8,529 matches
-
de acum înainte. Eficacitatea analizelor comparative este completată de aportul analizelor statistice. Genomul organismelor vii este reprezentat de ansamblul materialului său genetic. El asigură buna funcționare a celulelor și transmiterea caracterelor ereditare de-a lungul generațiilor. El este format din molecule de acizi nucleici (ADN), încatenate în unități elementare, nucleotide. Nucleotidele sunt formate dintr-o pentoză, restul fosfat, și un element variabil, baza azotată, ce poate fi adenina, guanina, citozina sau timina. Genele, adică porțiuni din ADN sunt purtătoare de informație
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
deci un fragment mic de ADN comun. Putem spune despre aceste secvențe că sunt parțial acoperite sau suprapuse. Analizând ansamblul de fragmente de ADN ce funcționează, putem reconstitui înlănțuirea punctelor comune și fragmentele de ADN, cele ce există într-o moleculă de ADN de plecare. Reconstruirea unei molecule de ADN start sub forma sa de ansamblu de fragmente suprapuse constituie harta fizică. Plecând de la această hartă se poate descoperi întreaga secvență a unui genom. Pentru a cunoaște condițiile ce duc la
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Putem spune despre aceste secvențe că sunt parțial acoperite sau suprapuse. Analizând ansamblul de fragmente de ADN ce funcționează, putem reconstitui înlănțuirea punctelor comune și fragmentele de ADN, cele ce există într-o moleculă de ADN de plecare. Reconstruirea unei molecule de ADN start sub forma sa de ansamblu de fragmente suprapuse constituie harta fizică. Plecând de la această hartă se poate descoperi întreaga secvență a unui genom. Pentru a cunoaște condițiile ce duc la închiderea unui fragment de ADN, se vor
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
purinice și pirimidinice (adenina, timina, citozina și guanina) ale înlănțuirii. Această citire se numește secvențiere. Un fragment de ADN secvențiat este format din înlănțuiri de cel mult o sută de nucleotide într-o ordine bine definită. Secvențiind o astfel de moleculă duce la determinarea acestei ordine. Principiul folosit se bazează pe realizarea, pornind de la un punct fix, a mai multor copii parțiale ale moleculei, întrerupte de hazard. Sunt sintetizate toate copiile posibile, plecând de la un punct fix. Apoi, aceste fragmente, în funcție de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
înlănțuiri de cel mult o sută de nucleotide într-o ordine bine definită. Secvențiind o astfel de moleculă duce la determinarea acestei ordine. Principiul folosit se bazează pe realizarea, pornind de la un punct fix, a mai multor copii parțiale ale moleculei, întrerupte de hazard. Sunt sintetizate toate copiile posibile, plecând de la un punct fix. Apoi, aceste fragmente, în funcție de dimensiunile pe care le au sunt separate prin electroforeză în gel poros. Acest tip de gel permite separarea a două fragmente consecutive ce
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
autonome. La eucariote această informație genetică este înmagazinată în nucleul celular, care este delimitat de o membrană, însă o mică parte este înmagazinată în unele organite intracitoplasmatice (mitocondrii, cloroplaste). Genomul ce se găseste în nucleu este fragmentat în mai multe molecule liniare de ADN, care reprezintă cromozomii. Mărimea genomului corespunde numărului de perechi de baze ce se găsesc în cromozomii unei celule haploide. Mărimea genomului este, în general, constantă pentru o specie. Genomul conține informația necesară pentru dezvoltarea, apoi pentru reproducerea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
-ului nefuncțional. Altfel spus, o mare parte din genomul eucariotelor nu conține informație genetică. La vertebrate cantitatea de ADN ce nu codifică sinteza de proteine (ADN non-codant) reprezintă 65% (tetraodontiformes) și până la 99,9% din genom (Protopterus aethiopicus). În celulă, molecula de ADN este asociată cu proteine și molecule de ARN pentru a forma cromatina. În interfaza mitotică, cromatina ocupă tot spațiul nuclear limitat de membrana celulară. Există două tipuri de cromatină: cromatina condensată, sau heterocromatina și cromatina decondensată, sau eucromatină
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
genomul eucariotelor nu conține informație genetică. La vertebrate cantitatea de ADN ce nu codifică sinteza de proteine (ADN non-codant) reprezintă 65% (tetraodontiformes) și până la 99,9% din genom (Protopterus aethiopicus). În celulă, molecula de ADN este asociată cu proteine și molecule de ARN pentru a forma cromatina. În interfaza mitotică, cromatina ocupă tot spațiul nuclear limitat de membrana celulară. Există două tipuri de cromatină: cromatina condensată, sau heterocromatina și cromatina decondensată, sau eucromatină. Heterocromatina este inactivă (informația deținută de ADN-ul
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
despart (ținem cont de substituțiile multiple), sunt aproximativ aceleași ca și între secvențele neînrudite. Secvențele unice, ce constituie 60% din genomul uman conțin doar 3%-7% exoni. Astfel, chiar și printre secvențele unice, proporția secvențelor funcționale este foarte scăzută. Majoritatea moleculelor de ADN unic derivă, probabil, din secvențele repetate și din pseudogene, motiv pentru care structura nu mai este în ziua de azi identificabilă datorită mutațiilor. Cromozomii metafazici nu reprezintă decât un stadiu particular al ciclului celular, în timpul căruia este super
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
procariote cât și la eucariote, în afară de cromozomul principal, în primul caz, sau de genomul nuclear, în cel de-al doilea, se află structuri genetice auxiliare ce formează genomul extranuclear. Astfel, la bacterii, în citoplasmă se află una sau mai multe molecule circulare de ADN, mult mai mici decât cromozomul principal, numite plasmide bacteriene. La eucariote există cel puțin două genomuri extranucleare, unul cloroplastic, specific plantelor verzi fotosintetizatoare, și altul mitocondrial, comun plantelor și animalelor. Sunt unele date care atestă existența unui
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
sulfamidelor, a substanțelor cu acțiune antituberculoasă, citostatică, a combinațiilor complexe ale aciltiosemicarbazidelor cu ioni de cupru, nichel și cadmiu, a heterociclurilor cu azot și sulf etc., i-au permis un studiu amplu și profund asupra corelației dintre structura și reactivitatea moleculei organice, pe de o parte, și activitatea biologică a acesteia, pe de altă parte. Cercetările sale în domeniul sintezei organice fine de substanțe cu potențială activitate farmacodinamică au suscitat interesul cercurilor științifice de peste hotare. Societatea Franceză de Terapeutică și Farmacodinamie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
apropierea punctelor de inserție. Pentru a avea loc procesul (fenomenul) de contracție si de relaxare, mușchiul are nevoie de energie. Singura energie pe care noi ființele vii o putem folosi este aceea sub formă chimică și se găsește în legăturile moleculei de acid Adenozintrifosforic (ATP) ATP-ul este o structură de mici dimensiuni, mai mici decât ADN-ul proteinelor. Ea conține energia eliberată prin "demolarea" conbustibililor pe care le conțin celulele și este lăsată liberă când este necesară celulelor. Resinteza (sinteza
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
chiar constituirea lor este prima ei formă de manifestare. Responsabilitatea civică a individului și formele de manifestare ale credinței se vor adapta în perioada care urmează la ceea ce putem numi capilaritatea relațiilor sociale. Așa cum în cazul vaselor foarte subțiri, interacțiunea moleculelor de apă este mai tare cu pereții vasului decât cu moleculele vecine de apă, la fel și în societate, opțiunile superficiale ale creștinului pot să-i influențeze comportamentul social mai mult decât opțiunea sa fundamentală (cea pentru Hristos), fără ca aceasta
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a individului și formele de manifestare ale credinței se vor adapta în perioada care urmează la ceea ce putem numi capilaritatea relațiilor sociale. Așa cum în cazul vaselor foarte subțiri, interacțiunea moleculelor de apă este mai tare cu pereții vasului decât cu moleculele vecine de apă, la fel și în societate, opțiunile superficiale ale creștinului pot să-i influențeze comportamentul social mai mult decât opțiunea sa fundamentală (cea pentru Hristos), fără ca aceasta să însemne o răsturnare a valorilor. Legăturile "lumești" (vecinii, preferințele politice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Costin” Pașcani Genomica este un domeniu al geneticii, care se ocupă cu studiul genomului, folosind secvențe mari de ADN, analiza expresiei genelor sau metode computaționale. Genomul constituie setul complet de gene al unui organism sau secvența completă de nucleotide din molecula de ADN. Hărțile fizice ale genomului uman Unul dintre cei mai importanți pași în evoluția geneticii umane din ultimii ani l-a reprezentat cartarea genomului. Prin cartarea genomului, se înțelege construirea unor hărți detaliate, care să permită găsirea și izolarea
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
și parcurg procese de maturare, producând o gamă variată de transcripți diferiți. Mai mult de 1000 de gene sunt cauza unor boli specifice, mutantele lor fiind listate separate. Cromozomul mitocondrial uman, denumit AND-mt sau cromozomul 25, este constituit dintr-o molecula de ADN de formă circulară, alcătuită din peste 16 500 de perechi de baze și conține aproape 40 de gene. Se preconizează că tehnologiile promovate de aceste hărți să aibă un impact profund asupra cercetării biomedicale și să revoluționeze un
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
decât numărul de protoni; c. un număr de protoni mai mic decât numărul de electroni; d. un număr de protoni mai mic decât numărul de neutroni. Profilul itemului: Domeniul cognitiv: cunoaștere Competența specifică: 1.2. Clasificarea particulelor elementare, elementelor, ionilor, moleculelor după unul sau mai multe criterii Conținutul disciplinar: Ioni Răspuns corect: C - distractorul a, elevul confundă termenul de neutron cu cel de proton; - distractorul b, elevul confundă structura ionului pozitiv cu cea a ionului negativ; - răspuns corect c, elevul cunoaște
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
negativ; - răspuns corect c, elevul cunoaște structura ionului negativ; - distractorul d, elevul confundă termenul de electron cu cel de neutron. Profilul itemului: Domeniul cognitiv: aplicare Competența specifică: 2.2. Formularea ipotezelor referitoare la caracteristicile structurale ale diferiților atomi, ioni și molecule. Conținutul disciplinar: Structura ionilor Răspuns corect: B a. distractorul a, elevul confundă ionul de siliciu cu atomul de siliciu, nu cunoaște faptul că siliciul (6) își formează configurația stabilă mai mult prin punere în comun de electroni, decât prin cedare
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
sunt de multe ori sancționate mai târziu, într-o viață sportivă efemeră. 2.4. Viteza, rezultat al procesului metabolic Mușchiul reprezintă executorul mișcării umane și necesită o anumită sursă de energie. În acesta se găsesc componente energetice sub forma unor molecule bogate în elemente de fosfor; ATPadenozin trifosfat, care se află în mușchi în cantități de 6mMol/kg mușchi umed, pentru un individ cu greutatea de 70 de kg. Copiii însă posedă o cantitate de ATP cu 30% mai puțin decât
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
un individ cu greutatea de 70 de kg. Copiii însă posedă o cantitate de ATP cu 30% mai puțin decât adulții, după cercetările fiziologilor M.R. Malina și C. Bouchard, 1991. De aceea atunci când fibrele musculare sunt stimulate de influxul nervos, molecula de ATP, situată la nivelul acestora, prezintă particularitatea de a se descompune, eliberând energia în măsură să producă contracția lor cu intensitate maximă. Acest fapt permite efectuarea unor exerciții foarte intense, cu o putere maximă, ceea ce este extrem de util în
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
vechi de 3,5 miliarde de ani, din munții Montana, reprezintă construcții minerale lamelare de carbonat de calciu, care ar fi avut la origine organisme fotoautotrofe. Aceste microfosile ar fi vestigii de procariote, cu informația genetică purtată de o singură moleculă de ADN, neînvelită de o anvelopă nucleară. În Ontario, În roci datând de 2 miliarde de ani, se Întâlnesc fosile asemănătoare cianobacteriilor (alge verzi-albastre) contemporane. Așadar, primele procariote au apărut În urmă cu 3,5-3 miliarde de ani, fiind reprezentate
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
astăzi, În Cuaternar). În cursul evoluției lumii vii a avut loc o divergență fundamentală Între două tendințe: 1. - tendință animală care a selecționat indivizi cu viață de relație activă și perfecționată, dar aceasta În detrimentul autonomiei nutritive (heterotrofie, adică nevoie de molecule organice); 2.- tendință vegetală care, dimpotrivă, a privilegiat independența nutritivă (autotrofie, cu nevoie numai de molecule minerale simple, apă și dioxid de carbon, datorită utilizării și transformării energiei luminoase). Dar, fotosinteza introduce o nouă necesitate pentru a fi eficace: organismul
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
tendințe: 1. - tendință animală care a selecționat indivizi cu viață de relație activă și perfecționată, dar aceasta În detrimentul autonomiei nutritive (heterotrofie, adică nevoie de molecule organice); 2.- tendință vegetală care, dimpotrivă, a privilegiat independența nutritivă (autotrofie, cu nevoie numai de molecule minerale simple, apă și dioxid de carbon, datorită utilizării și transformării energiei luminoase). Dar, fotosinteza introduce o nouă necesitate pentru a fi eficace: organismul vegetal trebuie să realizeze maximum de suprafață pentru a capta energia solară, atât În interiorul plastidelor, cât
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
captarea luminii și obstacolele mecanice (un perete solid a fost esențial pentru edificarea de organisme erecte, cu suprafața mare); la absorbiori, precum ciupercile, peretele a fost de asemenea crucial pentru stabilirea unui mod de viață care răspunde de schimbul de molecule prin difuziune pasivă (emisie extracelulară de enzime litice și absorbția produșilor de degradare solubili). Peretele asigură schimburile dintre protoplast și mediul Înconjurător, precum și susținerea, ceea ce a permis dezvoltarea de organisme erecte de talie mare, mai cu seamă când el
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
provoace blocaje imediate și distrugeri ireversibile. S-ar putea spune că celula vegetală „trăiește În mod periculos”. Semnificația biologică reală a acestei retenții de substanțe toxice nu este echivalentă cu o simplă punere la rebut. Unele chiar, precum alcaloizii, sunt molecule foarte elaborate, care nu au acțiune fiziologică cunoscută asupra plantei, dar sunt otrăvuri pentru animale. Altele nu constituie un risc celular decât În măsura În care au fost sintetizate enzime capabile să le degradeze și să le elibereze fracțiunile chimice toxice. Aceste enzime
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]