6,985 matches
-
380. 48. Tatăl lui Vasile Boerescu, venit din Banat în România liberă și lipsit de mijloace ma teriale se angajase la București ca intendent boieresc, probabil în slujba lui Ioan Câmpineanu. Fiul său studiase Dreptul la Paris, beneficiind de ajutorul negustorului Ion Hagi Tudorache (v. Apostol Stan, Vasile Boerescu, București, 1974). 49. Au fost proclamați ca aleși candidații liberali, de către secțiunile I (Roșu) și III (Verde) și candidații conservatori de către secțiunile II, IV, V, VI și VII, care au refuzat să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de multe sute, nu de cîteva milioane. * Cred că am mai amintit undeva acest lucru: îmi plac filmele biografice. Azi am văzut unul despre Anton Bruckner (1824-1896). Compozitorul austriac era un bărbat scurt și gros, care părea mai degrabă un negustor oriental decît un intelectual occidental. A fost cincisprezece ani învățător, apoi organist, în fine profesor de armonie și contrapunct la Conservatorul din Viena, instituție care, spre sfîrșitul vieții, i-a acordat titlul de doctor onorific. Bruckner îl venera pe Wagner
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cred că explicații, de mai sunt necesare, ar putea să vă dea contimporani de-ai mei - colegul Cardaș 676, Dl. Ghelemé677 etc. 675 Funcționar originar din Fălticeni, făcând parte dintr-o numeroasă familie care a dat avocați, ofițeri, cadre universitare, negustori etc. La vârsta de aproape 100 de ani, Dumitru Țanu se plimba prin București, unde s-a stabilit. 676 E vorba de Constantin Cardaș, institutor, fratele scriitorului Gh. Cardaș, din Fălticeni. 677 Avocatul Constantin Ghelemé, fiul colonelului din primul război
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fi fost legați, nu mai au case în care să se întoarcă. Majoritatea țiganilor nu au excelat niciodată în agricultură, nu au avut pâmânt și nu au fost legați de îndeletnicirile agricole. Nemaiputând să-și exercite ocupațiile tradiționale de mici negustori, meșteșugari sau muzicanți, le-au dat uitării și au gustat din pâinea amară a industriei. Cum, necum, se obișnuiseră cu această pâine. Mai mult, au început să părăsească maghernițele igrasioase, barăcile insalubre din PFL în care și-au îmbolnăvit copiii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pur și simplu șterse de pe harta Bucureștiului. Calea Rahovei, cu numeroasele sale case datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor. Printre cele mai importante se numără casa legată de ultimii ani ai lui Alexandru Odobescu, casa de negustori de la nr. 41, casa Argetoaiei, datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, clădire în care a locuit o vreme Nicolae Bălcescu, casa de târgoveți de la nr. 26-28, pasajul Mircea, întregul front de case cu arhitectură eclectică de la nr. 52-74 și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Vicu Mândra? Nu ni se spune. În mod sigur, nu ar fi trebuit să aibă... Ar fi putut gluma groasă despre „celebra” firmă de blue jeanși să descurajeze opinia juriului, care votase totuși În favoarea celui respins de profesorul Zaciu? „Tatăl, negustor ambulant, ilegalist. Mamă, surori, rude poartă numele cele mai picante.” Negustorul ambulant (deci sărac), ba Încă și ilegalist, nu prea avea, să recunoaștem, datele unui reprezentant pentru România al celebrei firme americane! Mi se Întâmplase să descopăr, stupefiat, asemenea spontane
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fi trebuit să aibă... Ar fi putut gluma groasă despre „celebra” firmă de blue jeanși să descurajeze opinia juriului, care votase totuși În favoarea celui respins de profesorul Zaciu? „Tatăl, negustor ambulant, ilegalist. Mamă, surori, rude poartă numele cele mai picante.” Negustorul ambulant (deci sărac), ba Încă și ilegalist, nu prea avea, să recunoaștem, datele unui reprezentant pentru România al celebrei firme americane! Mi se Întâmplase să descopăr, stupefiat, asemenea spontane izbucniri ale unui mai adânc fond rudimentar și mediocru la unele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dar avem aici, probabil, și rădăcina spiritualității milenare care Îl naște pe Blecher, matricea cu care se confruntă și se Înfruntă, aparținându-i chiar și atunci, mai ales atunci, când o supune viforosului său asalt interogativ. * După bacalaureat, tatăl său, negustor Înstărit, Îi susține financiar studiile la Paris, unde Blecher se Înscrie la facultatea de medicină. Student În medicină la Paris Blecher n-a fost decât câteva luni, dar pacient al medicilor va fi tot restul scurtei sale vieți. În 1928
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și opera sa. În semestrul de iarnă 1906/1907, studentul În filosofie de 26 de ani o cunoaște pe aceea care avea să fie, de la Început până la sfârșit, ceea ce se poate numi, pe drept, „aleasa inimii” sale... Martha Marcovaldi, fiica negustorului evreu Benny Heimann, era mai În vârstă cu 7 ani decât el. Pictorița, divorțată deja de al doilea soț, locuia Împreună cu copiii ei, Gaetano și Anina, la cumnatul, negustorul de artă, Casper și la sora ei Hanna, pe Viktoria straße
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se poate numi, pe drept, „aleasa inimii” sale... Martha Marcovaldi, fiica negustorului evreu Benny Heimann, era mai În vârstă cu 7 ani decât el. Pictorița, divorțată deja de al doilea soț, locuia Împreună cu copiii ei, Gaetano și Anina, la cumnatul, negustorul de artă, Casper și la sora ei Hanna, pe Viktoria straße, la nr.4A. Peste 4 ani, Martha devenea soția lui Robert Musil... Până atunci, Musil va mai locui pe Regenburgerstraße, la nr.15 (În semestrul de iarnă 1908/1909
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
seriozitate de la ei, de la adunătura aceea de huruitoare și de spărgătoare de nuci! Cum puteai solicita Înțelegere pentru marile probleme ale tatii de la aceste râșnițe ce măcinau la nesfârșit pasta colorată a cuvintelor! Surzi la tunetele de mânie ale profetului, negustorii În caftanele lor de mătase, strânși În grupuri mici, se așezaseră pe vine În jurul munților de postavuri, comentând printre râsete calitățile mărfurilor. Bursa neagră risipea cu limbile ei repezi substanța nobilă a peisajului, o toca cu melița limbuției și aproape
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
strada aproape de Hala Traian, de care amândoi ne aminteam cu claritate. Apoi Fetițelor, Gândului, Grațioasa, Zefirului, Vișinelor, Parfumului, Trifoiului. Repetase de câteva ori Grațioasa, Grațioasa și continuase cu Dimineții, Stupinei, Turturelelor, Epurilor, Străbuna, Bucium, Olari, Dorul lui Solon, Speranței, Sălciilor, Negustori. Încântarea era la ambele capete ale cablului care ne unea. Revenea, Însă, mereu la zona Palas. Rătăcea, apoi, spre denumiri pe care le descoperea, Încântat, În memorie sau, dimpotrivă, le vedea, hipnotizat, pentru prima dată. „Concordiei and just next to
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
multe decenii, Înmormântată În curtea casei sale de vară din East Hampton, alături de care, conform dispozițiilor sale testamentare, și cenușa lui a fost Îngropată. Ilustratele românești pe care le colecționa (Întâi printr-un intermediar din Queens, New York, apoi printr-un negustor de artă din Amsterdam) arată aceeași preocupare față de țara inițiatică: imagini pitorești din perioada interbelică a multor orașe și orășele și stațiuni de odihnă românești. Privind, amuzat, o secvență de piață, cu vânzători de halviță („Alvițari. Marchands d’alvița”, Editura
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ar părea. Mai rămăsese o cutie și un plic cu medalioane. M-am întovărășit cu Valeriu Ștefănescu și am plecat. Cu Valeriu mă înțelegeam bine. Eram prieteni buni și locuiam în aceiași cameră la căminul studențesc. Era băiatul unui bătrân negustor scăpătat de la Focșani. În contact cu băieții care formau frăția de cruce din acel oraș, a ajuns legionar și a rămas pe urmă unul dintre cei mai devotați luptători și admiratori ai Căpitanului. Umbla mereu cu capul gol, pășind legănându
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
obligație, parte din evreii medici, farmaciști și acei căror funcționare este absolut indispensabilă și nu pot fi înlocuiți cu români. În scopul de a nu se prejudicia viața economică se vor lua dintr’o localitate o jumătate din numărul de negustori și me seriași de orice branșă și care vor face obligatoriu ro tație la această muncă. Deasemenea vor putea fi exceptate femeile cu copii mici și cele gravide. Cei ce se vor sustrage dela această obligațiune, precum și acei ce vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și mașina pe care o conduc e foarte potrivită pentru cumpărături. De fapt, de aceea mi-am și luat-o. Aveam întotdeauna prea multe bagaje ca să le car în mână. Așa s-a întâmplat și când am intrat la un negustor de mașini la mâna a doua, târând după mine niște sacoșe grele. Am intrat și am văzut mai multe mărci. I-am spus individului că nu mă dădeam în vânt după mașini și nici nu mă pricepeam la ele, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sluga mimează cu mare artă supușenia, zelul, devotamentul. Ajunge repede să se facă prețuit de postelnic. I se încredințează supravegherea cherei Duduca, amanta lui Tuzluc, dar stoarce postelnicului sume fabuloase prin asociere cu aceasta și cu chir Costea Chiorul, un negustor mârșav. E rânduit să administreze averea stăpânului, dar îl înșală și îl ruinează. Primește rang după rang, devine sameș la hătmănie și, în sfârșit, postelnic, cupiditatea lui feroce fiind în plină expansiune. Uitase de mult de unde pornise, fură fără rușine
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
angajării în proiectul propagandistic este depășit. Cartea începe într-o notă înșelătoare, mimând adecvarea la literaturizarea luptei de clasă: relația antitetică ar părea să fie stabilită între, pe de o parte, tatăl naratorului feminin, cultivator de zarzavaturi, dar și cămătar, negustor etc., care-și exploatează fără scrupule rudele, și, de cealaltă parte, Mihai Bud, un pălmaș cu viziuni marxiste, de care fata exploatatorului se îndrăgostește. Sensul acesta preliminar este ulterior deturnat către datele unei ficțiuni care pune în scenă o isterie
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
IV.2002, Metz, Franța), prozator, dramaturg și eseist. Tatăl său, Petre Dumitriu (născut în 1890), se trăgea dintr-o familie țărănească din județul Ilfov. Străbunicul scriitorului era fierar, pe bunicul său îl chema Nicolae Dumitru și era, se pare, mic negustor. Negustorul și-a dat copilul la școală și, cu această ocazie, Dumitru a devenit Dumitriu. Tatăl lui D. a îmbrățișat cariera militară, a făcut războiul, a fost decorat și a avansat până la gradul de colonel. Mama, Theresa (născută la București
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
2002, Metz, Franța), prozator, dramaturg și eseist. Tatăl său, Petre Dumitriu (născut în 1890), se trăgea dintr-o familie țărănească din județul Ilfov. Străbunicul scriitorului era fierar, pe bunicul său îl chema Nicolae Dumitru și era, se pare, mic negustor. Negustorul și-a dat copilul la școală și, cu această ocazie, Dumitru a devenit Dumitriu. Tatăl lui D. a îmbrățișat cariera militară, a făcut războiul, a fost decorat și a avansat până la gradul de colonel. Mama, Theresa (născută la București, 10
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Giraudoux). Niobe sugerează cruzimea geloziei divine și singurătatea tragică a femeii. D. imaginează, în marginea mitului, un scenariu epic mai apropiat de necesitățile prozei moderne. Cei doisprezece copii ai mândrei Niobe capătă în acest fel o anumită identitate: unul este negustor, altul (Alfenor) își inițiază elevii în cultul solar, Lamippe și Melia, gemene, se alătură lui Dionysos și dispar într-o infinită orgie, Melibeea și Xanthos încalcă legea morală (complexul oedipian) și, după ce păcătuiesc, se sinucid. O fiică, Eunoia, măsurată și
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
3.XI.1866, Craiova - 17.IV.1896, Craiova), poet, prozator și gazetar. Radu Rafael Traian era al doilea din cei șapte copii ai Ioanei Anica și ai lui Radu Radulian Dumitriu (care și-a schimbat numele în Dumitrescu), cojocar și negustor de băuturi în Craiova. După cursul primar, D. este dat să învețe meserie pe lângă un unchi, toptangiu de bumbac. Fuge însă și stăruie să fie trimis la școală. Urmează liceul în Craiova până la clasa a IV-a gimnazială. Se pare
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
marginea orășelelor moldovenești sau ale mahalalei bucureștene, în mai multe culegeri. Este o lume indistinctă, amestecată, de țărani necăjiți, păstrători ai vechilor obiceiuri, retractili în fața unor realități pe care nu le înțeleg, și de târgoveți ori mahalagii, mici funcționari, polițai, negustori, muncitori cu ziua, unii plini de ifose, alții trăindu-și cu simplitate dramele. Deși Ion Trivale sau Mihail Dragomirescu cred că pot descoperi originalitate și prospețime a viziunii în această proză, în realitate este vorba de o pastișă, mai mereu
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
la un spațiu comun, european. Întoarcerea spre stările din țară este însă obsedantă. El spune lucrurilor pe nume, cu bun simț și mâhnire, neocolind vina lui și a altora. Critica, acumulată treptat, vizează întreaga întocmire socială, de la domn, boier sau negustor până la țăran. Nimeni până la G. nu înfățișase cu atâta luciditate și amărăciune traiul subuman al țăranului român. Când dă la iveală umilitoarea înapoiere a țării, tonalității blânde și cumpătate îi ia locul vibrația patetică, transmisă într-o frazare intens afectivă
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
, Grigore H.[aralamb] (26.X.1843, Țăndărei, j. Ialomița - 8.XI.1897, Bacău), poet, prozator, traducător și gazetar. Dintr-o familie de negustori (bunicul, un macedonean, venise în țară din Costopolis), G. era fiul Mariei (n. Baldovin) și al lui Haralamb Grandea. Învață la Școala Națională de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, terminând, în cele din urmă, și liceul. Subchirurg, medic
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]