5,675 matches
-
fie afurusit. Și sau făcut în sat în Didișeni [făcutu]sau cu agiutoriul lui Dumnezău făcut și ... tot poporul Didișeni ... lu Pătru ... Zăvoeni și cu ... popa Dănilă sau nevoit ... de sau rădicat această sfântă beserică pre cum sau aflat ... de meșteri lor ... au fost Tule Ilia d[in] Va[l]i[a] Negră și ..stia Ignat din Ș... cu po... v[a afl]a la această [b]e[seri]că săi pomenească. Ani de la nașteare lui [Hristos] 174[3].”" Datarea bisericii
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
departe sub această titulatură. Momentul ridicării bisericii se restrânge astfel între 1740-1745. Bibliografia ne transmite anul 1743, care pare credibil și a fost probabil preluat dintr-o sursă mai veche rămasă necunoscută. În textul pisaniei se disting numele celor doi meșteri dulgheri, Ilie Tulea din Valea Neagră și Ignat. Cu cel dintâi ne putem reântâlni 11 ani mai târziu la Rieni unde s-a semnat peste intrarea în biserica de lemn. Biserica de lemn a satului apare în documentele vizitației canonice
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
a fost donată parohiei Vărășeni în care s-a slujit până în anul 1999. În anul 2006 biserica a ajuns din nou acasă prin jertfelnicia familiei Micula și prin purtarea de grijă p. c. Cristian Ifrim. Biserica a fost strămutată de meșteri maramureșeni conduși de dl. Bârlea Vasile; a fost pictată în stilul picturii populare din sec. 18 de pictorii: Octavian Ciocșan, Mihail Nistor, Voica Gheorghe, Cherulescu Eugen și Alin Toader. La data de 7. 9. 2008 p. s. Sofronie Dricec episcopul
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
Ursu Zugrav. Între anii 1994-1998, biserica a fost reconstruită pe aceeași temelie ca urmare a faptului că era într-o stare avansată de degradare. I s-a schimbat aspectul inițial și structura interioară. Lucrările de reconstrucție au fost realizate de către meșterul Petre Ciornei și ucenicii săi din Vatra Moldoviței cu sprijinul financiar al familiei Sturdza. În biserică se intră pe sub un turn clopotniță de lemn. Biserica de lemn din Obrijeni este construită în totalitate din bârne de brad masiv, care au
Biserica de lemn din Obrijeni () [Corola-website/Science/317241_a_318570]
-
istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . a fost construită în anul 1643, conforma pisaniei aflate deasupra ușii, în centrul satului de atunci (astăzi se află în afara satului Păușești, înconjurată de cimitir), după tipicul școlii de meșteri din timpul lui Vasile Lupu (1634-1653). Ctitorul bisericii este boierul Ieremia Murguleț , care a construit lăcașul de cult pentru pomenirea sa, a soției sale, Candachia, și a fiicei lor, Biliușca. Construirea bisericii a fost finalizată la 14 iulie 1643, fiind
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
sunt înconjurați de un brâu median bogat decorat, care înconjoară edificiul pe trei laturi și ușa de la intrare. Elementele decorative sculptate (brâul, rozeta, frânghia torsionată, denticuli lați, stâlpi și grinzi cu model floral) reprezintă o dovadă a măiestriei cu care meșterii constructori înțelegeau să decoreze materialul cu care lucrau. Acoperișul bisericii este înalt, cu streașina largă, și are o învelitoare din șindrilă. Construcția are formă de navă (corabie) dreptunghiulară. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor (cerdac), pronaos, naos
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
vopsitul pereților, zugrăvitul bolților. Cheltuielile s-au ridicat la suma de 30.000 de lei, donați în numerar, cerarea și zile muncă de către enoriașii satului Vorovești, ajutați de localnicii satelor învecinate Uricani, Bogdănești și Brătuleni. Lucrările au fost executate de meșterii T. Popa, N. Carpenschi și Livodaru, ajutați de com. de reparații și de alți enoriași. Biserica a fost resfințită la 18 decembrie 1956 de către protopopul Vasile Flondor și de preoții Constantin Bogdan din Iași, Ștefan Covalciuc din Lungani - Bogdănești și
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
Lungani - Bogdănești și Alexandru Țurcanu, parohul local, în zilele arhipăstoririi PF Justinian Marina, patriarh al Bisericii ortodoxe Române și locțiitor de arhiepiscop al Iașilor și de mitropolit al Moldovei și Sucevei. Reparațiile efectuate în anul 1968 s-au efectuat de către meșteri tâmplari și tinichigii locali, ajutați de unii enoriași, și au urmărit aspectele de mai jos: Cheltuielile s-au ridicat la 27.378 lei și au fost suportate de către enoriașii din Vorovești, de unii credincioși din satele Uricani și Valea Ursului
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
și sponsorizări. În anul 2002 s-au demarat lucrările, începând cu consolidarea fundației, lucrări efectuate de o echipă de constructori condusă de ing. Victor Tănase. În 2003 s-a recondiționat acoperișul. Șindrilă brută procurată din Polovragi și prelucrată de 3 meșteri. S-a reparat și bolta, s-au înlocuit grinzile putrede, s-a reparat pridvorul, s-a reparat și acoperit poarta de la intrare. Pe parcursul anului 2004 s-a montat pardoseala din scândură nouă, s-au confecționat scaunele din nou pentru câ
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
intrării în pronaos conține inscripții în limba română și în limba latină, cu caractere chirilice și latine, inscripții ce amintesc de momentul edificării bisericii. O primă inscripție, în limba română scrisă cu caractere chirilice, din păcate păstrată parțial amintește de meșterii care au ridicat biserica: Această sfântă biserică s-a făcut în anul 1797 și au lucrat meșterii Bocse Mihaiu"...", o a doua inscripție scrisă cu litere și cifre arabe indică persoana ce ocupa postul de asesor consistorial la momentul edificării
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
inscripții ce amintesc de momentul edificării bisericii. O primă inscripție, în limba română scrisă cu caractere chirilice, din păcate păstrată parțial amintește de meșterii care au ridicat biserica: Această sfântă biserică s-a făcut în anul 1797 și au lucrat meșterii Bocse Mihaiu"...", o a doua inscripție scrisă cu litere și cifre arabe indică persoana ce ocupa postul de asesor consistorial la momentul edificării bisericii: ""Poinar Miklos assessor consistorialis 1797"". O ultimă inscripție, în limba latină indică faptul că în 1797
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
și a fost construită în anul 1730. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". Biserica ortodoxă din localitatea Hidișelu de Jos a fost construită în anul 1676 de meșteri necunoscuți, probabil localnici. Singurele inscripții care ne ajută la datarea monumentului sunt cele legate de anii pictării ușilor de la altar. Pe ușa diaconească, Sfântul Ioan Zlataust, se află trecut, cu cifre chirilice și arabe, anul 1778. Pe cealaltă ușă, Sfântul
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
Bereteu a fost ridicat la rangul de iconom stavofor. Văzând frumusețea așezământului bisericii, care este situată pe o colină asemenea Golgotei, s-a trecut la împrejmuirea ei cu soclu din piatră cioplită și lemn din esență tare, lucrare executată de meșteri din Moisei, Tg. Lăpuș și Borșa, jud. Maramureș. Iluminatul interior și exterior a fost făcut în aceeași perioadă. Intrarea în curtea bisericii se face printr-o poartă sculptată, material care a fost donat prin grija familiei Popovici Valer (localnic pădurar
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
pereții interiori ai bisericii de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi (1997-1999), s-au restaurat catapeteasma, strana domnească și cea arhierească și s-a amplasat un mozaic în stil bizantin în pridvorul deschis al bisericii, acesta fiind realizat de către echipa meșterului Virgil Moraru (1999-2000). Cu binecuvântarea mitropolitului Daniel, acest lăcaș de cult a fost redat cultului divin în 1999, adăugându-i-se hramul Sfânta Teodora de la Sihla și fiind astfel rânduită ca locaș de închinare pentru obștea călugărițelor de la Centrul eparhial
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Arăpașu și mitropolitul Daniel Ciobotea, precum și arhimandritul Cleopa Ilie care a predicat în această biserică. În pridvorul deschis al bisericii, pe peretele estic și pe boltă, s-a amplasat un mozaic în stil bizantin realizat în anii 1999-2000 de echipa meșterului Virgil Moraru. Acest mozaic cuprinde patru scene din Paradis și evenimentul aducerii moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași, în perioada 12-19 octombrie 1996. Mozaicul de pe boltă cuprinde patru scene: Crearea viețuitoarelor, Crearea omului, Căderea în păcat și Alungarea lui Adam
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Însă și acest etalon variază de la o ediție la alta a culegerii. În ediția tipărită la Debrecen în 1565 etalonul palmei este de 18 cm iar stânjenul are dimensiunea de 2,88 cm. Acesta din urmă este cel folosit de meșterii bisericilor de lemn din Maramureș în secolele 17 și 18. Stânjenul austriac sau „stânjenul de Beci”, numit „klafter” în germană, „öl” în maghiară, și „orgie” în greacă, avea în timpul Mariei Tereza 1,89635 m, aproape identic cu cel înlocuit de
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
, județul Argeș aflată într-o stare de degradare avansată a fost adusă în cimitirul Mănăstirii Curtea de Argeș, unde a fost restaurată. Inscripția din dosul ușii de intrare amintește numele meșterilor care au ostenit pentru ridicarea acestei bisericuțe, menționând totodată și anul edificării ei - 1788. Biserica are hramul ""Adormirea Maicii Domnului"". Alături de bisericile de lemn din Palanga, județul Vâlcea și din Drăganu-Olteni, județul Argeș, acestă biserică formează "Rezervația de arhitectură și
Biserica de lemn din Podu Broșteni () [Corola-website/Science/319339_a_320668]
-
covoare orientale, donațiile credincioșilor existând din sec.XVI. În biserică se poate admira de asemenea cea mai veche cristelnița de bronz din țară, ce a fost realizată la sfârșitul secolului XIV, iar baldachinul amvonului a fost realizat în 1679 de meșterul Sigismund Moess. Orgă a fost construită în 1755 . În biserică se organizează concerte, ocazie cu care se întorc spătarele băncilor din biserică, astfel că spectatorii să stea cu fața spre orgă.
Biserica Sfânta Margareta din Mediaș () [Corola-website/Science/315512_a_316841]
-
Brâul în frânghie, cioplit, pe una din bârnele de jos (pe cea de a treia, iar pe nord, pe cea de a doua), puternic profilat, atestă, prin dibăcia executării sale, existența altă dată a altor elemente sculptate (ancadramente), în care meșterii săpaseră, din strămoșescul repertoriu, rozete, triunghiuri, linii în zig-zag. Din decorația pictată, plătită de săteni, în 1761, se păstrează și se admiră, aceea din altar, cu temele: Sf. Troiță și cetele îngerești Maria cu pruncul, flancată de arhanghelii Mihail și
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
racordată pe est, prin trei fâșii curbe. Arta sculptării lemnului se vădește în originalitatea brâului median al navei, realizat prin crestarea în frânghie a unei lățimi de grindă, ce a fost fixată apoi între bârnele de mijloc ale pereților. Deși meșterul pare a fi fost înclinat să înscrie rozetele cu petale sau spirale între arce cu profil în frânghie, opera sa cea mai importantă a fost sculptarea întregii lungimi de 4,90 m a grindei tâmplei. Această lucrare reprezintă și actul
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
și pierderile incomensurabile ale produselor acestei arte . Din inscripția săpată în măiastra grindă de la Ghirbom, distrusă în parte, prin mărirea golului intrărilor, aflăm anul 1688, ca și numele lui „Surcea Dumitru ispititul bisericei”, căruia îi adaugă semnele lui de mare meșter. Pereții lăcașului au fost zugrăviți prima dată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Din analogia urmelor rămase din această podoabă, în limitele posibile, cu picturi si elemente pictate din zonă, se poate aprecia că aici a lucrat Nicolae zugravul, în
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
apostolii, înșiruiti la marginea bolții; iar pe perete sud, Sf. Dimitrie. În pronaos: mucenițe iar pe plafon: Maria Orantă, Adam și Eva, cuvioșii Simion, Clement, Grigorie. Elementele sculptate în ancadramentul fostei intrări, de pe latura de sud, au fost culese de meșter din repertoriul artei populare: frânghia, dintele de lup, rombul, rozeta; dar și din cel al artei culte: un viguros vrej floral, pe care poposește o pasăre, este izvorât dintr-un vas; delfinul, cu cap de păuniță, întâlnit pe stele funerare
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
numea Nicolae Iorga au provenit "tahigrafii Atanasie și Paladie or Mircea caligraful", din Moldova secolului al XV-lea. Tot cam din aceeași perioadă sunt menționate și primele elemente ale unui învățământ profesional cum ar fi școlile de meserii care pregăteau "meșterii îmbrăcători în argint ai cărților și ai icoanelor de catapiteasmă" sau "școala de musică, de psaltichie, a cîte unui diac domnesc care învăța la șapte glasuri". Școala era văzută mai degrabă ca o pedeapsă, iar școlarii erau înmatriculați prin procedee
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
în primăvara anului 1775. În mai 1837 i se aduc importante intervenții arhitecturale. Este singura biserică din Sânbenedic cocepută cu clopotniță (construcție separată), dar fără prispă. Construcția a fost mărită spre vest refăcându-se și „ceriul” pronaosului, lucru consemnat de meșterul lucrărilor. În aceeași etapă de renovare a fost închis accesul de pe partea de nord (lucru puțin obișnuit) și a dispărut portalul sculptat de pe această parte a clădirii. Monumentul este construit după un plan dreptunghiular, cu absidă decroșată poligonală și bolți
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
a fost ocupată de voievodul moldovean Dragoș, vasal al Regatului Ungariei. După anul 1375, cetatea a devenit parte a Moldovei. După altă sursă, fortificațiile actuale au fost construite după anul 1400 de către domnitorul moldovean, Alexandru cel Bun (1400-1432), cu ajutorul unor meșteri trimiși de cneazul Vytautas cel Mare (Witold) (1401-1430) al Lituaniei, cumnatul său, pe structura cetății anterioare, prin acoperirea acesteia cu pământ. Într-un document din 6 octombrie 1408 dat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, Hotinul era menționat ca
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]