6,144 matches
-
Dar, fără pic de religiozitate, nu este frica de rînduieli superioare, încă neatinse dar posibile, începutul oricărei înțelepciuni?"6. De altminteri, în orice filosofie autentică descoperim un particular, neteologic, "sentiment al căderii", cel ce dă cu adevărat substanță unui discurs metafizic: Există căderea biblică; dar căderea care face din filosofie o instanță superioară a culturii, căderea aceasta este cu totul străină de căderea din condiția paradiziacă. Este căderea din ordinea pe care ai perceput-o și în care nu ești"7
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui Blaga este organic legat nu de imanent, ci de transcendent. Noica răsturna o prejudecată a receptării construcției filosofice blagiene, și anume: în centrul acesteia nu stă culturalul, care a avut cea mai mare putere de seducție asupra noastră, ci metafizicul. Metafizicul este cupola care se înalță peste fiecare din trilogii, dar tot o boltă peste toate trilogiile la un loc sînt și Diferențialele divine, cărora Noica le-ar fi spus mai degrabă "Diferențialele cosmice". Grila de lectură noiciană încerca în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Blaga este organic legat nu de imanent, ci de transcendent. Noica răsturna o prejudecată a receptării construcției filosofice blagiene, și anume: în centrul acesteia nu stă culturalul, care a avut cea mai mare putere de seducție asupra noastră, ci metafizicul. Metafizicul este cupola care se înalță peste fiecare din trilogii, dar tot o boltă peste toate trilogiile la un loc sînt și Diferențialele divine, cărora Noica le-ar fi spus mai degrabă "Diferențialele cosmice". Grila de lectură noiciană încerca în fond
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
degrabă "Diferențialele cosmice". Grila de lectură noiciană încerca în fond să îngroașe cît mai mult originalitatea filosofiei blagiene și să-i pregătească o receptare adecvată în Occident, după cum voia să preîntîmpine o posibilă confuzie între viziunea lui Blaga și discursuri metafizice similare. În America, de pildă, Virgil Nemoianu întîlnise, cum îi scria lui Ion D. Sîrbu, cel puțin cinci filosofi ai culturii al căror demers semăna atît de mult cu cel blagian, fără însă ca nici unul dintre ei să fi auzit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
scria lui Ion D. Sîrbu, cel puțin cinci filosofi ai culturii al căror demers semăna atît de mult cu cel blagian, fără însă ca nici unul dintre ei să fi auzit vreodată de autorul român. Capcanele exegezei Ca orice mare construcție metafizică, gîndirea blagiană a oscilat încă de la început între aderență și contestare. Este importantă, credem, receptarea filosofiei lui Blaga în momentul apariției lucrărilor sale, exegeza făcută "la cald", în contextul edițiilor princeps, în atmosfera socio-culturală a intrării textelor blagiene în istoria
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Se poate astfel descifra în filosofia lui Blaga un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație între un enunț metaforic și realitate. Autorul pare să acrediteze ideea că există doar metafore poetice, și nu filosofice. El ne spune că metafizicul (în sens larg: filosoficul) există doar înlăuntrul metaforicului 14, și nu invers, cum se petrec lucrurile în gîndirea heideggeriană. Dar metaforele coabitează, la Blaga, cu conceptul. Aproape orice concept ascunde discret o metaforă, iar în orice metaforă transpare, tot discret
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
metaforă transpare, tot discret, un concept. Printr-o astfel de coexistență, Blaga pare să instituie o semantică aparte: prin metaforă (prin "a fi ca"), el reface sensurile originare și face legătura cu matca sensibilului. Prin concept, se poate trece în metafizic și se poate accede la idee. Prin toate acestea, Blaga atinge vrea să atingă o performanță greu de egalat: să folosească limba naturală în discursul filosofic, uneori ajungînd chiar să utilizeze o atare limbă ca limbă filosofică. El a ambiționat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la Sibiu, de-acum cunoscutul Cerc Literar, o grupare în a cărei revistă Blaga avea sa publice primele sale fragmente din Discobolul, subintitulate semnificativ "aforisme și însemnări"20. Într-o comuniune spirituală cu opera, comentîndu-i cu empatie poezia și proiectul metafizic, cerchiștii, care erau și studenții profesorului Blaga, nu s-au încercat niciodată, ca discipoli, în metafizică. Dincolo de exercițiile de admirație ale unora dintre ei, descoperim însă, la un Nicolae Balotă, Radu Stanca, Radu Enescu sau Ion D. Sîrbu, fecunde întîlniri
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să fie aceste interstiții ca ele să treacă drept relevante? S-a scurs mai mult de un sfert de secol de la moartea ultimului mare filosof, Constantin Noica, gînditor cu a cărui construcție originală, alături de alte două-trei nume, ne legitimăm identitatea metafizică în spațiul axiologic european. Așa încît e firesc să ne întrebăm, am mai făcut-o pînă acum, ce înseamnă azi siajul, urma filosofiei nicasiene, dacă am depășit sau nu ipostaza unei posterități bibliografice, dacă a apărut sau nu măcar silueta
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
înseamnă azi siajul, urma filosofiei nicasiene, dacă am depășit sau nu ipostaza unei posterități bibliografice, dacă a apărut sau nu măcar silueta diafană a celui ce vrea și poate să preia ștafeta din mîna magistru-lui. Așa cum formulam cîndva, chestiunea zestrei metafizice lăsate de Noica a devenit un subiect situat cumva între bavardaj și discursul tendențios-deformator, cel din urmă proiectînd lejer în derizoriu posibilitatea unei ontologii naționale. E drept că, uneori, prin grila unei comparații oarecum subversive, Noica a fost situat undeva
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atît extensia unui lexic necesar filosofării l-a interesat pe autor, cît descoperirea acelor zăcăminte de sensuri ascunse în cuvintele noastre fundamentale. În descendența unor gînditori ca Dimitrie Cantemir, Lazăr-Leon Asachi, M. Eminescu, Noica era atras de substanța și adîncimea metafizică a limbii sale materne 54. Contemporan cu el, și Lucian Blaga trăia de altfel în orizontul unei similare seducții generate de limba cu ale cărei metafore își înălțase schelele propriului sistem de gîndire: "Cîtă filozofie implicită într-o limbă. [...] O
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
XX în acord cu exigența unui principiu pe care filosoful din Königsberg pare să-l fi nesocotit: sensibilitatea spațială este neomogenă, e diferențiată. Tocmai ceea ce au spus, după Kant, Frobenius, Spengler și, la noi, filosoful din Lancrăm, prin discursul său metafizic asupra spațiului mioritic. Iar Noica, precum Blaga sau Motru, nu făcea altceva decît să capteze, prin filosofie, fenomenul românesc. Ne întrebam pe care din faliile limbii noastre și-a exersat Noica hermeneutica, pentru a decanta spiritul rostirii românești. Similar cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sau chiar teologice ale receptării acestuia 91. Asimilînd, aproape totdeauna, existența timpului cu trăirea organică a acestuia (de vreme ce instituie o "corelație între deficiența sîngelui și rătăcirea lui în durată: cîte globule albe, atîtea clipe goale"), Cioran subestima în fapt interesul metafizic pentru timp, punîndu-l cumva pe seama unui fel de snobism al Ireparabilului 92. Timpul, conceptual vorbind, îi apare ca un element probabil nu într-atît de mult saturat ontologic încît să aibă cu adevărat consistență filosofică, motiv pentru care îi suspectează de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
încît să aibă cu adevărat consistență filosofică, motiv pentru care îi suspectează de ambiguitate pe cei care, lăsîndu-i la o parte conținutul pozitiv, își fac din timp o preocupare fundamentală 93. Altfel spus, timpul reprezintă un "ban calp la scară metafizică", o echivocitate plurală înșelătoare pentru cei ce au luat în seamă trăsăturile sale dubioase, jocul dublu și ipocrizia sa fundamentală, mai exact spus: confuzia pe care o induce în el între ființă și neființă 94. În încercarea noastră de analiză
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la sfîrșitul anilor de facultate, un adept al bergsonismului, și exprimă acest atașament prin ceea ce gîndește și scrie, prin modul în care descifrează intuiționismul prin grila filosofiei culturii. E interesat de mecanismul intuiției și de felul în care lucrează intuiția metafizică, prin deosebirile pe care aceasta le induce procesului cunoașterii față de intuiția estetică și prin felul în care, întorcîndu-se spre totalitatea datelor originare, ajunge să ne dezvăluie acel dat nefalsificat de elemente conceptuale: "Prin depășirea spațiului omogen, descoperind astfel, în locul acestei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
confruntare cu angrenajul patimilor "veșnic nesatisfăcute", perioadă nescutită însă de incertitudini, scrîșniri și convulsii, de elanuri frînte și de explozii întîrziate. Pe scurt, tragicul stării de spirit ce caracterizează o atare vîrstă ar fi fost dat de lupta dintre "sensibilitatea metafizică, îndrumată spre recrudescența religioasă, și incertitudinile și anchilozarea în materialism și nihilism"115. Sînt însă semnificative și treptele anterioare acestei stări opționale, prima consemnată la 15 ani, cînd orice adolescent este mai mult sau mai puțin nihilist (astfel el trăiește
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
umane. Suficiența lui își capătă ultima expresie de stupiditate și imbecilitate"116. Donchișotism provincial O altă marcă stilistică specifică reflecției lui Cioran, pe care o vom regăsi apoi și în fragmentele din Căderea în timp, este aceea a unei revolte metafizice de natură camusiană. Sînt ipostaze succesive care ne relevă cum trăia timpul Cioran, în cel puțin patru dintre etapele vieții sale, dar un timp organic legat de context, adică de spațiu: copil, elev/adolescent, student și absolvent/intelectual, cînd trece
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spune mai tîrziu, la tot ceea ce s-a creat de la primul nostru strămoș încoace. Poate nu greșim dacă situăm aici și acum, în rîndurile scrise la această vîrstă (texte care cred că nu trebuie supralicitate), primele manifestări ale unei revolte metafizice trăite de Cioran. În ipostaza sa de provincial, vrînd să depășească acel "donchișotism local" (fascinația produsă de eroul lui Cervantes nu va înceta nicicînd, Cioran văzîndu-și destinul disputat între figura tristului cavaler și cea a lui Faust), tînărul de numai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atunci cînd spune că masca servește omului nu pentru a-și proteja identitatea, ci e folosită din pudoare sau "din dorința de a-și ascunde irealitatea"124. În raport cu timpul, am spune chiar cu sentimentul timpului (termenul subliniat avînd o încărcătură metafizică preponderent kantiană), Cioran vrea să acceadă la esențial printr-o angajare în acesta, dar nu prin analize sau cuvinte (aici e împotriva vreunui pact cu vocabula), cale care duce la o "știință metafizic superficială", cum notează undeva el însuși. Poate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sentimentul timpului (termenul subliniat avînd o încărcătură metafizică preponderent kantiană), Cioran vrea să acceadă la esențial printr-o angajare în acesta, dar nu prin analize sau cuvinte (aici e împotriva vreunui pact cu vocabula), cale care duce la o "știință metafizic superficială", cum notează undeva el însuși. Poate tocmai de aceea marea încercare a vieții lui Cioran rămîne cea pe care o încercuia în însemnarea din 16 decembrie 1970, atunci cînd aflase un răspuns la întrebarea pusă de un realizator de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
singură și unică metropolă, într-un Père Lachaise universal", declara Cioran, mai tîrziu, într-un interviu cu François Bondy 138. Și tot dezgust deoarece, cînd era tînăr, îl cuprindea indignarea în momentul în care, pentru a explica lumea, utiliza concepte metafizice dubioase, cum ar fi destinul sau fatalitatea. Cu toate că, o dată cu înaintarea în vîrstă, simțindu-se din ce în ce mai aproape de originile sale, Cioran va legitima viziunea fatalistă a spațiului românesc. Țăranul nostru a ajuns la adevăruri fundamentale, el are dreptate, el care "nu crede
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe care o întruchipează și care se află față-n față cu puterea laică provine, cum s-a spus, dintr-o "activitate străină, prin esența ei, de orice scop practic și care, aflîndu-și bucuria în cultivarea artei, științei sau speculației metafizice, într-un cuvînt în stăpînirea unui bun non-temporal, aproape că pot spune: "Împărăția mea nu-i din lumea aceasta""163. Sub forma lui de clerc, termenul cărturar a fost utilizat odată cu secolul al X-lea de Saint Léger, în opoziție
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu poate fi produs și consumat decît la umbra unor instituții care au, la origine, o cu totul altă funcțiune decît punerea în valoare a limbajului: Universitatea și, mai rar, Cercetarea, Politica etc.". Analizînd mai riguros structura intelectualului, deasupra acestei metafizice despărțiri, Barthes observa că intelectualul deținea în același timp cele două roluri, dar pe care și le asumă diferit, devenind un tip bastard: scriitorul-scriptor, cel ce face permanent o navetă între clubul oamenilor de litere și cel al intelectualilor. Un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o iresponsabilitate a entropiei și utopiei ideilor. Nu mai sîntem nici în epoca lui Zola sau Voltaire, nici pe timpul lui Cantemir sau Bălcescu, după cum nici vremea lui Sartre nu mai are, riguros vorbind, vreun corespondent. Prin excursul acesta deopotrivă istoric, metafizic și conceptual, să ne apropiem însă și de alte dimensiuni ale unei posibile biografii socio-politice a intelectualului român. Sintetic vorbind, se conturează tot mai mult o strategie complementară celei de pînă acum: intelectualul va avea o forță cu atît mai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Nr. 23 Gabriel Târziu este în prezent cercetător postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași. În 2010 a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea din București, cu o teză pe filosofia matematicii. Printre subiectele sale de interes se găsesc problema metafizică a realismului, logica cuantică și constructivismul social, dar principalul său domeniu de expertiză este istoria și filosofia științei, în special filosofia matematicii și relația dintre matematică și știință. A publicat: Mathematics, Science and Scientific Realism (2011), Quantum vs. Classical Logic
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]