6,060 matches
-
petrece pe pământ, lângă mama ei. Reîntoarcerea pe pământ era însoțită de venirea primăverii, de renașterea naturii și de plinătatea verii. Absența ei era marcată de ariditate, de anotimpul trist al iernii în care Ceres ducea dorul fiicei ei. În mitologia greaca Ceres purta numele de Demeter, o veche divinitate cu care a fost asimilată; are ca simbol secera și snopul de grâu. Pluto, sau "Orcus", la romani, în credința populară, zeul morții, identificat mai târziu cu Hades. De la el, sub
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluto (Zeul cel bogat), aluzie la bogățiile nemăsurate care se ascundeau în măruntaiele pământului. Bacchus - Liber, zeul strugurilor, al vinului și implicit al veseliei, avea ca și corespondentul în mitologia greacă pe "Dionysos". Diana - veche divinitate italică, identificată mai târziu cu Artemis din mitologia greacă. Era considerată zeița luminii, al cărei simbol strălucitor era Luna. Diana este zeița vânătorii, soră geamănă cu Apollo. Era fiica lui Iupiter și a "Latoniei
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
bogat), aluzie la bogățiile nemăsurate care se ascundeau în măruntaiele pământului. Bacchus - Liber, zeul strugurilor, al vinului și implicit al veseliei, avea ca și corespondentul în mitologia greacă pe "Dionysos". Diana - veche divinitate italică, identificată mai târziu cu Artemis din mitologia greacă. Era considerată zeița luminii, al cărei simbol strălucitor era Luna. Diana este zeița vânătorii, soră geamănă cu Apollo. Era fiica lui Iupiter și a "Latoniei". La început a avut aceleași atribute cu fratele ei: era o divinitate răzbunătoare, care
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Artemis. Selene era înfățișată ca o femeie strălucitor de frumoasă, purtată printre nouri într-un car de argint. Un episod cunoscut legat de numele ei era cel al dragostei sale pentru "Endymion". Ianus - una dintre cele mai vechi divinități din mitologia romană. La origine, Ianus a fost un rege care a domnit în Latium în epoca de aur. După moarte a fost divinizat. Ca zeu protector al Romei i se atribuia un miracol care a salvat cetatea de o invazie a
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Ianus deschise, pentru a-i da posibilitate zeului să vină în ajutorul romanilor. În timp de pace ele se închideau. Ianus era înfățișat cu două fețe opuse: una privea înainte, cealaltă, înapoi. Apollo - una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei romane. Era fiul lui Iupiter și al lui Latonia. Pentru că Iuno, din gelozie, îi refuzase Latonei un loc unde să poată naște, Neptun a scos la iveală, din malurile mării, insula "Delos". Latonia a adus pe lume doi gemeni: pe
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
însuși Soarele. Era serbat în numeroase centre ale lumii grecești: la "Delphi, Delos, Claros, Patara" etc. În cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollonares, și tot acolo, pe vremea împăratului "Augustus", i se aduceau onoruri deosebite. Quirinus - în mitologia romană, veche divinitate războinică, de origine sabină, identificată uneori cu zeul Marte, alteori cu Ianus. Denumire purtată de Romulus după moarte, când a fost trecut în rândul zeilor. Sol - la romani, veche divinitate de origine sabină, identificată cu "Helios" din
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
romană, veche divinitate războinică, de origine sabină, identificată uneori cu zeul Marte, alteori cu Ianus. Denumire purtată de Romulus după moarte, când a fost trecut în rândul zeilor. Sol - la romani, veche divinitate de origine sabină, identificată cu "Helios" din mitologia greacă. Sol, "Soarele", era o divinitate solară, asemănătoare - și uneori identificată - cu Apollo. Aparținea generației preolimpiene: era fiul lui Hyperion și al Theiei și frate cu Selene și cu Eos. Sol, închipuit ca un tânăr frumos și puternic, este zeul
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Clymene", una dintre surorile soției lui, are mai multe fiice. Acestea din urmă îi păzesc faimoasele cirezi de boi din care s-au înfruptat tovarășii lui "Odysseus". Tellus - la romani, veche divinitate și personificare a "Pământului", identificată cu "Gaea" din mitologia greacă. Tellus, considerată în vechime drept element primordial din care se trăgeau toți ceilalți zei, s-a născut după "Chaos" (Haosul), zămislindu-i, la rândul ei, pe Uranus (Cerul) și pe "Pontus" (Marea). Din unirea ei cu Uranus s-au
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
ei se identifică fie cu cel al zeiței Ceres , fie cu cel al "Cybelei". Vesta - fiica lui Saturnus, era o veche divinitate romană, considerată drept protectoare a focului din cămin și a căminului în general și identificată cu "Hestia" din mitologia greacă. Vesta era cea mai mare dintre fiicele lui Saturnus și ale Rheei și soră cu Iupiter și cu Iuno. Cu toate că a fost curtată de Apollo și de Neptunus ea a rămas, cu îngăduința lui Iupiter, pururea fecioară. Nu părăsea
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
curtată de Apollo și de Neptunus ea a rămas, cu îngăduința lui Iupiter, pururea fecioară. Nu părăsea niciodată Olimpul și era considerată, atât de zei cât și de muritori, drept protectoarea căminului. Aesculapius - a fost zeul medicinei, al tămăduirilor în mitologia romană și a fost preluat din mitologia greacă, unde acest zeu era reprezentat de "Asclepios". Ops - soția lui Saturn, Zeița Mamă are ca și corespondent la greci pe "Rhea", soția lui "Cronos". Somnus - zeul somnului îl are ca și corespondent
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
a rămas, cu îngăduința lui Iupiter, pururea fecioară. Nu părăsea niciodată Olimpul și era considerată, atât de zei cât și de muritori, drept protectoarea căminului. Aesculapius - a fost zeul medicinei, al tămăduirilor în mitologia romană și a fost preluat din mitologia greacă, unde acest zeu era reprezentat de "Asclepios". Ops - soția lui Saturn, Zeița Mamă are ca și corespondent la greci pe "Rhea", soția lui "Cronos". Somnus - zeul somnului îl are ca și corespondent la greci pe zeul "Hypnos".
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
De exemplu la Abenaki, acesta se numește Tabaldak. El creează frații Gluskab si Malsumis din praful de pe mâinile sale. Amândoi primesc puterea de a crea o lume bună, însă numai Gluskab alege această cale, cel din urmă căutând răul. În mitologia Yoruba, care a pornit din Africa, ajungând și în lumea nouă (a fost baza mai multor religii moderne, cum ar fi Santeria), există credința într-un zeu androgin al păcii, al purității și al armoniei numit Olorun sau Părintele Cerului
Androgin () [Corola-website/Science/303592_a_304921]
-
ul (de la Eros, zeul iubirii în mitologia greacă) cuprinde tot ce amintește de dragostea fizică sau provoacă excitarea sexuală, fie prin opere de artă (literatură, film, fotografie, pictură, sculptură...), fie prin situații, obiecte etc. Una din diferențele dintre erotism și pornografie constă în faptul că pornografia arată
Erotism () [Corola-website/Science/303820_a_305149]
-
a "lipsei soarelui", motiv răspândit în întreaga lume. Chiar dacă multe surse susțin că că divinitățile solare sunt în general masculine și frate, tată, soț și/sau inamic cu divinitatea lunară (de obicei feminină), această regulă nu este valabilă pentru toate mitologiile, zeițe ale soarelui întâlnindu-se pe toate continentele lumii. Unii mitologi, cum ar fi Brian Branston, dimpotrivă, spun că zeițele solare sunt mai răspândite că zeii solari. Ei mai susțin că tendința asocierii zeității solare cu masculinul se datoreaza mai
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
ale soarelui întâlnindu-se pe toate continentele lumii. Unii mitologi, cum ar fi Brian Branston, dimpotrivă, spun că zeițele solare sunt mai răspândite că zeii solari. Ei mai susțin că tendința asocierii zeității solare cu masculinul se datoreaza mai ales mitologiilor mai bine cunoscute, ca cea greacă și cea egipteană, care nu respectă regulă "soarelui feminin". Dualismul soare/masculin/lumină și luna/feminin/întuneric este găsit în multe (dar nu toate) tradițiile europene care derivă din filosofiile orfice și gnostice, o
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
cea greacă și cea egipteană, care nu respectă regulă "soarelui feminin". Dualismul soare/masculin/lumină și luna/feminin/întuneric este găsit în multe (dar nu toate) tradițiile europene care derivă din filosofiile orfice și gnostice, o excepție notabilă fiind în mitologia nordică, unde Soarele este feminin, iar Luna este masculină. Venerarea soarelui este o posibilă origine a henoteismului și în cele din urmă a monoteismului. În a optsprezecea dinastie a Egiptului Antic, religia eretica a lui Akhenaten, atenismul, folosea vechea zeitate
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
religia eretica a lui Akhenaten, atenismul, folosea vechea zeitate solară Aten că un simbol a unui zeu unic. Conceptul neolitic în legătură cu barca solară, soarele traversând cerul într-o barcă, se găsește în Egiptul Antic, la zeii Ra și Horus. În mitologia nordică, zeitatea este Sol (Sunna), în cea vedica Surya, iar în cea greacă Helios sau, uneori, Apollo. Zeul mesopotamic, Shamash joacă un rol important în timpul Epocii Bronzului și "soarele meu" devine în final un mod de adresare față de roialitate. Într-
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
mod de adresare față de roialitate. Într-un mod similar, culturile sud-americane au un dezvoltat cult al soarelui (vezi Inti). De asemenea, un rol important în istoria Imperiului Român l-a avut Sol Invictus. Motivul lipsei soarelui este o temă din mitologia diferitelor popoare. Acest motiv a fost folosit pentru a explica diverse fenomene naturale cum ar fi dispariția soarelui în timpul nopții (versiunea egipteană a motivului este un exemplu), scurtarea zilelor iarnă (mitologia japoneză constituie un exemplu), sau chiar eclipsele solare. Multe
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
Sol Invictus. Motivul lipsei soarelui este o temă din mitologia diferitelor popoare. Acest motiv a fost folosit pentru a explica diverse fenomene naturale cum ar fi dispariția soarelui în timpul nopții (versiunea egipteană a motivului este un exemplu), scurtarea zilelor iarnă (mitologia japoneză constituie un exemplu), sau chiar eclipsele solare. Multe astfel de mituri explică dispariția divinității solare datorită captivității, exilului sau a morții. Mai exista și alte mituri similare, cum ar fi legendă sumeriana a zeiței Inanna, care nu se încadrează
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
nou să se descifreze și citească documentele bogate privind cultură și religia acestui mare popor, constând în multe inscripții prezente pe pereții templelor și în morminte, ca și în nenumăratele texte înscrise pe vase de lut și papirusuri. Spre deosebire de alte mitologii, cea chineză nu personifica și nu venerează soarele sau luna. Cel mai probabil motiv pentru acest lucru este influență pe care au exercitat-o daoismul și cartea "Yijing" asupra culturii chineze, pentru că luna reprezintă Yin, iar soarele Yang, deci sunt
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
acest lucru este influență pe care au exercitat-o daoismul și cartea "Yijing" asupra culturii chineze, pentru că luna reprezintă Yin, iar soarele Yang, deci sunt cele două elemente de bază ale naturii și nu divinități (vezi Yin și Yang). În mitologia chineză la început existau zece sori care traversau pe rând cerul. Odată însă, din cauza unei greșeli au trecut toți zece pe cer provocând o secetă foarte mare. Un erou numit Hou Yi a ucis nouă din cei zece sori cu ajutorul
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
este un sistem complex de credințe. Panteonul șintoist cuprinde o colecție de peste 8000 "kami" („zei” sau „spirite” în limba japoneză). Datorită influenței civilizației antice a Chinei, o mare parte din mitologia și religia japoneză provine dinspre vestul arhipelagului. Cu toate acestea există și multe din mituri alcătuite într-un original stil japonez. cuprinde atât tradiții șintoiste și budiste cât și credințe populare legate de agricultură. Articolul de față se va rezuma
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
Kojiki" sau "Cronica faptelor antice" este cea mai veche carte cunoscută despre mituri, legende și istorie din Japonia. Dintre alte izvoare istorice "Shintoshu" explică originea divinităților japoneze, dintr-o perspetivă budistă, iar "Hotsuma Tsutae" aduce o versiune foarte diferită a mitologiei susținând că Amaterasu (zeitatea șintoistă al soarelui) era bărbat și nu femeie, cum spunea tradiția. Un rezultat notabil al mitologiei japoneze este acela că explică originea familiei imperiale atribuindu-i caracter divin. Cuvântul japonez pentru „împăratul Japoniei” este "tennō" (天皇
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
izvoare istorice "Shintoshu" explică originea divinităților japoneze, dintr-o perspetivă budistă, iar "Hotsuma Tsutae" aduce o versiune foarte diferită a mitologiei susținând că Amaterasu (zeitatea șintoistă al soarelui) era bărbat și nu femeie, cum spunea tradiția. Un rezultat notabil al mitologiei japoneze este acela că explică originea familiei imperiale atribuindu-i caracter divin. Cuvântul japonez pentru „împăratul Japoniei” este "tennō" (天皇), ceea ce literal înseamnă „împărat ceresc” sau „împărat divin” (caracterul 天 înseamnă „rai”, „paradis”). O mulțime de zeități apar pe „scena
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
japoneze este acela că explică originea familiei imperiale atribuindu-i caracter divin. Cuvântul japonez pentru „împăratul Japoniei” este "tennō" (天皇), ceea ce literal înseamnă „împărat ceresc” sau „împărat divin” (caracterul 天 înseamnă „rai”, „paradis”). O mulțime de zeități apar pe „scena” mitologiei japoneze, și au multiple nume alternative. În plus, câteva din numele lor sunt așa de lungi ceea ce poate deveni incomod pentru majoritatea cititorilor. Pentru acest motiv articolul trece în revistă cele mai proeminente nume și le dă în formă abreviată
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]