5,339 matches
-
Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-a datorat și unor motive sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și a susținut (explicit sau implicit, fervent ori prin non-intervenție) regimul nazist până la prăbușirea sa din 1945. Participarea directă (activă sau pasivă) la regiumul nazist a generației adulte care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor motive sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și a susținut (explicit sau implicit, fervent ori prin non-intervenție) regimul nazist până la prăbușirea sa din 1945. Participarea directă (activă sau pasivă) la regiumul nazist a generației adulte care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus către ceea ce ulterior s-a transformat în "obsesia față de trecut" care a introdus conștiința publică germană în "cămașa de forță a Holocaustului". În acest context cultural și pe acest fundal istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prima salvă a fost lansată de Ernest Nolte în paginile ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung în vara anului 1986, printr-un articol intitulat " Die Vergangenheit, die nicht vergehen will" ("Trecutul care nu vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului ca o specie a genului genocidar, ca un episod tragic în istoria Germaniei și a Europei, dar care își are corespondente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce a considerat a fi o tentativă conservatoristă de înălbire a trecutului nazist cu scopul de a curăța terenul istoric în vederea unei reglorificări naționaliste. "Disputa istoricilor", începută în 1986, a inflamat spiritele până în 1989, după care tensiunea acumulată a început să se disipeze. Problemele aduse în discuție de Historikerstreit au rămas însă nesoluționate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totalitare cu nuanțe fasciste au existat și în alte state: dictatura lui Salazar în Portugalia (1926-1974); dictatura generalului Franco în Spania (19391975); dictatura coloneilor în Grecia (1967-1974); d) Nazismul (național-socialismul) ideologia rasei În 1921, Adolf Hitler a devenit conducătorul Partidului Nazist. În 1923, prin puciul de la berăria din Munchen, Hitler a încecat să preia conducerea Germaniei. Încercarea a eșuat iar Hitler a fost arestat. Aflat în închisoare, Hitler a scris cartea „Lupta mea” (Mein Kampf). Criza economică din anii 1929-1933 a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
conducerea Germaniei. Încercarea a eșuat iar Hitler a fost arestat. Aflat în închisoare, Hitler a scris cartea „Lupta mea” (Mein Kampf). Criza economică din anii 1929-1933 a favorizat ascensiunea naziștilor. Astfel, alegerile parlamentare din 1932 au fost câștigate de Partidul Nazist. La 30 ianuarie 1933, președintele german Paul von Hindenberg l-a numit pe Hitler în postul de cancelar al Germaniei. În 1934, după moartea președintelui, Hitler și-a asumat și funcția de președinte, adoptând titlul de Fuhrer. Principalele idei ale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
30 ianuarie 1933, președintele german Paul von Hindenberg l-a numit pe Hitler în postul de cancelar al Germaniei. În 1934, după moartea președintelui, Hitler și-a asumat și funcția de președinte, adoptând titlul de Fuhrer. Principalele idei ale ideologiei naziste sunt: anticomunismul;antisemitismul (ura împotriva evreilor); rasismul; Hitler considera că întreaga istorie a lumii este de fapt o luptă între rase. Rasa germană era considerată superioară tuturor. Rasele inferioare (slavii, latinii, asiaticii) trebuie să fie sclavii germanilor în timp ce rasele impure
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dominația Moscovei, fapt tot mai evident după 1964. Conflictul dintre U.R.S.S și Iugoslavia după al Doilea Război Mondial, relațiile dintre U.R.S.S. și Iugoslavia au devenit tensionate. Conducătorul iugoslav, Iosip Broz Tito, care luptase cu succes împotriva ocupanților naziști în timpul războiului, refuza să asculte ordinele sovietice; România a avut, la fel ca și U.R.S.S., o atitudine potrivnică lui Tito; Revolta anticomunistă din Ungaria (1956) în 1956, a izbucnit o revoltă anticomunistă în Ungaria; trupele sovietice care au intervenit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]