6,244 matches
-
magice. Școala Gusti știa foarte bine că s-au studiat mai mult doar anumite forme de literatură populară (balade, basme, doine). S-au cercetat mai puțin cântecele rituale (colinde, bocete, descântece), credințele, superstițiile și obiceiurile populare, scrie Gheorghe Pavelescu. Or, magia dă seama într-o mare măsură de mentalitățile tradiționale și moderne ale românului. Cercetările socioantropologice din apuseni au fost coordonate de institutul de Științe Sociale al României, sub președinția lui D. Gusti. Echipa monografică de la cluj a fost coordonată de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Iuliu Moldovan. Ancheta a durat 53 de zile și s-a desfășurat în perioada 16 iulie - 14 octombrie 1940. În cele 41 de sate cercetate s-au înregistrat superstițiile, datinile și practicile folosite de localnici, respectiv 200 de descântece. De ce magia? răspunsul lui Gheorghe Pavelescu este foarte clar și convingător. Pentru a cunoaște mai bine mentalitatea românească. „Sufletul țăranului este plin de experiențe ancestrale, multimilenare, fiind stăpânit, uneori chiar torturat, de elemente arhaice care vin din străfundurile istoriei.” chiar experiența și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mai păstrează în satele răsfirate, situate departe de căile moderne de comunicație, dar „cu fiecare octogenar ce se stinge în anonimatul unui cătun de munte se închide pentru totdeauna o taină și se pierd semnificații pentru gesturi rămase neînțelese”. astăzi, magia a supraviețuit în forme care nu sunt revolute, depășite, considerate simple fosile culturale într-o civilizație VIe, cu deschideri europene. Ele sunt prezente consistent în viața cotidiană a românului. Uneori, componenta magică a practicilor sociale este clară, evidentă, alteori este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
forme care nu sunt revolute, depășite, considerate simple fosile culturale într-o civilizație VIe, cu deschideri europene. Ele sunt prezente consistent în viața cotidiană a românului. Uneori, componenta magică a practicilor sociale este clară, evidentă, alteori este camuflată. Din nefericire, magia din cultura românească este în continuare insuficient cunoscută. Așa a fost situația și în timpul lui Gheorghe Pavelescu. XIX.5. Caracteristicile magiei Magia și vrăjitoria, în viziunea lui Gheorghe Pavelescu, comportă anumite diferențe. Cele două nu sunt identice. Astfel, magia ar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în viața cotidiană a românului. Uneori, componenta magică a practicilor sociale este clară, evidentă, alteori este camuflată. Din nefericire, magia din cultura românească este în continuare insuficient cunoscută. Așa a fost situația și în timpul lui Gheorghe Pavelescu. XIX.5. Caracteristicile magiei Magia și vrăjitoria, în viziunea lui Gheorghe Pavelescu, comportă anumite diferențe. Cele două nu sunt identice. Astfel, magia ar fi un ansamblu de elemente spirituale și afective la care „participă” întreaga comunitate. Este mai curând o mentalitate subiacentă și acceptată
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
viața cotidiană a românului. Uneori, componenta magică a practicilor sociale este clară, evidentă, alteori este camuflată. Din nefericire, magia din cultura românească este în continuare insuficient cunoscută. Așa a fost situația și în timpul lui Gheorghe Pavelescu. XIX.5. Caracteristicile magiei Magia și vrăjitoria, în viziunea lui Gheorghe Pavelescu, comportă anumite diferențe. Cele două nu sunt identice. Astfel, magia ar fi un ansamblu de elemente spirituale și afective la care „participă” întreaga comunitate. Este mai curând o mentalitate subiacentă și acceptată. vrăjitoria
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nefericire, magia din cultura românească este în continuare insuficient cunoscută. Așa a fost situația și în timpul lui Gheorghe Pavelescu. XIX.5. Caracteristicile magiei Magia și vrăjitoria, în viziunea lui Gheorghe Pavelescu, comportă anumite diferențe. Cele două nu sunt identice. Astfel, magia ar fi un ansamblu de elemente spirituale și afective la care „participă” întreaga comunitate. Este mai curând o mentalitate subiacentă și acceptată. vrăjitoria, în schimb, este o tehnică individuală, apanaj al unor specialiști. vrăjitorii sunt elita magicienilor. Ei trăiesc mai
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
spirituale și afective la care „participă” întreaga comunitate. Este mai curând o mentalitate subiacentă și acceptată. vrăjitoria, în schimb, este o tehnică individuală, apanaj al unor specialiști. vrăjitorii sunt elita magicienilor. Ei trăiesc mai VIu, intens și dramatic mentalitatea magică. Magia nu este o simplă supraviețuire a unor culturi vechi, precreștine. Nu se transmite doar pe cale inițiatică unor aleși. Există, după Gheorghe Pavelescu, o creație magică, chiar și acum, în unele sate retrase din România. Gândirea magică este spontană și nu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
doar prin substituiri de imagini. Există și varianta intraindividuală, conform căreia un vrăjitor prezintă la anumite intervale de timp un descântec în alte versiuni. Cochetează pe marginea unor imagini intuitive (uneori în proză, atunci când nu mai dispune de capacitatea versificării). Magia românească, susține Gheorghe Pavelescu, exclude într-o mare măsură genul liric, dar este prezent din plin în genul epic. Un vrăjitor poate povesti la nesfârșit mituri și legende; mai rar însă este capabil să prezinte o poezie lirică. Magia a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
versificării). Magia românească, susține Gheorghe Pavelescu, exclude într-o mare măsură genul liric, dar este prezent din plin în genul epic. Un vrăjitor poate povesti la nesfârșit mituri și legende; mai rar însă este capabil să prezinte o poezie lirică. Magia a dezvoltat sentimentul dramatic. în concluzie, modelul de cercetare socioantropologică a magiei la români pe care l-am selectat pentru această carte poate provoca și stimula noi cercetări asupra ipostazelor magiei în societatea românească actuală (și nu numai). Capitolul XX
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
liric, dar este prezent din plin în genul epic. Un vrăjitor poate povesti la nesfârșit mituri și legende; mai rar însă este capabil să prezinte o poezie lirică. Magia a dezvoltat sentimentul dramatic. în concluzie, modelul de cercetare socioantropologică a magiei la români pe care l-am selectat pentru această carte poate provoca și stimula noi cercetări asupra ipostazelor magiei în societatea românească actuală (și nu numai). Capitolul XX Satanismul XX.1. Biserica lui Satan First Church of Satan „a fost
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
rar însă este capabil să prezinte o poezie lirică. Magia a dezvoltat sentimentul dramatic. în concluzie, modelul de cercetare socioantropologică a magiei la români pe care l-am selectat pentru această carte poate provoca și stimula noi cercetări asupra ipostazelor magiei în societatea românească actuală (și nu numai). Capitolul XX Satanismul XX.1. Biserica lui Satan First Church of Satan „a fost fondată în anul 1966, de către Anton Szandor lavey, un fost fotograf de poliție”. 1966 devine anul unu, Anno Satanas
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
alături de alte veritabile elite, era dublat de o solidaritate socială temeinică, profundă. Ideea de secret a fost capitală în asigurarea continuității și transmiterii intergeneraționale a acestei fascinante arte spirituale (așa cum o prezintă admirabil și Ioan Petru Culianu în Eros și magie în Renaștere. 1484). Capitolul XXII Sahaja Yoga XXII.1. Sahaja Yoga. Considerații generale Din perspectiva sociologiei religiilor, Sahaja Yoga face parte din noile mișcări religioase. De fapt, exemplificăm în această carte noile mișcări religioase de inspirație orientală cu denumirea de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
structurii de așteptare a tinerelor generații au dus, uneori, la apariția noilor mișcări religioase de ispirație iudeo-creștină sau orientală. ideea este surprinsă și de robert Merton. Pentru cunoscutul sociolog, secularizarea presupune înlocuirea unor mecanisme sociale nefuncționale cu altele funcționale. Astfel, „magia sau anumite rituri și credințe religioase sunt funcționale din cauza efectului lor asupra stării de spirit sau de siguranță a credinciosului”. Atunci când aceste mecanisme magico-religioase Îm preună cu efectele lor dispar, sunt înlocuite cu alte mecanisme nereligioase. Secula rizarea presupune așadar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Mary Redcliffe. Botezat tot Thomas, tatăl fusese învățător la o școală clasică, ulterior devenind corist la catedrala din Bristol și, simultan, dascăl la o școală din Pyle Street, Bristol. Se știe despre el că a avut tendința să creadă în magie (se pare că, precum eroul lui Mary Shelley, Victor Frankenstein, el citise mult din opera lui Cornelius Agrippa von Nettesheim) și a colecționat monede romane vechi (avea cîteva sute, descoperite ulterior la Kenmoor și în alte locuri din vecinătate; cf.
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
poeziei engleze (1774-1781) de Warton rămîne un document important ce reflectă trecerea spre romantism prin faptul că în acest volum se observă o intensă concentrare asupra interesului contemporan privind primitivismul (Drabble 1995: 1056), exact ceea ce l-a obsedat pînă la magie și misticism pe Chatterton. Am putea în acest sens să îi înțelegem pe cei din tabăra "pro-rowley", deoarece ei au căzut în aceeași fascinație în care însuși creatorul poemelor lui Rowley a fost absorbit. Altfel spus, pro-rowleyenii pare că refuzau
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Jean-Claude Bertrand Etnologia Europei, Jean Cuisenier Genul science-fiction, Roger Bozzetto Introducere în studii literare, Dumitru Tucan Istoria cărții, Albert Labarre Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Literatura pornografică, Dominique Maingueneau Magia, Jean Servier Naționalismele europene, Paul Sabourin Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Propaganda politică, Jean-Marie Domenach Simbolistica politică, Lucien Sfez Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Sociologia burgheziei, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime Terorismul, Jean Servier
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Mănucă, „Țara albatroșilor”, „Flacăra Iașului”, 1982, 11 086; N. Barbu, Rigoare temperată de tandrețe, RL, 1984, 7; Tașcu, Poezia, 289-294; Al. I. Friduș, Nicolae Țațomir - 75, CRC, 1989, 5; Virgil Cuțitaru, Farmecul și vizionarismul poeziei, CRC, 1989, 5; Virgil Cuțitaru, Magia cuvântului, CRC, 1989 , 49; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, Iași, 1993, 171-179; Al. Dima, Un poet al peisajelor cosmice, CRC, 1994, 2; Al. Piru, Ținută clasică, tumult romantic, CRC, 1994, 2; Nicolae Turtureanu, Un romantic în hainele clasicității, CRC, 1994, 2
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
Revista Cercului Literar”, „Veac nou”, „Tribuna”, „Steaua”, „Gazeta literară” ș.a. Lirica lui Ț. păstrează ecouri evidente din Lucian Blaga în poemele erotice de început, în care îndrăgostiții, departe de oraș, rătăcesc într-o natură edenică: „Trăim pe tărâmul unor poetice magii, / Ne clătinăm printre plante, printre stânci, / aici gesturile au înțelesuri adânci / și lucrurile ne-mpresoară și sunt vii. / Și toate făpturile nopții se află pe aproape; / vin să-și ascundă teama de moarte în ape, / se culcă apoi la picioarele
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
a ajunge la Jürgen Habermas și Jean-François Lyotard, Ț. reface un tablou al problematicii legate de limitarea sau ilimitarea comunicării în condițiile eticii societății moderne. Întreaga sa activitate se concentrează asupra decriptării raționale, cu întregul aparat teoretic al modernității, a magiei verbale ce definește textul literar. SCRIERI: Epistemă, ideologie, român: secolul XVIII francez, București, 1982; Pour Cocon Idiotiseanul ou Ce qu’îl est raisonnable de dire de la littérature, București, 2000; Leș Temps qui courent racontés aux littéraires, București, 2000. Traduceri: Nathalie
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
fenomenelor atmosferice, pentru a le capta bunăvoința. La ceremonia rituală a Caloianului, care se practică în timpul perioadelor de secetă, participă, de regulă, numai femeile și fetele. Acest fapt, asociat cu prezența unui simbol falic, arată că este vorba de o magie practicată și în vederea fecundității. Ceremonialul constă în îngroparea unei păpuși de lut (Caloianul) la marginea unui lan de grâu sau în punerea acesteia într-un sicriu lăsat să plutească pe o apă curgătoare. Caloianului i se atribuie rolul de ajutor
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
că denumirea obiceiului este luată din calendarul creștin, în timp ce forma și conținutul lui relevă un rit anterior creștinismului. Un ritual de secetă este și Paparuda sau Paparudele, în care se utilizează dansul mimic și măștile fitomorfe, combinate cu elemente de magie homeopatică (udatul cu apă al Paparudelor). Caloianul (păpușa de lut), Cămașa ciumei (momâia de paie îngropată în cămașă de in, care era aprinsă pentru stăvilirea molimei), Uitata (păpușa din colac împletit, dăruită pentru pomana morților) sunt simboluri ale unor străvechi
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
comercial era mai rece și mai puțin primitor de astfel de manifestațiuni tradiționale; însă cu cât te depărtai către margine, răsuna tot mai des cântatul cristalin al copiilor: „Bună dimineața la Moș-Ajun! Ne dați? Ne dați?“ Fără să cred în magia datinelor, am ascultat și aud și astăzi cu plăcere acest cântat prevestitor de ceva nedeslușit, dar care întotdeauna înduioșează. Și când îl mai aud astăzi înspre revărsat de zori, îmi reamintesc melancolic de anii cei fără de grijă, anii tuturor speranțelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hristos, când era complect - fiindcă erau vicleimuri mari și vicleimuri mici -, era compus din următoarele persoane: Irod împăratul, îmbrăcat cu mantie roșie încadrată în blană albă, cu sabie, coroană etc. Ofițerul, îmbrăcat în costumul legionarului roman. Cei trei crai, adică magii, cu costume orientale, anume Gaspar, Melhior și Baltazar. Pruncul, copil între 12 și 14 ani. Paiața îmbrăcată cu haine strâmte și cu diferite petice. Moșul cu mască, barba lânoasă, cu cojocul și căciula întoarse pe dos. Vicleimul, bineînțeles, a degenerat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
viguros, temător de ea. *Caragiale a avut dreptate: actorii pot fi, uneori, „instrumente divine”. Evident, nu toți, ci numai cei foarte talentați. Mi-am adus aminte de vorba celui ce a scris Năpasta, privind, la TV, Othello cu Lawrence Olivier, Magie Smith, Joyce Redman, Frank Finlay ș.a. Filmul e, probabil, vechi de un deceniu sau chiar mai mult, făcut după un spectacol de teatru. Am văzut, de-a lungul anilor, de mai multe ori, piesa, cu actori români și străini. Acum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]