5,988 matches
-
mai înalt grad în Legiune după Căpitan, instituit în 2 decembrie 1936. După asasinarea primului ministru I.G. Duca, guvernul liberal a instituit starea de asediu și cenzura pe o perioadă de 6 luni. Au fost operate mii de arestări printre legionari, majoritatea fiind ulterior eliberați. Guvernul voia astfel să demonstreze existența unui complot. Au fost arestați mai mulți lideri legionari, printre care prof. Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului, gral. Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, ing. Gheorghe Clime, Ion Moța, Nicolae Totu, etc..., dar și
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
liberal a instituit starea de asediu și cenzura pe o perioadă de 6 luni. Au fost operate mii de arestări printre legionari, majoritatea fiind ulterior eliberați. Guvernul voia astfel să demonstreze existența unui complot. Au fost arestați mai mulți lideri legionari, printre care prof. Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului, gral. Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, ing. Gheorghe Clime, Ion Moța, Nicolae Totu, etc..., dar și presupuși simpatizanți, intelectuali de marcă precum Nae Ionescu și Nichifor Crainic, în total 52 de persoane. Implicarea generalului Cantacuzino
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
cu cât avea asigurat un post de senator pe viață, pentru "servicii deosebite aduse țării". Problema era că Iuliu Maniu încheiase cu Corneliu Zelea Codreanu un pact de neagresiune electorală, iar Nicolae Titulescu era cunoscut drept un adversar ireductibil al legionarilor, în care vedea agenți de influență ai lui Adolf Hitler. Din considerente politice, ținând cont și de prestigiul, adesea construit artificial, al lui Titulescu, Corneliu Zelea Codreanu s-a ferit din totdeauna să-l atace pe acesta, criticând doar politica
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
rămas un mister până astăzi. Grigore Gafencu, sintetizează în câteva fraze, în memoriile sale, tot ce s-a întâmplat în acele zile tragice : Mărturia lui Grigore Gafencu este cu atât mai importantă, cu cât vine de la un inamic declarat al legionarilor, și totodată, de la un mare admirator al lui Nicolae Titulescu.
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
13 vase de pescuit cu scopul de a ajunge cu oamenii săi la Veneția, care însă căzuse deja la 22 iulie. La 3 august, în urma unui atac al unei brigantine austriece, 8 bărci au căzut în mâinile austriecilor, 162 de legionari au fost capturați și mai mulți au fost împușcați. Garibaldi a acostat într-un din insulele din laguna . Starea de sănătate a Anitei s-a înrăutățit și cei doi s-au reîntâlnit într-o căsuță de pescar, unde ea a
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
la Aquileia de soldați din Legiunea a II-a Parthica, nemulțumiți de anarhia ce stăpânea imperiul. După câteva zile, Pupienus și Balbinus au fost asasinați de garda pretoriană. Gordian al III-lea a devenit împărat roman. Maximin a dublat solda legionarilor, dar în același timp a mărit impozitele, iar perceptorii au devenit extrem de duri. Spre deosebire de Alexandru Sever, Maximin nu a tolerat creștinismul. Mulți creștini au fost executați (și unii martirizați), precum Papa Ponțian și succesorul său Anteriu.
Maximin Tracul () [Corola-website/Science/303606_a_304935]
-
o perioadă de puternică extindere a Mișcării legionare, este căpetenie a Tineretului Legionar Macedonean și prim-consilier al „Căpitanului”, Corneliu Zelea Codreanu. Este ales deputat de Caliacra pe listele partidului Totul pentru Țară în decembrie 1937. În 1939, pe timpul exilului legionarilor la Berlin, este membru al comandamentului grupului de acolo. Se opune intenției lui Horia Sima de a pleca în țară cu scopul răsturnării lui Carol al II-lea, moment în care apare conflictul cu viitorul Comandant al Mișcării Legionare. După
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
erau pavilioanele soldaților și un atelier de fierărie pentru nevoile garnizoanei. La 20 de metri spre răsărit de poarta pretoriană a fost descoperit drumul strategic roman din valea Oltului, lat de șase metri și pavat cu blocuri mari de piatră. Legionarii din castrul Arutela aveau misiunea de a supraveghea, întreține și asigura circulația pe acest drum spre Transilvania. Arutela făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. La
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
30.000 de oameni. Ca o referință, în secolul al treilea timpuriu, Imperiul Roman a menținut treizeci și trei legiuni, cu puțin sub minim de 5.200- 171.600 oameni; dacă urmăm ipoteza generală că numărul de auxiliari era potrivit numărului de legionari, apoi se adaugă Garda pretoriană cu 15.000 de oameni și șase cohorte urbane, care totalizau 9000, vom constata că Imperiul a avut un total de 395.000 soldați în teritoriile sale. Totuși, în secolul al III-lea numărul personalului
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
de oameni și șase cohorte urbane, care totalizau 9000, vom constata că Imperiul a avut un total de 395.000 soldați în teritoriile sale. Totuși, în secolul al III-lea numărul personalului auxiliar a fost mai mare decât cel al legionarilor de 50.000 și cifrele date de către Thompson nu includ amiralii și marinarii. Harl estimează ca fiind 481.000. Există multe estimări care indică dimensiunea forțelor armate sub Dioclețian, care variază între 389.000 la 645.000 (Agathias). Ideea este
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi conține descrieri de ogoare cultivate cu castraveți și ceapă, precum era amitit și ajutorarea săracilor cu pâine și ceapă. La romani ceapa constituia un element important din alimentația de bază. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la răspândirea cepei „cepula“ în Europa centrală. În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosită și ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep să cultive
Ceapă () [Corola-website/Science/303902_a_305231]
-
sale ca regizor, multe din filmele sale au păstrat o veritabilă popularitate la public, impunând în folclorul urban citate repetate și parodiate precum „Un fleac, m-au ciuruit.” sau „Nu trage dom Semaca, sunt eu Lăscărică” și personaje memorabile ca legionarul Paraipan (jucat de Gheorghe Dinică) și țiganul Limbă (Jean Constantin). Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu într-o familie de aromâni. A fost după mamă, Sevastița Cambrea, nepotul comisarului de poliție Gheorghe Cambrea, care a fost arestat de
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
din perioada instaurării regimului comunist în România. Filmul "Un comisar acuză" marchează transformarea comisarului Miclovan în comisarul Moldovan. În acest film polițist (și de aventuri) se ficționalizează evenimentele din jurul asasinării pe 27 și 28 noiembrie 1940 a foștilor demnitari de către legionari, eveniment cunoscut în istoriografie drept Masacrul de la Jilava. În film, comisarul Moldovan cercetează evenimentele de la Jilava, poliția legionară nedorindu-și aflarea adevărului. În opoziție cu legionarul Paraipan, jucat de Gheorghe Dinică. Amza Pellea îl joacă pe comunistul Pârvu, un prieten
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
ficționalizează evenimentele din jurul asasinării pe 27 și 28 noiembrie 1940 a foștilor demnitari de către legionari, eveniment cunoscut în istoriografie drept Masacrul de la Jilava. În film, comisarul Moldovan cercetează evenimentele de la Jilava, poliția legionară nedorindu-și aflarea adevărului. În opoziție cu legionarul Paraipan, jucat de Gheorghe Dinică. Amza Pellea îl joacă pe comunistul Pârvu, un prieten la nădejde al lui Moldovan, iar Jean Constantin este Limbă, un autor de mici găinării interlope, care devine ajutorul comisarului și o sursă de umor în
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
asemeni lui Selim Pașa din "Mihai Viteazul" este singurul personaj cel puțin echivoc, dacă nu chiar simpatizabil, din tabăra negativă. Deși Comisarul Moldovan fusese omorât cu siguranță la sfârșitul filmului " Un comisar acuză" (căci fusese prins între 2 șiruri de legionari cu arme automate, fără scăpare), filmul "Revanșa" din 1978 debutează cu Paraipan dezgropând mormântul lui Moldovan și găsind în sicriu cărămizi și o pălărie. Moldovan a supravițuit celor cinci gloanțe încasate, iar Paraipan nu mai are mult de trăit, din cauza
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
30.000 de oameni. Ca o referință, în secolul al treilea timpuriu, Imperiul Roman a menținut treizeci și trei legiuni, cu puțin sub minim de 5.200- 171.600 oameni; dacă urmăm ipoteza generală că numărul de auxiliari era potrivit numărului de legionari, apoi se adaugă Garda pretoriană cu 15.000 de oameni și șase cohorte urbane, care totalizau 9000, vom constata că Imperiul a avut un total de 395.000 soldați în teritoriile sale. Totuși, în secolul al III-lea numărul personalului
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
de oameni și șase cohorte urbane, care totalizau 9000, vom constata că Imperiul a avut un total de 395.000 soldați în teritoriile sale. Totuși, în secolul al III-lea numărul personalului auxiliar a fost mai mare decât cel al legionarilor de 50.000 și cifrele date de către Thompson nu includ amiralii și marinarii. Harl estimează ca fiind 481.000. Există multe estimări care indică dimensiunea forțelor armate sub Dioclețian, care variază între 389.000 la 645.000 (Agathias). Ideea este
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
tătar și a apărut primul ziar tătar. În 1918, Kazan a fost capital Republicii Idel-Ural, care a fost desființată de guvernul bolșevic. Kazan a fost de asemenea centru antibolșevic. În august 1918 a fost pentru o scurtă perioadă ocupat de către legionarii cehi. În 1919 (după Revoluția din Octombrie), Kazan a devenit capital Republicii Autonome Sovietică Socialistă Tătară. În anii ’20 și ’30 cele mai multe moschei și biserici din oraș au fost distruse (așa cum s-a întâmplat de altfel în tot URSS-ul
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
deși avea adepți răspândiți în toate coloniile imperiului roman, era încă o religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt citate în perioada Împăratului Gordian al III-lea (238-244 d.C.) ca unele dintre puținele locuri unde în Dacia se practica, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) a lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental, inclus în Panteonul roman, adorat pe teritoriul Siriei de astăzi ca zeul suprem Baal al Cerului și al Furtunei [ "I(ovi) O(ptimo) M(aximo
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
Pandele și cu scriitorul Mihail Sadoveanu. Dar în ciuda încercărilor acestora de a împăca francmasoneria cu partidul, comuniștii nu puteau tolera o organizație necontrolată de ei. În 1948, după arestarea multor francmasoni cunoscuți sau descoperiți (în parte mulțumită listelor întocmite de legionari), comuniștii au decis desființarea francmasoneriei în România. Mihail Sadoveanu a scăpat de arestare trecând definitiv în partid și manifestându-și fățiș disprețul pentru fostele sale principii, dând manifestului său proStalinist titlul " Lumina vine de la răsărit", care în simbolica masonică înseamnă
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
doi gardieni. După câteva ore, șeful echipei de bandiți, Rică Păsărin (Ion Rițiu), aduce banii furați la vila lui Maimuca. Acesta din urmă îi dă banii colonelului Zăvoianu (Ion Besoiu), pentru a fi folosiți de Mișcarea Legionară. Maimuca prevede că legionarii vor ajunge la putere în maxim 1 an de zile și speră să pună mâna pe întreg comerțul evreiesc. El îi dă dispoziție lui Titu Dobrescu (Ovidiu Iuliu Moldovan) să-i înscrie pe toți oamenii lor în cuiburi legionare. Prefectul
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
ale actorului George Constantin duc la identificarea prefectului Poliției Capitalei în persoana generalului Gabriel Marinescu (1886-1940). El a îndeplinit funcția de prefect al Poliției Capitalei în perioada 11 iunie 1930 - 25 noiembrie 1939, fiind închis la Jilava și asasinat de legionari, în noaptea de 26/27 noiembrie 1940. Alte două personaje au numele asemănătoare cu cele ale unor persoane reale. Grigore Maimuca are numele asemănător cu cel al lui Constantin Maimuca (1896-1962), funcționar superior al Siguranței Statului și simpatizant legionar. A
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
1941. După ce fusese împușcat la finalul filmului anterior și crezut mort, comisarul Moldovan revine pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfășoară pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară. Moldovan reușește să-l omoare pe Paraipan și să-l aresteze pe Zăvoianu, dar în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima îi este
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Moldovan, descoperind că acesta era umplut cu cărămizi. După masacrul de la Jilava, generalul Ion Antonescu desființase Poliția Legionară, dar membrii acesteia fuseseră angajați în poliția statului. Prefectul Poliției Capitalei, colonelul legionar Ștefan Zăvoianu (Ion Besoiu), fusese demis și înlocuit cu legionarul Radu Mironovici (Ion Marinescu). Cu aprobarea lui Horia Sima (Ion Dichiseanu), comandantul Mișcării Legionare, conducătorii legionari Zăvoianu, Mironovici, comisarul Grigore Maimuca (Colea Răutu) și directorul general Alexandru Ghica (Costel Constantin) complotează cu colonelul Kurt Geissler (Mircea Albulescu), șeful organizației Gestapo
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Poliția Legionară, dar membrii acesteia fuseseră angajați în poliția statului. Prefectul Poliției Capitalei, colonelul legionar Ștefan Zăvoianu (Ion Besoiu), fusese demis și înlocuit cu legionarul Radu Mironovici (Ion Marinescu). Cu aprobarea lui Horia Sima (Ion Dichiseanu), comandantul Mișcării Legionare, conducătorii legionari Zăvoianu, Mironovici, comisarul Grigore Maimuca (Colea Răutu) și directorul general Alexandru Ghica (Costel Constantin) complotează cu colonelul Kurt Geissler (Mircea Albulescu), șeful organizației Gestapo de pe teritoriul României, pentru a-i înlătura pe generalul Ion Antonescu și pe apropiații săi din
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]