5,442 matches
-
de suferințe. Foarte rar empirică, validarea lor se bazează pe opinia consensuală a utilizatorilor. Efectele acestora ar fi consecința unei conștientizări, datorită unor anumite modalități de relaționare, a mecanismelor inconștiente aflate la originea disfuncției aparatului psihic. Tratamentele care țintesc determinanții inconștienți sunt calificate drept „profunde” și toate celelalte tratamente drept „superficiale”, care nu se pot ocupa decât de substituții simptomatice Evaluarea critică a tratamentului nu este luată în considerare. Efectele sale pozitive sunt puse pe seama autorității terapeutului, a metodei sale și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
actuale, interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare terapeutică intrinsecă Validare prin consensul utilizatorilor Multimodal (metode simultane sau succesive) Metodă individualizată de ajutorare a subiectului în vederea modificării unor aspecte ale funcționării sale Validare empirică Evaluare Controlul concordanței între efectul așteptat și cel obținut Analiză critică a rezultatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
supraviețuire” s-au instalat, utile fără îndoială și potrivite cu apariția tulburărilor, dar neadaptate, contra-productive și sclerozante în cadrul îngrijirii psihoterapeutice. Aceste micro-evitări se aseamănă cu un „al doilea strat” protector, în fața angoasei care invadează și doboară. Acestea au devenit reflexe inconștiente. Este nevoie de timp, de energie și de o anume acceptare pentru a trece de la o viață organizată în funcție de tulburări la tulburări organizate în funcție de viață. In filmul vieții, rolul principal nu mai trebuie să-l joace tulburarea ci viața regăsită
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tendinței de a se neliniști, ceea ce ajută în mod deosebit pacienții doritori să întrerupă un tratament medicamentos urmat în funcție de problemele respective. Expunerea la neliniști permite pacientului să rămână în prezența imaginilor asociate neliniștilor sale eventuale (imaginile deranjante evitate în mod inconștient) cu scopul de a favoriza diminuarea stării emoționale: aceasta este, pentru pacient, o modalitate de a învăța să-și tolereze temerile, ceea ce-i va permite să se gândească mai rar la ele și cu o intensitate mai mică. Terapeutul se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt considerate ca un fenomen normal: terapia se centrează pe gândirea automată asociată gândirii obsedante și generată de o schemă (de scheme) cognitivă (e). Ipoteza centrală este aceea că subiecții care suferă de tulburare obsesională și compulsivă prezintă scheme cognitive inconștiente de pericol, situate în memoria pe termen lung și funcționând în mod automat. Aceste structuri cognitive filtrează informația fără a reține decât unele aspecte negative ale experienței trăite. Temele specifice ale schemelor cognitive sunt responsabilitatea excesivă, o supraestimare a importanței
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din care subiectul poate învăța și, astfel, restabili starea de abstinență. Modelul prelucrării informației: teoria cognitivă In teoria cognitivă, se consideră că subiectul prezintă unul sau mai multe postulate de bază care influențează prelucrarea informației percepute. Aceste postulate sunt scheme inconștiente care funcționează în mod automat. Distingem două modele de astfel de scheme. în modelul lui Ellis, baza teoretică este aceea că emoția subiectului se datorează percepției iraționale a unui eveniment (distorsiune cognitivă). Acest sistem de credințe interne iraționale antrenează comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientului: - în situații de precomă, în condițiile în care pacientul încă este conștient și capabil de a înghiți, se administrează 1520 g glucide sub formă de sucuri și/sau băuturi îndulcite cu zahăr - în situații de comă, când pacientul este inconștient și, deci, incapabil de a înghiți sau cu tulburări grave de deglutiție, tratamentul trebuie să evite calea orală. Se administrează intravenos 30-50 ml soluție glucoză 33% a cărei eficacitate este imediată. În condițiile în care anturajul este corect educat, se
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
văzând în autorul Moromeților „un artist, un autoreflexiv”, P. pledează, cu argumente rezonabile, pentru o nouă încadrare a prozatorului, care excedă zona realismului brut. Anvergura teoretică este alta în Eu, personajul (1988), volum care reunește două ample eseuri. Primul, Romanul inconștientului, descrie această formă narativă prin referire la scrierile lui Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu și Marin Preda. Paradigma fiind circumscrisă în funcție de tematizarea (conștientă sau nu) a tărâmului inconștientului, sunt delimitate două direcții de evoluție în proza noastră: Slavici - Preda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
Eu, personajul (1988), volum care reunește două ample eseuri. Primul, Romanul inconștientului, descrie această formă narativă prin referire la scrierile lui Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu și Marin Preda. Paradigma fiind circumscrisă în funcție de tematizarea (conștientă sau nu) a tărâmului inconștientului, sunt delimitate două direcții de evoluție în proza noastră: Slavici - Preda - Sorin Titel și Rebreanu - Papadat-Bengescu - Breban. Principalul beneficiar al acestei categorizări este Slavici, romanul Mara fiind citit ca o transpunere a mitului oedipian și, totodată, ca descoperire avant la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
cunoaștere a realității individuale ar fi de-a dreptul lipsită de sens”3. Nu există nici o analiză științifică absolut „obiectivă”, nici fenomen social independent de punctele de vedere speciale sau „părtinitoare” după care au fost - exprimat sau tacit, conștient sau inconștient - selectate, analizate și organizate pentru expunere. Dacă metodele de investigație sunt universale și strategia de folosire a lor este determinată de alegerea problemei, de interpretarea ei (de paradigma în care este formulată) și de finalitățile cognitive ale cercetătorului, pentru eficiența
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
identifică sinele cu corpul și îl consideră din această cauză impermanent. Unii admit infinitatea, iar alții, dimpotrivă, finitudinea lumii. Un alt grup dezbate problema ciclurilor viitoare, căutând să înțeleagă devenirea sinelui după disoluția trupului. Acest sine poate fi conștient sau inconștient, poate avea o formă sau nu, poate fi finit sau infinit, poate încerca sentimente nefericite, poate fi incognoscibil. 3. Contemporanii lui Buddha În afara doctrinelor anonime mai sus menționate, izvoarele ne-au păstrat numele câtorva mișcări religioase apărute în India de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Mahăvīra neagă existența unui Zeu suprem care ar fi creat lumea, dar acceptă existența zeilor. Cosmosul este infinit și prin urmare nu are început și nici nu va avea sfârșit. Universul are două componente eterne: ajīva și jīva, inanimatul, neînsuflețitul, inconștientul, non-spiritul, respectiv animatul, însuflețitul, conștientul, spiritul. O trăsătură caracteristică a jainismului este panpsihismul. Această teorie admite că Universul însuși este un organism viu, însuflețit prin intermediul monadelor animate (jīva), care circulă prin sferele sale. Panpsihismul dă naștere unor dificultăți de ordin
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fiind corelată cu o concepție a culturii conform căreia manifestarea individuală nu este influențată cultural. Acest demers ignoră fondul cultural, mediul, care dă un sens concret actului cultural. În orice tip de expresie, individul utilizează, de cele mai multe ori în mod inconștient, un cod cultural, care intervine ca un ecran de organizare a modurilor de percepție a realului. Această reducere expresionistă este specifică acelor teorii care accentuează spontaneitatea, creativitatea, expresivitatea, ignorând în același timp contextul. Al doilea tip de reducție elimină manifestarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
potrivit muncii pe care o prestează? * Ce performanță poate obține la locul de muncă? * Câtă pregătire/formare/mentorat merită să investești? * Cât de fidel va fi organizației? Există riscul să ne bazăm pe presupuneri despre oameni care operează la nivel inconștient. Este mult mai dificil să gândești, dezvolți și aplici instrumente concrete prin care să îți răspunzi la toate aceste întrebări. Care sunt obiectivele proceselor de recrutare și selecție și cum pot fi acestea influențate de stereotipuri? Obiectivele oricărui proces de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
6. Stabilirea finaliștilor. 7. Pregătirea ofertei și prezentarea ei. Cum descoperim și evităm desconsiderările pe care le putem face în procesul de recrutare? Conceptul de desconsiderare, așa cum este definit în analiza tranzacțională: este un proces intern de minimalizare sau ignorare inconștientă a unui aspect al nostru, al altora sau al situației. Cu alte cuvinte, nu reușim să recunoaștem ceva care există sau care ar fi posibil (Julie Hay). Desconsiderarea ne servește în menținerea cadrului de referință prin faptul că "nu observăm
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi În folosul cuiva. Explicînd acest metamorfism, care rămîne În ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că, la fel ca alte grupuri etnice, „conștient sau inconștient, ei au transplantat și adaptat la realitatea noii lor țări modelul existențial pe care Îl cunoșteau și pe care au voit dinadins să Îl prezerveze. Nu Întîmplător, În ultimă analiză, după ce toate Învelișurile exterioare și superficiale sînt date la o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
întotdeauna reacții afective specifice, cu atât mai puțin un comportament orientat, dar ele activează procese de evaluare și de atribuire care pot da naștere unor sentimente specifice. Individul se comportă într-un anumit fel pentru că el a decis, conștient sau inconștient, să procedeze astfel. Teoriile recente despre comportamentele agresive scot în evidență faptul că tendințele agresive pot fi inhibate și exprimate altfel datorită intervenției proceselor cognitive elaborate (Smith și Kirby, 2000). Organismul pare să dețină predispoziții inițiale de apropiere-evitare controlate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prin urmare, scenarii agresive, să le evalueze și să le execute în funcție de credințele normative pe care le are și care justifică legitimitatea agresivității. Aceste procese ce implică consumul de resurse cognitive în timpul învățării vor deveni ulterior automate, operând la nivel inconștient (e.g. Huessmann, 1998). Învățarea și păstrarea scenariilor și schemelor agresive. Reamintirea și folosirea regulată a scenariilor agresive reflectă memorarea unui număr mare de scenarii agresive. Iar executarea regulată a acestor scenarii poate indica faptul că credințele normative și schemele necesare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
camerei. Metoda este importantă prin faptul că urmărește un comportament efectiv oricare n-ar fi situația de observație. Atunci când indivizii sunt întrebați despre propriul lor comportament, exactitatea răspunsurilor poate fi pusă la îndoială. Din diferite motive, oamenii evită, conștient sau inconștient, să recunoască propriul comportament, așa încât doar observația riguros pregătită a comportamentului efectiv poate oferi răspunsuri și rezultate concludente. * Observația pe teren Observația pe teren constă în studierea comportamentului indivizilor angajați în îndeplinirea unor sarcini cotidiene. Observația poate fi efectuată fără
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cauză reușește să mimeze perfect o afecțiune, încât o crede reală și este dispus să riște intervenții terapeutice periculoase sau chiar intervenții chirurgicale repetate. Pacientul cu boală falsă poate intra total în pielea unui bolnav, se comportă ca atare și inconștient, de regulă, luptă pentru menținerea statutului său de bolnav. Așadar, 27 august 1997, dată care mi-a rămas întipărită în minte, când o pacientă cunoscută cu diabet zaharat considerat inițial a fi de tip 1 (s-a dovedit a fi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
este "în opoziție cu un anume tip de psihiatrie, psihiatria degenerării ereditare, cu eugenia"26. Normalizarea, produsă de psihanaliză, a fost o formă de a dezautoriza tabuurile psihiatriei, ideea preconcepută a eredității. Astfel, disciplina lui Freud mută atenția pe terenul inconștientului, al dorințelor refulate și al sexualității (infantile). În viziunea sănătoasă a lui Foucault, natura umană și ale sale patologii nu pot fi înțelese decât printr-un raport istoric 27 al individului nebun în relație cu ceilalți. Nimeni nu înnebunește de la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și o serie de vizibile. În analiza unui discurs, Foucault este determinat de anumite precepte psihanalitice, mai ales atunci când se pronunță pentru studierea "intenției subiectului vorbitor, activitatea lui conștientă, ce anume a vrut el să spună sau, de asemenea, jocul inconștient care a ieșit la iveală, împotriva voinței lui, în aceea ce el a spus sau în aproape imperceptibila fisură a cuvintelor lui manifeste"154. În viziunea sa, clar-obscură, construcțiile lingvistice aleatorii, inconștiente sau aflate în semiobscuritate ale subiecților vorbitori pot
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vrut el să spună sau, de asemenea, jocul inconștient care a ieșit la iveală, împotriva voinței lui, în aceea ce el a spus sau în aproape imperceptibila fisură a cuvintelor lui manifeste"154. În viziunea sa, clar-obscură, construcțiile lingvistice aleatorii, inconștiente sau aflate în semiobscuritate ale subiecților vorbitori pot forma enunțuri, care corespund anumitor ordonări, norme, convenții, ierarhii și directive social-politice. Prin psihanalizarea enunțurilor din cotidian, Foucault ne conduce spre raportul adevăr/demonstrarea adevărului. Una este adevărul. Cu totul altceva este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
critică, de multe ori subiectivă, dacă nu cumva partinică și politic interesată. În viziunea foucauldiană, funcționalistă și semiologică, istoria și "știința umană" nu există peste tot unde este vorba de om, "ci numai acolo unde se analizează, în dimensiunea proprie inconștientului, norme, reguli, ansambluri semnificante care dezvăluie conștiinței condițiile formelor și conținuturile sale"196. În concepția foucauldiană, omul și istoriile lui s-ar afla în norme, în reguli, în dispoziții social-politice, în cunoașteri oficiale și în cele contrare acestora, în condiționări
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]