6,536 matches
-
meu feciorelnic e zdrobit. Degetele mele, învățate să mângâie puful porumbeilor, au înțepenit (I 1). Confruntat cu tânăra istovită și mistuită de febră, Oedip realizează dimensiunile sacrificiului impus celei pe care a silit-o să-și schimbe statutul de viitoare mireasă pentru acela de făptură fără țară și adăpost : La anii când fecioara dezbracă haina vestalelor și o îmbracă pe aceea a soției, eu ți-am pus pe umeri haina de cânepă a fugarului (I 1). Când află prețul cumplit cerut
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fie rivală în dragoste cu o mortăciune (IV, p. 660). Mai multe incidente stranii o tulbură pe Marghioala care găsește sub cearceaf o broască râioasă și constată că cineva i-a frânt lumânările de la nuntă, i-a ciopârțit rochia de mireasă și a dat drumul la gaz în camera ei, ceea ce o face să presupună că este victima unor comploturi (I, p. 613). Au loc și alte întâmplări neliniștitoare cărora ea le dă niște proporții exagerate, în opinia unora : îi dispare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
observă că sunt periculoase mamele astea abandonate, soțiile părăsite, Țiclete își aduce aminte cum îi luceau ochii cuscrei care ar fi fost în stare într-un moment de mândrie ieșită din țâțâni... să-ți spintece scăfârlia (V, p. 683). Viitoarea mireasă fredonează, paradoxal, un cântec despre sfârșitul iubirii (Într-o zi... se va destrăma iubirea noastră - V, p. 670) și rememorează chinurile îndurate de precursoarea ei (a sta printre noi era ca o condamnare la moarte în fiecare ceas, mereu, fără
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
trecându-l prin experiențe fantastice. Astfel, Ivan Țarevici va călători în împărații subpământene, în Împărăția de Aramă, Împărăția de Argint, apoi în Împărăția de Aur și cea de Mărgăritar pentru a încerca să-și salveze mama sau să-și afle mireasa. Toate aceste împărații se pot strânge într-un ou, de aramă, de argint sau de aur, pe care eroul îl ia apoi cu sine, semn că experiența acumulată pe drum îl va însoți și îi va folosi toată viața. Prezent
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
s-a dorit. Mă întorc acasă, au înflorit copacii. Mă întorc de la mirifica întâlnire cu poezia. Aurora primăverii își întinde veșmintele curate după atâta iarnă cu multă zăpadă și îmbracă cireșii și merii de crezi că ai în față frumoase mirese în noaptea nunții. Apele aleargă dansând printre pietre și cântă simfonia bucuriei. Încă ascult concentrat starea de grație a versurilor: Mulțumescu-ți, Doamne, lucri noapte, zi să mă pot în tine însumi oglindi și Opt milioane patru su' de mii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nu-i exclus ca într-un timp dincolo de timp sau poate într-o seară calmă, care nu mai prinde fantomele nopții, marele condor să se întoarcă din văzduhul infinit pentru a căuta, cu agerimea ascuțită a privirilor lui, ispititoarele, grațioasele mirese ale orașului de pe coline, cu grădinile lui nesuspendate și fără personaje sosite din închipuirile și esențele mitologiei lumii. DESPRINS DIN SPIRITUL CETĂȚII De cele mai multe ori, nu putem explica clar ideile. Și câte idei nu ne trec prin cap? Cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vedere, Madona își scoate jacheta, lăsînd să se vadă o cămașă de dantelă violet purtată peste un sutien negru, accentuînd o notă de sexualitate luxuriantă și accesibilă. Pentru interpretarea hitului "Like a Virgin", vedeta a apărut într-o rochie de mireasă albă, strigînd: "Vrei să te căsătorești cu mine?", la care băieții și fetele răspundeau: "Daaa!" Mișcîndu-și energic coapsele și cîntînd "mă faci să mă simt ca o fecioară", ea își dezvelea, unduindu-se, ombilicul intonînd "atinsă pentru prima dată în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Fap 1,14). Expresia «Mama lui Isus» ne spune totul. Cum să nu ne gândim că până și Coborârea Duhului Sfânt a fost anticipată de invocațiile ei arzătoare? Ar fi exagerat să credem că Duhul Sfânt s-a oprit deasupra Miresei, de unde s-a revărsat peste grupul apostolic?! Cine ne descoperă profunzimea vieții religioase a Apostolilor cu Maica divină?! Nu doar pentru Ioan, care chiar din acel moment suprem «a luat-o la sine» (In 19,27), ci pentru fiecare Apostol
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de umilință voiți. „Deci, nu trebuie să consideri mai întâi virtuțile de obținut, meritele de avut, jertfele pe care le cere sfințenia; vino grabnic să te arunci trup și suflet în focul dumnezeiesc al lui Isus din Preasfântul Sacrament; asemenea miresei din 'Cântarea Cântărilor', asemenea ucenicului iubit de la Cină, vino și ia-L pe Isus, contemplă-I bunătatea, iubirea din Preasfânta Euharistie; de la tabernacol vei putea atunci să zbori spre toate bătăliile, să înfrunți toate jertfele, vei avea în tine iubirea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mi-a arătat Fața Sa. Fața lui Dumnezeu! Vedeam încă neclar și, totuși, ce splendoare era! Mă înconjura ceața, dar lumina Soarelui era mult mai puternică! Dacă florile, stelele, munții, apele, sunt frumoase, Dumnezeu este mult mai frumos! Dacă mama, mireasa, prietenul, fratele sunt buni, Dumnezeu este Cel mai bun! Dacă oceanul, orizontul, cerul, sunt mari, Dumnezeu este Cel mai mare! Dacă natura, armata, moartea, sunt puternice, Dumnezeu este Cel mai puternic! Cine îl vede pe Dumnezeu, chiar și prin vălul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
au sfărîmat pînă și individualitatea noastră națională și politică, care fusese ferită timp de douăzeci de secole. O, Doamne, dar cîte sînt de spus și cine le va spune, oare, vreodată? Și cine te va plînge, țară blîndă ca o mireasă, popor cinstit, muncitor, brav și sclipitor de deștept, pierdut în beția tuturor demagogiilor și în urgia tuturor răutăților? Lucrări consultate Pamfil Șeicaru, Istoria Partidelor Politice în România, 2 vol., Editura Carpați, Madrid, 1964 Encyclopédie politique, Editions Unions Française, Paris, 1951
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sine. De cîteva zile mă amenință și leucemia, de parcă n-ar ști că eu nu mor din orice. Am jucat tenis jumătate de zi și mi s-au rupt cîteva vase de sînge la un picior. Parc-aș fi o mireasă bătută cu bulgări de pămînt. Și șchiopătez. Și rămîn acasă cam tot timpul, trebuie să nu înfrunt liniștea de care are nevoie carnea piciorului răvășit. Citesc. Freud acum. Este tare interesant! Fiecare "hoție" a spiritului mă face fericit. Pentru că fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
supranumit al Țăranilor (cca 1525-1569), care a reprezentat admirabil înțelepciunea hâtră a popoarelor conservată în proverbe (alături de reprezentarea celor peste o sută de proverbe olandeze, tratate cu vervă și lirism, vezi, printre altele, și Anotimpurile, Jocuri de copii 1560, Dansul miresei 1566, Dans țărănesc 1568). Și, evident, pentru spațiul nostru cultural, în primul rând, la Ion Creangă, George Coșbuc, Vasile Posteucă și Ion Druță. Nu putem încheia fără a consemna un fragment, ilustrativ, în opinia noastră, pentru acest tip de discurs
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ori în sus și-n jos și să plimb suveica prin țesătură. Ce încurcătură! Când m-a văzut mătușa s-a crucit. Na, acum ce-i de făcut? Aurelia nu-și putea stăpâni râsul, în timp ce eu stăteam supărată ca o mireasă. Noroc de uncheșul Vasile, care mi-a luat apărarea, zicând că nu-i nici o nenorocire și că totul are rezolvare. Ne-a chemat la masă, ne-a servit din bunătățile de clătite coapte, am băut suc de coacăze (făcut din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o căprioară, gingașă, bălăioară și băiatul său vrea să se-nsoare, pentru a o duce la casa lui. Roagă gospodarul, ca în seara următoare, să-l însoțească, la casa fetei pentru a o cere de nevastă, pentru feciorul său. Mama miresei pregătește o masă pompoasă pentru mai multe persoane, face o curățenie exemplară și așază la vedere zestrea fetei de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Sunt aduși în față tinerii (viitorii miri) să spună dacă sunt de acord să-și unească pentru totdeauna destinele. Apoi, în unele cazuri, vorbesc despre pământ, vite, casă, mobilă, zestre, bani, ce vor primi fiecare din cei doi: mire și mireasă. Rareori se târguiesc, părinții asupra înzestrării mirilor și pețitorul intervine arătând rolul primordial al dragostei într-o familie. După ce-au servit din toate bunătățile și au căzut de acord asupra unirii celor doi, se fixează data nunții. Gazda arată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de botez) și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul lor (prin avere și comportare). La nuntă, mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație lungă. Când tinerii plecau la cununie, ca și în prezent, se făcea "iertăciunea" de cineva care știa bine versurile. Lui i se dădea o năframă și un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație lungă. Când tinerii plecau la cununie, ca și în prezent, se făcea "iertăciunea" de cineva care știa bine versurile. Lui i se dădea o năframă și un pahar de rachiu sau vin. Nașa rupea un colac
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o năframă și un pahar de rachiu sau vin. Nașa rupea un colac și-l arunca în patru părți. Fetele care mai de care se străduiau să prindă o bucată de colac, semn că se vor mărita curând. La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
colac și-l arunca în patru părți. Fetele care mai de care se străduiau să prindă o bucată de colac, semn că se vor mărita curând. La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Fetele care mai de care se străduiau să prindă o bucată de colac, semn că se vor mărita curând. La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea un ban în pantof
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea un ban în pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea, se puneau bani sub covorul pe care stăteau mirii la cununie. În biserică, se aruncau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea un ban în pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea, se puneau bani sub covorul pe care stăteau mirii la cununie. În biserică, se aruncau bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o nevastă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]