6,924 matches
-
este un amestec de amintire, cotidian, confesiune, hermeneutică, umor, tragedie, istorie, universalitate, metafizică, fiziologie, citate, atmosferă de închisoare. Dar ce vrem să subliniem la omul de mare cultură Steinhardt este faptul că aflat în condiții d e detenț ie, de mizerie dusă la extrem, de încătușare și teroare fizică, cu sârg diabolic aplicate de caralii, Steinhardt apelează la memoria sa plină de istoria culturii naționale și universale și-și așterne pe filele jurnalului său de condamnat politic, simboluri de neșters din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de honigbergeriană i s-ar fi părut autorului de la Paris a cărui Noapte de Sânzenii își avea și ea însem natul ap ort în făurirea scenei pe care o jucăm toți, a scenariului ab surd, a părelnicilor adânc înfipte în mizerie și spaimă - nu durează mult. Aura de bonomie și aburii de Cotnari, de culoarea strugurilor poleiți în bătaia soarelui fierbinte al verilor de demult, nu-l înconjoară decât pe singurul Păstorel. Când rupând vraja calmului ce se lă sase din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
papei Paul al IV‑lea, care a dispus ca fresca să fie ștearsă; anularea hotărârii se obține cu mare greutate. Cât privește această situație, Michelangelo a răspuns unui trimis al papei: spuneți papei să nu se neliniș‑ tească din pricina unei mizerii de picturi care e foarte ușor de șters. Să încerce mai bine să reeduce oamenii, ceea ce, e adevărat, e mult mai greu. În final, papa s‑a mulțumit doar cu îmbrăcarea nudurilor, lucrare care i‑a fost încre‑ dințată lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Constituția, să i se impună anumite condiții în perioada scrutinelor electorale? Aceasta este problema italienilor de felul în care suportă astfel de înjosiri. Neamul roman de cotropitori a ajuns să fie cotropiți de cei pe care i-au ridicat din mizerie și necunoaștere, atunci când Roma era un imperiu luminat . Independența României a fost uzurpată în perioada 2009-2012, de cancelarul german Angela Dorothea Merkel<footnote Angela Merkel este născută Kasner la 17 iulie 1954 la Hamburg, Germania, este prima femeie cancelar din
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
acest personaj de tristă amintire pentru națiunea română? Foarte simplu, printr-o mișcare de stradă autentică, de dimensiunile celei din decembrie 1989. Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist a făcut și multe lucruri bune pentru poporul român, Traian Băsescu lasă în urma sa mizerie, sărăcie, stat polițienesc, promiscuitate. Lipsă de speranță și scindarea națiunii în două tabere: ai lui si ceilalți! Să lăsăm timpul să ferece și să desferece! P.S. Și a venit Comisia de la Veneția într-un București debusolat. Traian Băsescu a înfierat
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
papei Paul al IV‑lea, care a dispus ca fresca să fie ștearsă; anularea hotărârii se obține cu mare greutate. Cât privește această situație, Michelangelo a răspuns unui trimis al papei: spuneți papei să nu se neliniș‑ tească din pricina unei mizerii de picturi care e foarte ușor de șters. Să încerce mai bine să reeduce oamenii, ceea ce, e adevărat, e mult mai greu. În final, papa s‑a mulțumit doar cu îmbrăcarea nudurilor, lucrare care i‑a fost încre‑ dințată lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dar moartea e uitare. Ființa umană traiește prin memorie printr-o memorie pe care și-o păstrează. Dincolo de nebunie aparentă, memoria e o stare de grație amintind voioșia clipelor de altădată, epurată de orice urmă de păcat (nu e decât mizeria pe care omul luminat o poate privi în sine). Poate că de aceea sfinții exclamau: „Sunt cel mai păcătos dintre oameni” și nimeni nu înțelegea o iotă din ceea ce auzea. Noi suntem după maștile de sticlă și nu vedem petele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
selectarea unor cupluri de îndrăgostiți de la periferia societății conturează originalitate și inovație în poezia românească. Îmbinând cuvinte dure/indecente cu limbajul poetic dulce, Arghezi reușește să făurească o estetică a urâtului, o estetică a poeziei sinistre, care transformă imoralitatea și mizeria umană în obiect estetic. Așadar, dragostea a cunoscut prin poezie diferite ipostaze: iluzie, spațiu securizant la Bacovia, iubirea văzută ca potențare a misterului și cale a cunoașterii la Blaga (dar și surprinsă în ipostaza divină - agape și pământească - eros), surprinsă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o justificare implicită pe care o simți, dar pe care nu o povestești și nu o demonstrezi. Limita romanticilor vine din faptul că ei au oroare de politic, de sfera publică și socotesc că femeile trebuie să fie protejate de mizeria acesteia. Ei afirmă egalitatea în cuplu, prin acceptarea diferențelor, dar cu prețul inegalității clare în viața publică. Ca să protejez sensul existenței pe care ni-l dau femeile, trebuie să le protejez pe ele de politic, de public, de „cloaca” vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
precum și din orășeni (meșteșugari, proprietari de ateliere, armatori, negustori, bancheri și industriași), care vor constitui viitoarea burghezie și din țărănime, în general lipsită de pămînt și de drepturi. Luxul și rafinamentul exterior al curții și aristocrației feudale contrasta izbitor cu mizeria maselor; corupția și decăderea morală a claselor "de sus" devenise îngrijorătoare. În ce privește învățămîntul, școlile medii colegiile catolice erau mai bine organizate. Treptat, au început să se predea tot mai mult științele naturii și îndeosebi matematica și fizica. Școlile de grad
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
care încalcă contractul social realizat în epoca trecerii de la starea naturală la civilizație, propunînd ca model de societate republica patriarhală, întemeiată pe voința unanimă, liber consimțită, a cetățenilor egali în drepturi."11 De o parte, lux și corupție, de alta, mizerie, boală, întuneric, acesta a fost rezultatul "civilizației" dezvoltate de societatea privată. Cum se poate restabili echilibrul pierdut odată cu apariția proprietății? Răspunsul lui Rousseau este următorul: pe plan social se poate realiza egalitatea prin statul contractului social, bazat pe suveranitatea poporului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
munca insuportabilă. La 16 ani, "neliniștit, nemulțumit "de toate și de sine", Jean-Jacques părăsește Geneva, în seara zilei cînd, întors din hoinărelile lui obișnuite, găsește porțile orașului închise. Timp de treisprezece ani a dus o viață de vagabond, plină de mizerii, experimentînd numeroase profesii. El va duce o viață agitată și datorită temperamentului său pasionat, sau, pur și simplu, de nevoie. În 1728 o întîlnește, la Annecy, pe doamna Louise de Warens. Aceasta făcea parte dintr-un fel de "agenție" de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a sustrage mai întîi copilul acțiunii societății. Dată fiind societatea reală din Franța acelei epoci, nu exista educație publică necorupătoare. De aici și ideea unei educații fără cărți, fără studii de literatură sau istorie, deoarece istoria și literatura sînt imaginile mizeriei și corupției omului în societate. Concepția lui Rousseau asupra educației femeii este însă în contradicție cu ideile fundamentale ale acestui mare apologet al individualismului și al libertății. El subordonează femeia bărbatului, o face nu tovarășa de viață, cît, mai ales
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și în drepturi" (art. 1); "Orice ființă umană are dreptul la viață, la libertate și la securitatea persoanei sale" (art. 3).32 Apariția societății civile e un pas înainte în raport cu "starea naturală", dar este și un declin, pentru că aduce inegalitate, mizerie, boli, imoralitate. În fața acestei constatări Rousseau nu-și propune o reîntoarcere la starea primitivă, ci o restaurare a omului pe baza elementelor pozitive achiziționate prin cultură și civilizație. Această restaurare se va face mai întîi prin educație. Acesta este mesajul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
i-ar dezgusta de primele". Spectacolele au urmări păgubitoare cînd poporul este bun prin el însuși. El este conciliant cînd admite plăcerile teatrului pentru oamenii din marile orașe, corupți, așadar, de civilizație, motivele fiind acestea: "pentru a distrage poporul de la mizeriile sale, pentru a-l face să uite de conducătorii săi" sau, ca un argument final: "pentru ca obiceiurile rele să nu degenereze în brigandaj". Concluzia? Cînd poporul este corupt, spectacolele sînt bune pentru el..." Discursul asupra științelor și artelor se încheie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
starea naturală viața este liberă și independentă, sănătoasă, fericită și inocentă. Rousseau concepe istoric omul social. Omului natural îl opune pe cel social, cu scopul de a-i arăta acestuia din urmă că în pretinsa lui perfecționare rezidă izvorul tuturor mizeriilor lui. Omul social este asemenea zeului marin Glaucus, a cărui statuie "timpul, marea și furtunile o desfigurează într-atîta, încît seamănă mai puțin cu un zeu decît cu un animal feroce". Referitor la raportul dintre civilizație și vîrsta naturală a omenirii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
noi puteri celui bogat, au distrus pe veci libertatea naturală, au stabilit pentru totdeauna legea proprietății și a inegalității, au făcut dintr-o uzurpare abilă un drept irevocabil și, spre cîștigul cîtorva ambițioși, au subjugat, pe viitor, muncii, sclaviei și mizeriei întregul gen omenesc"37. Există și o inegalitate de influență și autoritate, dar deosebirile de bogăție, de rang, de putere și de merit personal se reduc în cele din urmă la bogăție, care servește la cumpărarea celorlalte. Treapta extremă a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
întîi copilul acțiunii societății. Dată fiind societatea reală, nu exista educație publică necorupătoare, deoarece societatea organizase colegiile saturîndu-le de propriul ei spirit. De aici și ideea unei educații fără cărți, fără studii de literatură sau istorie, deoarece acestea reprezintă imaginile mizeriei și corupției omului în societate. Pierre Manent consideră că Rousseau încearcă să descopere "modul în care această ființă ale cărei prime mișcări sînt cu siguranță sănătoase și bune, devine rea devenind socială"107. Evoluția lui Émile reproduce evoluția omenirii înfățișată
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și societatea îl face rău."115 În viziunea lui Rousseau, legătura socială este cea coruptă, cea care reprezintă răul. Apariția societății civile e un pas înainte în raport cu starea "naturală", dar este, în același timp, și un declin pentru că aduce inegalitate, mizerie, boli, imoralitate. În fața acestei constatări Rousseau nu-și propune o reîntoarcere la starea primitivă, ci o restaurare a omului pe baza elementelor pozitive achiziționate prin cultură și civilizație. Această restaurare se va face mai întîi prin educație. Rousseau dorea să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
putea aștepta de la noi. Text apărut în România liberă, 22 decembrie 1990 Scrisoarea deschisă [Stimate Domnule Ministru Andrei Pleșu] Mă adresez dumneavoastră ca unui intelectual în care mi-am pus mari speranțe în anii dinainte de însângeratul decembrie, când, în ciuda tuturor mizeriilor, cultura încă mai însemna cu adevărat ceva pentru fiecare dintre noi. Că lucrurile stau așa și nu altfel o dovedește faptul că, în calitate de redactor al revistei Viața Românească, m-am străduit să impun alături de colaborarea permanentă a lui Constantin Noica
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cu așa-zișii oameni liberi care au fost împinși treptat - prin foame, prin frig și prin întuneric - până la limita de rezistență și au fost vegheați încontinuu de ochiul securității, îndreptat ca prin vizetă asupra tuturor. După ce țăranii fuseseră decimați de mizerie, satele au început să fie și ele îngropate peste noapte, asemenea morților. Ca semn că Dumnezeu își întorsese fața de la noi, nici un preot și nici un credincios nu s-au așezat în fața altarului să moară sub zidurile bisericilor care s-au
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Spun asta ca un om care percepe cu profund dezgust șovinismul, indiferent de naționalitatea celor care îl practică, dar care înțelege la fel de bine și faptul că nici SRI-ul nu pune chiar degeaba coroane prin Transilvania. Prea multe coroane pentru mizeria în care ne zbatem - mă gândesc ades fără să vreau. Și prea fără folos, în pofida a ceea ce ne costă pe toți. Întâi pentru că ele pică ades pe locul pe care sunt depuse asemenea unor bombe. Și în al doilea rând
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
independența culturii și demnitatea presupusă de aceasta. Corect era să fie prevăzută în buget o sumă plauzibilă, cu care să putem supraviețui în actualele condiții. Or, pentru cultura scrisă, în buget nu a fost prevăzut nici un leu. De aici vine mizeria în care ne zbatem și umilința presei culturale de a se tocmi din trimestru în trimestru cu „te miri cine, care n-a mai fost și nu mai vine” în contact cu cărțile și revistele și pe altă cale decât
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
sale personale, de Academia sa Cațavencu (despre care declară la SOTI că i-ar da satisfacții mai mari decât Uniunea), de vila moștenită de la tovarășa Mia Groza, de vânat fazani și de alte lucruri de acest fel pe care, în ciuda mizeriei în care se zbate majoritatea alegătorilor săi, le socotește de la sine-nțelese. Poate că este o simplă întâmplare faptul că afacerile sale personale prosperă în vreme ce instituția pe care a cucerit-o la 22 decembrie (când în piață se împușcau copii
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ce s-a întâmplat până acum, nimic nu ne dă dreptul să vorbim despre electoratul lui Iliescu ori despre cel al lui Roman ca și cum cei care i-au votat o dată ar fi fost câștigați de dumnealor la belciuge și, în ciuda mizeriei în care se zbat, ar fi rămas pe veci la dispoziția celor doi emanați. Electoratul nu este, de fapt, al nimănui. El este al țării și nu poate fi câștigat decât pe cont propriu. Cine se aliază cu Petre Roman
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]