24,388 matches
-
în mine Să curgă val de țipăt și suspine Prin glasul meu înăbușit de pasiune Și gura ce-ți sărută trupul, fără rațiune. Topește-ți dragostea în nebunia mea Și lasă-mă să-ți fiu așa cum tu m-oi vrea, Izvor de mângâieri pe-ntregul trup Și dragoste pierdută în gândul tău năuc. Pe coapse să-mi pictezi, ușor Sărutul gurii tale plin de dor, Iar pe sâni... acele cerculețe Ce numai limba ta, știe să îi răsfețe. Să îmi acoperi
TOPEŞTE-ȚI DRAGOSTEA ÎN MINE de ANA SOARE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370070_a_371399]
-
ca o primăvară Ingenuncherea e o primăvară Ce naște-n suflet un alai întreg Peste imensa albă dulce iarnă Aduce ghioceii candizi în buchet. Îngenuncherea sub cerescul tron E ca o-ntoarcere acasă în Eden. Când sufletul se-așază la izvor De unde curge viața în etern. Îngenuncherea eului deșert Și-n lepădarea tainică de sine, E ca o înviere a trupului întreg La o viață nouă plină de iubire. Îngenuncherea într-o închinare Cu-ntreagă viață aici de muritor, E îmbrăcarea
SE-MPLETESC ANOTIMPURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370088_a_371417]
-
înclinațiile sau neputințele sale interioare. Acest fapt implică și un efort deosebit atunci când prin spovedanie se înțelege nu destăinuirea a ceea ce este bun în ființa sa, ci dimpotrivă, descoperirea a ceea ce este negativ, a ceea ce constituie piedică, deficiență, neputință sau izvor al unor fapte și gânduri rele” - potrivit afirmațiilor făcute de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care amintește și de faptul că: „două sunt ispitele care îl opresc pe creștin de la spovedanie. Este vorba de rușinea și teama că păcatele și slăbiciunile
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
de febre, erup și mă cutremur în extaz, se-nveselește brusc orice necaz, se luminează-adâncile-mi tenebre. Pătrund în codrii tăi sorbind răcoare și-ascult vrăjit al păsărilor cânt, mă culc în iarba-ți verde și mă-ncânt de susurul zglobiilor izvoare. Când glasul ți-l aud sângele-mi fierbe, ca-n tinerețe sar orice pârleaz și nopți la rând stau lângă tine treaz jucându-mă cu stelele-ți superbe. Prezența ta oricând e o-ncântare și-aduce pace-n tristul meu
PURIFICARE DE-AR FI POSIBIL... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370104_a_371433]
-
Notă: Această poezie figurează în Cartea mai sus menționată, rămasă mie drept scumpă amintire de la tatăl meu Ștefan, născut în anul 1910. Aceste versuri au devenit cântec. CRISTALINA APĂ De Margareta Mariana Saimac Trăsnetul despică muntele, din munte țâșnește-un izvor și dintre nouri străluce luna-n pridvor. Cum de-ai știut TU, Doamne, câtă nevoie aveam de apa cea pură, să-mi aline amarul din gură. La multe încercări, Doamne, ne-ai supus dar nimic nu este mai presus decât
APA de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370093_a_371422]
-
Doamne, câtă nevoie aveam de apa cea pură, să-mi aline amarul din gură. La multe încercări, Doamne, ne-ai supus dar nimic nu este mai presus decât gândul cel dus în neant presupus. Îmi clătesc ochii în apa de izvor, cristalină e unda-i și gustul ce bun! La rugile Tale mă adun, O, Maică Preacurată!, poposită-n cătun. Minune, o mare minune s-a-nfăptuit, vesele păsări stârnesc ciripit Iar inimile noastre cu un clipit Se-adună încet din codrul adormit
APA de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370093_a_371422]
-
a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești.Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
i-ar fi fost În ea să își găsească mană. Și a văzut că apa este Suprema bogăție Nici aurul, nimica peste Nu este cum să-i fie. Și în imensa lui lăcomie, Cătând averi ca să își sape Și din izvor și-a făcut moșie Și a stăpânit pământ și ape. Iar dacă râuri au fost prea multe Chiar de la Domnu’ rânduite S-a gândit să le execute Fiind, adesea, otrăvite. Esența vieții a devenit Sub a omului povară Element pentru
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
în care se regăsesc o parte din părinții bătrâni, care devin povară pentru cei cărora le-au dat viață. „Fii, măicuță mulțumită Să ne-ajuți pe fiecare! Cine astăzi ți-ar mai da Farfuria cu mâncare!” Poemele „Copilul a îmbătrânit...” Izvorul din tug㔄Mama”, „Bătrâna doamnă cu sclipici...”,sunt secvențe din viața cotidiană, sau incursiuni pe tărâmul minunat al amintirilor dragi din copilărie, care îți dau fiori de bucurie sau de tristețe. Titina Nica Țene este o poetă talentată care sădește
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
s-ar frânge și ar plânge. Strânge-o mult la pieptul tău! Și-n inima ta să bată și-a mea. Să nu calci pe inima mea, că s-ar frânge și...ar plânge... Dă-i suflul tău și fii izvorul bucuriei și vieții în doi. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: SĂ NU CALCI PE INIMA MEA / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1705, Anul V, 01 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂ NU CALCI PE INIMA MEA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370328_a_371657]
-
de rouă Zbor înalt e a sufletului netăcere. Stropi de strigăt și oftat de aștrii Lacrimi de petale dintr-un suflet viu Mâini întinse către generații Și surâsuri dulci de heruvimi. Netăcerea sufletului meu e caldă Și duioasă ca un izvor ce naște din etern Nu e glas de om cântat într-o surdină Ci e glasul iubirii din Dumnezeu. Am strâns flori de crini din suferință Și-am adunat buchete să le pun în prag Celor ce se vor întoarce
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
dat făpturii lor incandescente Tot dorul ce îl cântă o mandolină. Am tresărit la strunele de astru Îngenuncheat în fața veșniciei Înveșmântat-am sufletu-mi albastru Cu-n vis ce arde-n mine ca și o făclie. Am ascultat cum murmură izvorul În pacea unui minunat destin Fără de vină curge și curat în râul Unde îmbrățișat e pe deplin. Ce netăcere lină are apa! Ce tainic curge fără niciun gând! Cu greu plătește sinele azi vama Unei iubiri adevărate pe pământ! Cluj Napoca
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
din codrul cel secular Limba română e însăși vorbirea Cea dulce a poporului meu milenar. Ziua aduce cu ea sărbătoarea Și bucuria neamului nost’ românesc. E ziua Limbii Române - comoara Pe care românii mult o iubesc. Cluj Napoca 31 august 2015 Izvoare senine Îmi întind mâna spre cerul albastru Și sunt pe o stâncă aproape de el Curajos ating chiar un astru Și parcă am ajuns în etern. Când am lumina ce arde în tihnă În voioșia lăsată de Domnul meu Neprihănirea îmi
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
în etern. Când am lumina ce arde în tihnă În voioșia lăsată de Domnul meu Neprihănirea îmi e cunună Prin harul lui Dumnezeu. Crește Iubirea ce-i sădită în mine Inima-mi bate în ritmuri de cer Cântări țâșnesc ca izvoare senine Spre slava lui Dumnezeu. Tăcerea-i lăsată în urmă de lacrimi Bucuria cu pacea formează orchestră Sufletul-mi cântă alături de îngeri Prin dragostea sinceră, neprefăcută. Cluj Napoca 27 august 2015 Mi se face dor Mi se face dor de Tine
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
Ți-e dorul de mine... Și îmi simt mângâiat sufletul. Cluj Napoca 27 august 2015 Răvaș Am scris un răvaș... Când vara se-mbracă de ducă Și face un ultimul popas În câmpuri mănoase și-n luncă. În susurul blând de izvoare Și-n clopotul tainic al vremii În ritmuri de ploi și ninsoare De frunzele și florile lumii. Am scris un sonet pentru cer Să te apere de tot ce e rău În clipe când totul pare incert... Și cumpănă-s
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
Iosif a luat Trupul, Mântuitorului Prea Sfânt L-a spàlat, i-a dat cu Mir, așezându-L în Mormânt... În Divina Misiune, Nicodim l-a ajutat De-aceea bunii Creștini, de atunci l-au Venerat ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: f.Ap.Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic.(din cei 70 de Ap.). / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1673
F.AP.SILA, SILVAN, CRESCENT, EPENET ȘI ANDRONIC.(DIN CEI 70 DE AP.). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370340_a_371669]
-
clipe trăiam atunci! Mă făceau să uit că a venit ora mesei și că nu am terminat treburile de care fugisem hoțește la joacă. Mă făceau să uit de mine. Eram fericit! Mai apoi, zeci și sute de amintiri cu izvoare în începuturile cititului, ale scrisului, ale primilor pași către ceea ce numim învățătură, m-au năpădit și mi-au umplut sufletul de o stare de bine ce nu poate fi exprimată prin cuvinte. Îmi amintesc, plin de nostalgie, cu ce bagaj
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
rețeaua de nori Și trage-mi spre tine covorul de flori S-alunec din mine purtat de culori Cu sunet de inimi în rol de viori! M-apasă pe tâmplă cu-n zâmbet ușor Șoptit printre buze cu glas de izvor Cu aripi de înger atinse în zbor De coama cerului cu miros de nor! 09.11.2016 imagine: tablou de Gabriel Todică Referință Bibliografică: Desprinde-mi! / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2140, Anul VI, 09 noiembrie 2016
DESPRINDE-MI! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370358_a_371687]
-
PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Cântecele de dor, cântecele «bătrânești», doinele, cântecele de rezistență ale folclorului muzical bucovinean din zona Cernăuțiului, culese de la izvor și rupte de la rădăcină pentru glastra cu flori spirituale a neamului românesc, au fost mângâiate cu glasul Artemizei Bejan, un glas de catifea ce va rămâne întipărit în memoria afectivă a celor ce prețuiesc și urcă la suflet cântecul adevărat
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
și cinci de ani de activitate a ansamblului „Ciprian Porumbescu”. Avea origini cernăuțene, azi locuri ucrainene, spunea însăși artista aceasta, iar spiritul ei avea origine universal umană. Cânta despre și pentru arderea lăuntrică a omului și se inspira numai de la izvorul natural al vieții în unire inseparabilă cu tradițiile, cultura și arta sătească a așezămintelor din bătrâna Bucovină de poveste și-n armonie cu natura, ce ține în echilibru, sub legi nestrămutabile, viața și civilizația din timpuri dacice în continuitate până
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Trei fulgi, născuți din trei surori, Purtați de vânt pe cer, sub nori, Valsând spre noi se hârjonesc Și devenirea-și povestesc: - Eu, spune primul, sunt odor, Născut din spumă de izvor De răcoroasa Primăvară! Purtat de adieri de seară, M-am ridicat și-am revenit Trei anotimpuri, și-mplinit Ca picur-lacrimă pe cer, Am fost schimbat în fulg de ger! - Dar tu? Eu sunt odor din Vară, Când cerul, câmpul de secară
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370405_a_371734]
-
și să nu preget niciodată în a curăți Grădina Maicii Domnului de buruienile răului.” Doina „TRISTEȚE, MÂNCA-TE-AR CORBII” (din albumul muzical „DOINA NEMURITOARE ȘI PRIETENII SĂI” pe care am închinat-o măicuței Elisabeta Zamfir, cea care a plâns izvoare de lacrimi pentru fiul iubit, GIGI (fiind în exil peste 18 ani) este interpretată de Rodica Anghelescu, omagiu fierbinte MAMEI... cea mai iubuită ființă de pe pământ. Pot să afirm cu inima deschisă, ca fiu al părintelui spiritual Mihai Eminescu, că
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
a văzut vreodată Cum adoarme-n nuc o nucă? Ori cum norul, albă pată, Cheamă vântul să îl ducă? Cine a văzut furnica Alergând ziua cu treabă? Ori spre cer cum rândunica Dusă e mereu cu grabă? Cine a văzut izvorul Cum pământul răcorește? Ori a prins în piept fiorul De boboc ce înflorește? Cine-a auzit cum cheamă Iarna fulgii să se-adune? Ori cum fiecare mamă Pruncului atâtea-i spune? Fericirea-i va fi lege Și tot ea o să
CINE? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370413_a_371742]
-
obișnuiseră toți ca, în timpul activităților ce le desfășurau în grup, din când în când, perechea de amorezi să dispară cât mai des. Și nici nu mai întreba nimeni de ei. Nici măcar în glumă... Ĩn zilele următoare au vizitat pădurile și izvoarele stațiunii, în mare parte, sulforoase. Gheața transparentă ce învelea frunzele de diferite configurații și crengile copacilor oferea ochilor privitorilor un spectacol incredibil, ireal. Izvoarele, cu formațiunile tip stalactite și stalacmite de apă înghețată în jur erau fermecătoare. Faptul că nu
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]