5,749 matches
-
fostului [218] rege. Generalul Antonescu îmbrăcase (ca și Ică de altfel!) cămașa verde, prinzând pe ea crucea ordinului „Mihai Viteazul”. În discursul ținut în Piața 6 Septembrie, vorbind zecilor de mii de legionari, amintea de „Căpitanul vostru de ieri...”, în nădejdea că va fi proclamat... Căpitanul nostru de azi. Firește că ne-am ferit ca de foc să facem asemenea năzbâtie, ceea ce l-a mâhnit profund. La sfârșitul defilării, mulțimea a rupt cordoanele și l-a ridicat pe sus, ovaționând îndelung
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
banca clipei neuitate Când ți-am spus: „Mi-ești dragă!” și ne-am sărutat Unde-s oare florile de poeți cântate? Chiar pe toate vremea le-o fi spulberat? Ofiliți sunt crinii, visuri ne-mplinite, Veștezi trandafirii dorurilor moarte, Galbeni ghioceii, nădejdi risipite, Ruginiți sunt macii patimei deșarte. Însă, dintre florile crescute-n grădină Chiar cea mai gingașe nu s-a scuturat: E iubirea noastră, caldă și senină, Căreia și timpul i s-a închinat. Jilava, mai 1955 Dezamăgire Copil curat cum
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
politico-ideologic. Le scriam după capul meu, în virtutea inerției filosofico-sociologice, chiar în urma unor microcercetări pe care le făceam în licee. Sectorul, municipiul de partid și inspectoratul, după nenumărate hărțuieli inutile, s-au relaxat: e un cadru incurabil și nu e de nădejde. Pe ea o folosim când se cere „profesionalism îngust”, iar pe alții când se cere activism militant. Cea de-a doua categorie era destul de bogată: căci ce poate fi mai comod decât să nu-ți bați capul și să-i
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
străbunicelor și bunicilor noastre care au încercat să ne scoată din statutul de oameni de rangul al doilea și noncetățene, să avem acces la școli, profesii, proprietate, vot și reprezentare politică: Maria Rosetti, Adela Xenopol, Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Sofia Nădejde, Eleonora Strailescu, Eugenia Ianculescu. Am numit doar câteva dintre aceste personaje extraordinare ale trecutului, femei cărora inclusiv Lavinia Șandru le datorează moral și istoric faptul că a făcut școală, că poate profesa, că poate alege și că a fost aleasă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în 1929 au reușit totuși să obțină și să exercite drept de vot la alegerile locale (vezi acțiunile publice și de cercetare socială întreprinse de către: Maria Rosetti, Adela Xenopol, Constanța Dunca-Suchianu, Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Alice Voinescu, Cecilia Cutzescu-Stork, Sofia Nădejde, Eleonora Strailescu, Eugenia de Reus Ianculescu). A fost prima și ultima oară când româncele au votat, fie și doar la nivel local în alegeri reale, nefalsificate. De-abia după separarea Estului de Vest a dispărut sincronizarea (1948). Estul comunist, prin
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sărac, Neculai N. Beldiceanu are mai degrabă înfățișarea unui om de afaceri decât a unui artist predispus la visări literare. Născut la Rădășeni (1 oct. 1879 - m., 28 mai 1923) și căsătorit cu Victoria, fiica lui Ion și a Sofiei Nădejde, în opera sa în proză pe care o umple cu „chipuri de mahala”. N.N. Beldiceanu îi imită fără savoare pe Sadoveanu și BrătescuVoinești. Față de sterilitatea literară a tatălui, N.N. Beldiceanu e mai degrabă prolix: Chipuri de mahala, Buc., Minerva, 1905
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
căpcăun în stare să roadă oase, Cățeaua urcă la catedră, deschise catalogul și rosti peltic: - Eh! Ia să poftească la lecsie, Cârsiu Adrian... Labis Nicolae (cu o satisfacție drăcească, vocea ei deschidea aici o acoladă de subînțelesuri). Pierzând de mult nădejdea de a promova, bietul Cârciu sforăia la ora aceea în patul lui de repetent de la cămin. Între timp, în goană, Labiș străbătea curtea. Ridicându-și ochelarii pe frunte, domnișoara Braunstein aruncă clasei o privire severă și rosti apăsat: - Am zis
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nicio valoare a Bisericii, nicio personalitate a acesteia nu poate fi dată uitării, indiferent de situația Bisericii și de timpurile care le traversează. „Potrivnicii sunt mulți, zilele sunt grele, dar speranța nu poate pieri pe vecie”(Psalmi, 9:11), iar „nădejdea vieții veșnice pe care a făgăduit-o mai înainte de anii veacurilor Dumnezeu, care nu minte”(Tit, 1:2), nu poate dispărea. Mitropolitul Nectarie ar mustra acele „suflete inconștiente, care nu apreciază zilele mari pe care le trăim, sufletele care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1940, clopotele băteau în dungă, la intervale rare, ca după mort. Oamenii alergau. Unii îngenuncheau și se rugau [...]. Orașul era în fierbere. Mii de oameni încercau, pe bani grei, să găsească o trăsură care să-i ducă la gară, în nădejdea că acolo vor mai prinde un tren spre București sau măcar până la Suceava sau Dornești”. Așadar, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia și Nordul Bucovinei cu 6.262 de kilometri pătrați, ocupând-o, așa cum frumos a spus
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
grad de cavaler și apoi de ofițer, Cavaler al Ordinului Militar de Cust (portughez) și Comandor al Ordinului Albanez Skandenberg. Iată cum, datorită grijii și educației primite de la părinți, fiul lui Nectarie Cotlarciuc, Dragoș, ajunge să fie un om de nădejde al țării sale, și cum dorul și dragul de învățătură pe care le-a avut mitropolitul, le-a transmis și copilului său și, la rândul lui, „feciorul” a moștenit de la părintele său dragostea pentru studiu. Despre soția Aurora nu mai
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pravoslavnice provincii românești: Bucovina [...]. Deși scumpul nostru confrate Nectarie era atacat de o boală grea care nu iartă - totuși gândul nostru nu se putea împăca cu prea timpuria lui trecere la cele veșnice; ci ne lăsam mai bucuros cuprinși de nădejdea, că înaltul ierarh, mai înainte în destulă putere, va mai putea amâna trista întâmplare de a ne ruga azi la căpătâiul sicriului său [...]. Cine a cunoscut de aproape pe mult regretatul răposat, acela știe, că el n-a căutat asemenea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
teologice în cler, răspândirea învățăturilor religios morale în poporul creștin și pentru susținerea și înviorarea intereselor de viață ale Bisericii noastre dreptcredincioase din Bucovina”. Izbucnirea Primului Război Mondial pune capăt apariției revistei, pentru o perioadă de șapte ani și jumătate, visurile și nădejdile mitropolitului Silvestru ascunzându-se în tăcere, dar rămânând încă vii. În anul 1923, se reia munca de zidire duhovnicească, meritul fiind al profesorilor de teologie, care toți au fost studenți ai Facultății de Teologie din Cernăuți. În timpul cât a fost
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mult pe don Calabria, a promis că îl va hirotoni preot, încardinându-l în dieceza sa, deși ar fi rămas să studieze pe lângă don Calabria. Gigio s-a pregătit în privat la toate materiile de teologie cu ajutorul unor preoți amici de nădejde. În primele luni ale anului 1921s-a transferat la Feltre, unde a dat examenele în teologie și a primit toate ordinele minore. Și, în sfârșit, la 24 august 1921, a fost sfințit preot. Împlinise 30 de ani. S-a reîntors la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Vezi că există totuși patrioți... Cotidianul, 9-10 martie 2002 Apără-mă, Doamne, de prieteni... E bine să ai prieteni, să ai cui te plânge, cui destăinui necazurile și suferințele. Dar și mai bine, zic eu, e să ai aliați de nădejde pe care să te bizui și cu care să poți întreprinde o acțiune, susține o luptă. Cum spune înțelepciunea populară (care are câte ceva de spus în toate împrejurările!): prietenul le nevoie se cunoaște. Dar aliatul? Ei bine, un adevărat aliat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cei enumerați mai sus sînt oameni importanți, nu însă și indispensabili. Cu Mutu e altceva. El e portstindardul, speranța, germenul de grîu încolțit al renașterii. Atît timp cît e accidentat, rezervă sau aflat în conflict cu Mourinho, mai e o nădejde. Că se face bine, se împacă și se titularizează. Cînd în discuție intervine acel Shame! de pe prima pagină din Daily Mail, nu se vede decît praful. În ochii și în speranțele noastre, deopotrivă. octombrie 2004 Cîmp Nou O nouă arenă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mai puține emoții decît o medalie de aur la gimnastică, de exemplu. Despot luminat în toamna trecută, echipa națională de rugby a României pierdea în fața Angliei cu 134-0. La numai cîteva luni, am cîștigat Cupa Europeană a Națiunilor și tragem nădejde să ne calificăm la Mondiale. România n-a dus-o niciodată foarte bine, dar, atunci cînd țara a avut conducători de os străin, parcă nu s-a mai trăit atît de rău. De ce deprind locuitorii acestor meleaguri gustul pentru muncă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fără fundament adică plasată sub un gol, deasupra unei vidații a cărei descoperire îi neagă presupoziția-centru. Mă investisem într-o speranță ce își avea prelungirea nu într-o posibilă realitate, ci într-o imposibilă realitate, mai precis, într-o non-realitate. Nădejdea că ființa iubită își va deschide inima pentru formula de iubire izvorâtă din lăuntricul meu se infirmă brusc și brutal. Această prăbușire din narcoza unei încrederi exagerate în șansele de victorie este o alunecare în confruntarea cu adevărul. Iar adevărul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nu cugetai, acolo îl aflai. La lucruri de răsboae meșter: unde era nevoie, însuși se vâra, ca văzîndu-l ai sei să nu se îndărăpteze. Și pentru aceea, rar răsboiu de nu biruia. Așijderea și unde-l biruiau alții, nu pierdea nădejdea; că știindu-se căzut jos se ridica deasupra biruitorilor." Miron Costin avea cultură poloneză, știa latinește, puțin italienește, era om citit. Pe de altă parte se prilejește însuși la evenimentele cronicii sale, care se termină cu moartea lui Ștefăniță Lupul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
antijunimist Aron Densușianu. Atitudinea lui de luptă era naționalistă. Poet fără talent, autor al unei epopei ilizibile, Negriada, Densușianu are meritul de a fi semnalat valoarea Țiganiadei. Detractor crud și el al lui Eminescu. Tot acum, prin Contemporanul lui Ioan Nădejde, încep să se ivească în scena literară evreii, de altfel alături de cei mai autentici români în căutare de promovări pe căi ideologice. Bântuiți mereu de problema rasei lor și de chestiuni sociale puse totdeauna pe plan internațional, evreii nu puteau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
altfel alături de cei mai autentici români în căutare de promovări pe căi ideologice. Bântuiți mereu de problema rasei lor și de chestiuni sociale puse totdeauna pe plan internațional, evreii nu puteau accepta indiferentismul maiorescian și estetica artei metafizice. Prin urmare, Nădejde, om foarte inteligent și cultivat, sprijinit pe un grup de simpatizanți evrei, făcu socialism cu cel mai mare efect. Elevii de liceu refuzară să se mai închine "la idoli", alții călcară icoane în picioare. Nădejde lua apărarea școlarilor împotriva profesorilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
estetica artei metafizice. Prin urmare, Nădejde, om foarte inteligent și cultivat, sprijinit pe un grup de simpatizanți evrei, făcu socialism cu cel mai mare efect. Elevii de liceu refuzară să se mai închine "la idoli", alții călcară icoane în picioare. Nădejde lua apărarea școlarilor împotriva profesorilor, făcea caz mare de anume așa-zise persecuții, era chiar de părere că copilul nu trebuie să se supună tatălui când este mai cult decât el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu pe chestiunea capacității intelectuale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la idoli", alții călcară icoane în picioare. Nădejde lua apărarea școlarilor împotriva profesorilor, făcea caz mare de anume așa-zise persecuții, era chiar de părere că copilul nu trebuie să se supună tatălui când este mai cult decât el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu pe chestiunea capacității intelectuale a femeii. În general Contemporanul se preocupa de drepturile omului, de ridicarea țăranului, cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este mai cult decât el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu pe chestiunea capacității intelectuale a femeii. În general Contemporanul se preocupa de drepturile omului, de ridicarea țăranului, cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de probleme sociale, caută să împărtășească "din chinurile vieții", trista soartă a copiilor de orfelinat, mizeria, alcoolismul, în fine, înapoierea țărănimii, secerată de boli din ignoranță și superstiție. Scriitoarea e dotată cu umor și cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu pe chestiunea capacității intelectuale a femeii. În general Contemporanul se preocupa de drepturile omului, de ridicarea țăranului, cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de probleme sociale, caută să împărtășească "din chinurile vieții", trista soartă a copiilor de orfelinat, mizeria, alcoolismul, în fine, înapoierea țărănimii, secerată de boli din ignoranță și superstiție. Scriitoarea e dotată cu umor și cu o expresie caragialiană de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1858-1918) s-a bucurat de o reputație aproape de neînțeles, superioară modestelor lui merite. Era mai degrabă un gazetar care răspundea nevoii de atitudine a publicului. Naționaliștii admirau campania lui în favoarea țărănimii, antisemitismul său, în vreme ce evreii, trecând peste amănuntul că I. Nădejde era numit Perciunus internaționalis, constatau cu satisfacție că poetul se preocupă de "vieață" (e titlul unei reviste vlahuțiene), de soarta proletarilor. Ion se duce, în cutare schiță, nedumerit de socoteala ce-l scoate mereu dator, la boier. Vătaful îi face
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]