5,654 matches
-
la aceste întâlniri nu ii exonerează de răspunderea nerespectării hotărârilor luate cu acest prilej. Anexă 10 LISTA cuprinzând afecțiunile care, după confirmarea ca fiind un caz nou, permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic - o dată pe lună, în primele 3 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - o dată pe lună timp de 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficientă renală cronică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
la aceste întâlniri nu ii exonerează de răspunderea nerespectării hotărârilor luate cu acest prilej. Anexă 10 LISTA cuprinzând afecțiunile care, după confirmarea ca fiind un caz nou, permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic - o dată pe lună, în primele 3 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - o dată pe lună timp de 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficientă renală cronică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
la aceste întâlniri nu ii exonerează de răspunderea nerespectării hotărârilor luate cu acest prilej. Anexă 10 LISTA cuprinzând afecțiunile care, după confirmarea ca fiind un caz nou, permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic - o dată pe lună, în primele 3 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - o dată pe lună timp de 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficientă renală cronică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
care protejează în condiŃii normale sistemele cardiovascular și respirator. Fig. 3.2. Rolul fumatului în inducerea stresului oxidativ Efectele acute ale fumatului includ de la modificări minime ale funcŃiei pulmonare, frecvenŃei cardiace, tensiunii arteriale, statusului inflamator, până la insuficienŃă respiratorie acută, infarct miocardic, aritmii, accident vascular cerebral și deces, un rol important în acest sens deŃinându-l nivelul expunerii la tutun, precum și alŃi factori de risc asociaŃi. ConsecinŃele expunerii la fumat pe termen lung includ bronhopneumopatia obstructivă cronică și ateroscleroza. Atât efectele acute
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
este reglat prin echilibrul realizat între acŃiunea sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic. Activarea sistemului nervos simpatic reduce variabilitatea ritmului cardiac, iar aceasta este asociată cu creșterea riscului morŃii de cauză cardiacă și a evenimentelor aritmice după un infarct miocardic acut. Fumatul poate avea efecte directe asupra frecvenŃei cardiace, efecte mediate prin acŃiuni asupra componentei simpatice a sistemului nervos vegetativ. Nicotina acŃionează asupra receptorilor colinergici de tip nicotinic din creier și glandele suprarenale activând sistemul nervos simpatic și determinând eliberarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a sistemului nervos vegetativ. Nicotina acŃionează asupra receptorilor colinergici de tip nicotinic din creier și glandele suprarenale activând sistemul nervos simpatic și determinând eliberarea de adrenalină. Astfel nicotina are efecte simpaticomimetice, determinând creșterea frecvenŃei cardiace, a tensiunii arteriale, a contractilităŃii miocardice și generând vasoconstricŃie pe anumite teritorii vasculare. 36 Studiile arată o frecvenŃa cardiacă superioară, în medie cu 7 bătăi/minut în timpul fumatului, iar sistarea acestuia determină scăderea frecvenŃei cardiace după aproximativ o săptămână (95Ă. Deși nicotina din fumul de Ńigară
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fost asociat cu hipertensiunea arterială în studii epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale mediate α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul este un factor de risc puternic pentru
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul este un factor de risc puternic pentru vasospasmul coronarian și pentru răspunsul inadecvat la medicaŃia vasodilatatoare. S-a demonstrat că fumatul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
nefumători, dar nu și la fumătorii hipertensivi sau normotensivi, unde nivelurile tromboxanului erau crescute anterior administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de 4
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
3,5 la 1,5 pentru 42 bărbaŃi și de la 4,8 la 1,6 pentru femei după renunŃarea la fumat. După 4-6 ani de la oprirea fumatului, riscul devine comparabil cu al nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de nefumători. La nivelul vaselor cerebrale fumatul produce vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
vascular este vitală pentru prevenirea formării trombusului. Trombocitele activate datorită expunerii la fumul de Ńigară, lezează endoteliul vascular. Ruptura unei placi de aterom determină adeziunea trombocitelor la peretele vascular și activarea acestora, culminând cu formarea trombusului și ischemia sau infarctul miocardic. 3.3. Efectele fumatului asupra metabolismului 3.3.1. Efectele fumatului asupra metabolismului lipidic Unele studii epidemiologice au arătat creșterea nivelului trigliceridelor serice la fumători, dar studiile pe termen lung nu au putut confirma această observaŃie (158Ă. Fumatul crește nivelurile
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare stângi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
treimi dintre bolnavi. Deși angina poate fi datorată bolii coronariene concomitente, până la 40% dintre pacienții cu stenoză aortică severă au angină clasică fără boală coronariană semnificativă (26). La acești pacienți, angina este probabil secundară consumului crescut de oxigen la nivel miocardic din cauza hipertrofiei ventriculare, ca și scăderii rezervei de flux coronarian. Sincopa (sau presincopa) este frecventă în stenoza aortică, în special după efort. În timp ce stenoza aortică este una dintre cele mai frecvente etiologii ale sincopei la bolnavii vârstnici, adesea diagnosticul nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
cicloergometru, se poate utiliza un protocol cu debut în rampă, aceasta însemnând creșteri în trepte foarte mici, aproape imperceptibile ale puterii de exercițiu, la fiecare minut sau mai puțin de un minut (13). S-a observat o atenuare a ischemiei miocardice induse de exercițiul fizic la ciclo - ergometru sau covorul rulant, pe parcursul protocolului de tip rampă, în comparație cu protocolul Bruce standard la covorul rulant. Studiile clinice nu au arătat diferențe sem - nificative între protocolul tip rampă, la cicloergometru sau covor rulant, și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
max la testarea de efort. Concluzia unui studiu publicat în 2010 a fost că modul de testare, la cicloergometru sau covor rulant, spre deosebire de tipul protocolului (cu rampă sau Bruce standard), este mai degrabă asociat cu modificarea parametrilor electrocardiografici ai ischemiei miocardice, independent de intensitatea efortului (VO2 max) și de cererea miocardică (produsul presiune - frecvență cardiacă) (14). Indiferent de tipul protocolului ales pentru testarea de efort a pacientului vârstnic, acesta trebuie să fie adaptat particularităților lui, astfel încât să se obțină o durată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
2010 a fost că modul de testare, la cicloergometru sau covor rulant, spre deosebire de tipul protocolului (cu rampă sau Bruce standard), este mai degrabă asociat cu modificarea parametrilor electrocardiografici ai ischemiei miocardice, independent de intensitatea efortului (VO2 max) și de cererea miocardică (produsul presiune - frecvență cardiacă) (14). Indiferent de tipul protocolului ales pentru testarea de efort a pacientului vârstnic, acesta trebuie să fie adaptat particularităților lui, astfel încât să se obțină o durată limitată de oboseală a exercițiului fizic de aproximativ 8-12 minute
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
12.1. Deși studiile clinice au arătat că vârsta reprezintă un risc important pentru anumite aritmii apărute pe parcursul testului de efort chiar și la subiecți asimptomatici, mai frecvente fiind extrasistolele izolate, aritmiile supraventriculare și ventriculare nesusținute, totuși riscul pentru infarct miocardic și deces de cauză cardiacă pare să nu fie în relație cu vârsta (4,15). Studii populaționale extinse, incluzând atât subiecți cu patologii cunoscute, cât și subiecți sănătoși, din toate grupele de vârstă, au arătat frecvența extrem de rară a complicațiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
fie în relație cu vârsta (4,15). Studii populaționale extinse, incluzând atât subiecți cu patologii cunoscute, cât și subiecți sănătoși, din toate grupele de vârstă, au arătat frecvența extrem de rară a complicațiilor majore care au impus spitalizarea (de exemplu, infarct miocardic acut) la testarea de efort: sub 5 evenimente majore la 10.000 de teste și mortalitate sub 0,5 la 10.000 de teste (16). Date importante privind siguranța testării cardio -pulmonare de efort limitate de simp - tome au fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
importante în contextul în care insuficiența cardiacă are o prevalență importantă la vârstnici. Studiul a inclus un număr de 4.411 testări de efort. Nu au fost evidențiate evenimente precum decesul, decompensarea insuficienței cardiace, angină pectorală nece- sitând spitalizarea, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral (AVC), care să fie determinate de testarea de efort. Au existat un episod de fibrilațe ventriculară și un episod de tahicardie ventriculară susținută în relație cu testarea de efort. Concluzia studiului a fost că la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
populația tânără. Într un studiu în care a fost aplicat comparativ la subiecți peste 75 de ani și sub 75 de ani, în grupul peste 75 de ani scorul Duke nu a prezis mortalitatea de cauză cardiacă și nici infarctul miocardic, ci doar evenimentele cardiovasculare în ansamblu. Majoritatea vârstnicilor au fost clasificați în mod incorect în grupa de risc mediu prin folosirea scorului Duke (21). Un alt studiu mai nou arată că, în anumite condiții, scorul Duke poate fi util în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]