243,069 matches
-
entității de atingere a obiectivelor/țintelor programate, motiv pentru care se mai numește și sistem de control managerial. Un sistem de control managerial nu poate garanta cu certitudine îndeplinirea obiectivelor entității, deoarece implementarea acestuia de către managementul general al entității are limitele sale inerente, respectiv: judecata umană poate fi greșită; modul de implementare a sistemului de management și controlul intern în noua abordare; analiza costuri/beneficiu pentru raționalitatea măsurilor de control intern care vor fi implementate, realizată de conducătorul entității publice; anumite
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
nu desființează activitățile de control intern. Managementul general/ordonatorul de credite este responsabil pentru crearea și funcționarea acelui sistem de control intern care trebuie să ofere o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că obiectivele entității vor fi atinse. Răspunderea managerială, în limitele unor constrângeri interne și externe, presupune realizarea obiectivelor stabilite în mod eficace, eficient și în conformitate cu legea, și, în același timp, responsabilizarea acestuia pentru neîndeplinirea în totalitate a obiectivelor fixate. De aceea, managerii nu trebuie să mai aștepte să vină cineva
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
8 - Planificarea, 9 - Coordonarea, 10 - Monitorizarea performanțelor, 12 - Informarea, 13 - Comunicarea, 16 - Semnalarea neregularităților, 19 - Supravegherea, 20 - Gestionarea abaterilor Guvernanța corporativă 196 196 Pentru activitățile din structura obiectivelor sunt stabiliți indicatorii de rezultat sau de performanță, resursele necesare și termenele limită de realizare. Obiective Activități Rezultate așteptate Indicatori de rezultat și/sau de performanță Resurse Responsabili Termen limită OBIECTIV 1: Dezvoltarea unei strategii unitare în domeniul auditului public intern 1.1. Actualizarea documentului strategic în domeniul controlului financiar public intern, capitolul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
puține există de implementare a celor mai potrivite activități de control când nu este stabilită politica misiunilor și nu pot fi identificate concret mijloacele și resursele. În același timp, misiunea încredințată nu poate fi îndeplinită cu orice preț, deoarece există limite care trebuie avute în vedere, și unele nu pot fi depășite sub nicio motivație, și anume: limitele fixate de dispozițiile legale bugetare și cele de deontologie profesională ale entității. Aceste dispoziții fixează un cadru în afara căruia acțiunea nu se poate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și nu pot fi identificate concret mijloacele și resursele. În același timp, misiunea încredințată nu poate fi îndeplinită cu orice preț, deoarece există limite care trebuie avute în vedere, și unele nu pot fi depășite sub nicio motivație, și anume: limitele fixate de dispozițiile legale bugetare și cele de deontologie profesională ale entității. Aceste dispoziții fixează un cadru în afara căruia acțiunea nu se poate desfășura și controlul intern trebuie să-l aibă în vedere; limitele tehnice, în sensul unui scadențar fiscal
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
depășite sub nicio motivație, și anume: limitele fixate de dispozițiile legale bugetare și cele de deontologie profesională ale entității. Aceste dispoziții fixează un cadru în afara căruia acțiunea nu se poate desfășura și controlul intern trebuie să-l aibă în vedere; limitele tehnice, în sensul unui scadențar fiscal care trebuie respectat, al unor obligații juridice rezultate în baza contractelor încheiate, a condițiilor de realizare a împrumuturilor financiare solicitate ș.a. Toate aceste limite provoacă responsabilului funcției/activității constrângeri de care este obligat să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
desfășura și controlul intern trebuie să-l aibă în vedere; limitele tehnice, în sensul unui scadențar fiscal care trebuie respectat, al unor obligații juridice rezultate în baza contractelor încheiate, a condițiilor de realizare a împrumuturilor financiare solicitate ș.a. Toate aceste limite provoacă responsabilului funcției/activității constrângeri de care este obligat să țină seama. Pentru acestea responsabilul trebuie mai întâi să le cunoască, să le evalueze și să aprecieze existenta posibilităților de realizare a misiunii în aceste condiții. Abia în acest stadiu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
redus. Pentru construirea unei organizări eficiente se impune să fie avute în vedere existența următoarelor: organigrama, pentru a ști cine conduce și cine este condus; fișa postului, pentru ca fiecare angajat să își cunoască atribuțiile și sarcinile ce-i revin și limitele competenței de acțiune; Guvernanța corporativă 204 204 cadrul material de creare a mediului propice desfășurării activității și care asigură totodată și protecția fizică a bunurilor și persoanelor, dar și suportul culturii instituționale ale organizației. e) Procedurile și modalitățile de lucru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
măsuri de intervenție pentru reducerea lui, respectiv controlul intern. Orice am face, există un risc inerent, el este un dat; - riscul rezidual este riscul care rămâne după exercitarea controlului intern, care trebuie acceptat și supravegheat pentru a se menține în limitele apetitului de risc și se mai numește și riscul net. Întotdeauna va rămâne un risc rezidual, deoarece el nu poate fi eliminat în totalitate fără urmări, și nici nu este indicat. Inițial, riscul rezidual este egal cu riscul inerent, dar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
respectiv tolerarea, tratarea, transferarea sau încetarea activităților. Desigur, cel mai frecvent se adoptă strategia de tratare a riscurilor prin instalarea unui instrument de control intern, care este revizuit periodic pentru a evalua capacitatea acestuia de menținere a riscului în anumite limite. În urma evaluării periodice a modului de funcționare a controlului intern, rezultă un risc mai mic decât riscul inerent, și anume riscul rezidual, respectiv riscul care rămâne în urma aplicării controlului intern. În continuare se impune o analiză pentru a observa eventualele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
administrație, contribuie la informarea cu privire la activitățile întreprinse pentru administrarea expunerilor la riscuri. La rândul său, Consiliul de administrație, ulterior, verifică și modul de funcționare a sistemului de control intern în procesul managementului riscului, care se confruntă și el cu anumite limite. Pentru atenuarea eventualelor disfuncțiuni ale sistemului de management al riscurilor, prezentat mai sus, acesta poate fi testat, prin diferite sondaje și interviuri, pentru completarea informațiilor și pentru asigurarea obiectivității acestora. În continuare, oferim exemple de riscuri 11, respectiv o listă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
defectuoasă a priorităților Atenție, focusare Nerespectarea procedurii 3. COMPETIȚIA Schimbarea poziției de piață Numărul competitorilor Fuziuni/absorbție Performanțele și reputația competitorilor Fuziunile 4. CONFUZIA Semnalele neclare Obiective conflictuale Politici interne Lipsa alinierii Luptele pentru putere 5. CONTRACTELE Acorduri/Înțelegeri Proiecte Limite Restricții Lipsa responsabilității Proprietate Răspundere limitată Necunoașterea obligațiilor Lipsă de claritate 6. RISCURI NAȚIOINALE Devalorizare Schimbarea puterii Lipsa conformității legale Tulburare a comunității Instabilitate Atitudini păgubitoare Terorism Întreruperi ale afacerii Neliniște publică Criză politică Lipsa ordinii Restricții monetare Colaps al
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a proceselor și structurilor decizionale din cadrul acesteia. Riscul care aduce incertitudini privind realizarea unor activități, printr-o gestionare adecvată, permite organizației să aibă mai multă încredere că va Capitolul 3. Managementul riscului 241 obține rezultatele dorite, să mențină amenințările în limitele acceptabile și chiar să ia decizii bazate pe informații care ajută organizația să exploateze oportunitățile care pot să apară. În același timp, o bună gestionare a riscurilor crește încrederea pe care factorii interesați o au în guvernanța corporativă din cadrul organizației
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
niveluri ale acesteia, derulată de conducere și de o anumită parte a personalului, implicat în stabilirea strategiei pentru întreaga organizație. Procesul este astfel conceput încât să identifice evenimentele potențiale care pot să afecteze organizația și să gestioneze riscurile viitoare în limitele apetitului de risc, cu scopul de a furniza un nivel corespunzător de asigurare în privința atingerii obiectivelor. Gestionarea riscurilor la nivelul organizației este în strânsă legătură cu conducerea corporativă și cu controlul intern, așa cum am menționat deja, dar există o strânsă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
trebuie coborâtă la nivelul individual al riscurilor. Cunoașterea riscului inerent va permite o mai bună analiză a situațiilor în care există lipsă sau exces de control, sau controlul este supradimensionat. În situația în care nivelul riscului inerent se menține în limitele apetitului de risc, nu va fi necesară alocarea suplimentară de resurse de control riscului respectiv. Evaluarea riscurilor impune necesitatea cunoașterii riscului inerent și determinarea riscului rezidual, care se completează cu etapa de tratare a riscurilor. Riscurile, odată evaluate, vor conduce
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ar efectua. Riscul de control este strâns legat de mediul de control în care funcționează organizația, dar și de activitățile de control implementate, care trebuie astfel concepute încât să aducă riscurile și să le mențină la nivelul tolerabilității, respectiv în limitele apetitului de risc stabilit de Consiliul de administrație. În general, deficiențele constatate în sistemul de control intern reprezintă riscuri de control; riscul de audit, care practic rămâne oricât control intern și audit intern s-ar desfășura în cadrul organizației. Acest risc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în situația materializării riscurilor. b. Tratarea riscurilor Marea majoritate a riscurilor sunt controlate cu scopul de a fi tratate. Astfel, în timp ce organizația își desfășoară activitățile care au generat riscurile, se instalează un instrument de control care menține efectele riscului în limite acceptabile. Tratarea ineficientă a riscurilor poate produce o criză corporativă care să conducă la pierderi semnificative. În practică, pentru tratarea riscurilor se utilizează următoarele categorii de instrumente de control: instrumente de control preventiv Implementarea acestor instrumente se realizează atunci când se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
economică, de retribuire a personalului sau ale condițiilor specifice pentru care organizațiile trebuie să-și prevadă elemente de protecție în vederea asumării sau neasumării unor riscuri și asigurării continuării activității. d. Încetarea activităților Anumite riscuri pot fi eliminate sau menținute în limite rezonabile numai prin reducerea activităților sau prin desființarea acestora. Trebuie menționat că această modalitate este caracteristică sectorului privat, deoarece în sectorul public opțiunea încetării activității este relativ redusă, chiar dacă pentru unele activități sunt asociate riscuri însemnate, deoarece nu există o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
modul de desemnare a autorității și responsabilității. Existența unui consiliu de administrație este o parte esențială a mediului intern ce poate influența decisiv celelalte elemente ale mediului intern. În cadrul mediului intern, conducerea va elabora o filozofie de conducere, va stabili limitele apetitului pentru risc, va pune bazele unei culturi a riscului și va integra gestionarea riscurilor la nivel de organizație în toate activitățile. De asemenea, va cuprinde perspectiva pe care organizația o are asupra riscurilor și modul cum aceasta alege să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
punerea în aplicare a răspunsului la risc sunt părți integrante ale gestionării riscurilor. O gestionare eficace a riscurilor la nivel de organizație presupune definirea unei poziții de către conducere, poziție care se așteaptă să aducă probabilitatea și impactul unui risc în limitele de toleranță agreate de organizație. Reacțiile la riscurile cu care se confruntă organizațiile pot fi: evitarea unui risc, ceea ce înseamnă retragerea din activitatea care a dat naștere riscului; reducerea probabilității și/sau impactului riscului prin atașarea activităților de control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
propuse. De asemenea, datele istorice oferă semnale de alarmă timpurii privind anumite evenimente posibile care merită atenția conducerii. Datele curente sau actuale permit entității să își evalueze riscurile la un anumit moment în timp și să le mențină în anumite limite predefinite ale toleranței la risc. De asemenea, dau posibilitatea conducerii să aibă o perspectivă de ansamblu și în timp real asupra riscurilor inerente existente într-un proces, în funcție sau unitate, și să identifice abaterile de la rezultatele așteptate. Astfel, se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
rolul de realizare a acestei activități complexe unor membri experimentați sau riscul ca, după exercitarea îndelungată a funcției, unii membri să devină incapabili de a mai lucra eficient și să piardă din puterea de a munci. Unele entități au impus limite de timp acestei funcții pentru a evita un asemenea impas. Altele consideră ca fiind suficientă plecarea normală a membrilor din cadrul comitetului. Când nu există o regulă obligatorie de rotație a membrilor comitetului în funcție, devine important ca activitatea și rezultatele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
evaluate în mod sistematic. Asemenea evaluări sunt de fapt mecanisme de înlocuire a membrilor a căror activitate nu se ridică la nivelul așteptărilor. Dimensiunea minimă a comitetului de audit trebuie să fie de cel puțin trei membri/directori, neexistând o limită superioară. Comitetele de audit cel mai des întâlnite sunt cele care cuprind între trei și șapte membri. Această marjă permite participarea activă a tuturor membrilor fără a compromite activitatea de coordonare a comitetului de audit. Cele mai bune practici recomandă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
comitetul de audit Condițiile de numire a membrilor în comitetul de audit diferă de la o organizație la alta. Cei mai mulți membri sunt numiți pentru o perioadă nespecificată, participarea lor fiind strâns legată de condițiile impuse de Consiliul de administrație. De asemenea, limitele condițiilor pot să fie opționale. Calitatea de membru al comitetului de audit poate fi schimbată prin rotație, cu menținerea obiectivului de a continua informarea și conștientizarea Consiliului de administrație asupra procesului de raportare financiară. Procesul de rotație poate, de asemenea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
o vorbă a năzdrăvanului de Nichita Stănescu: "Nu pot să-i sufăr pe șovini și pe unguri". N-a zîmbit nimeni. Spre sfîrșitul emisiunii, am reușit să intervin încă o dată: Sînt, le-am spus, pentru o critică dreaptă a neajunsurilor, limitelor, minusurilor românești. Dar dreaptă să fie, nu nedreaptă. Am citit în "Ziua" că, la Sîmbăta-Bihor, preotul greco-catolic a șters numele eroilor ortodocși de pe un monument ridicat de ortodocși. "Evreu, român, maghiar, tot erou e", s-a mîhnit preotul ortodox, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]