șederea în restaurant se prelungi până la lăsarea serii. Nu fără folos, goli împreună cu companionii săi mai multe sticle de vin bun care nu-și dezmințea gradele înscrise pe etichete. În timp ce chelnerul îi turna pentru a nu știu câta oară în paharul ce-și plângea mereu goliciunea, Victor își aduse aminte că soția
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
acolo unde mă mutasem, cam cu inima Îndoită, după absolvire, acolo unde rămăseseră majoritatea efectelor mele personale În timpul călătoriei din vară. Toate hainele mele pentru interviuri erau făcute vraf pe canapeaua lui Lily. Încercasem să Îi spăl vasele, să Îi golesc scrumierele și să cumpăr cutii de Înghețată Häagen-Dasz ca să nu mă deteste, dar mi se părea corect să o scutesc din când În când de veșnica mea prezență, așa că stăteam la Alex În timpul weekendurilor. Ceea ce Însemna că toate hainele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Kendra, plătești chirie lunar, nu? Te-ai dus acolo numai pentru că nu aveai unde altundeva să te duci, nu-i așa? — Exact. — Ei bine, acum ai! Putem să Închiriem un apartament Împreună unde vrem noi! — Grozav! Vocea mi-a sunat golită de emoție, deși eram cu adevărat entuziasmată. — Ei, te tentează ideea? a Întrebat ea, iar pasiunea a părut să i se mai domolească puțin. — Lil, absolut. Zău, cred că e o idee splendidă. N-am vrut să par neinteresată, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
blană sau o rochie de seară. După ce diversele case de modă aduceau, În sfârșit, toate articolele de Îmbrăcăminte solicitate de ea, croitorul personal al Mirandei avea să vină la Runway pentru câteva zile ca să facă ajustările necesare. Jeffy avea să golească Dulapul complet și nimeni nu putea face nimic câtă vreme Miranda și croitorul ei stăteau acolo ore În șir. La prima rundă de probe am trecut la un moment dat pe lângă Dulap și l‑am auzit pe Nigel urlând: — MIRANDA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]