5,657 matches
-
treaba asta Constantinescu a dat ordin ca Ababei să fie mutat disciplinar la Grădina, un alt lagăr care era foarte aproape, la câțiva kilometri, și să fie pus să învețe gradele. La Salcia s-au întâmplat o serie întreagă de nenorociri: oameni bătuți, schingiuiți ceva ce nu-și poate imagina cineva ce pot face semenii noștri. Eram la Salcia și vine în inspecție maiorul Ioanițiu de la București. A ieșit la raport și brigadierul Marinescu, de la Brigada de construcții din care și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tăcerii și să nu spunem cum a fost?! Vrem să legitimăm regimul care a fost și ceea ce s-a făcut? Nu trebuie să fim absurzi și să spunem că nu s-a făcut nimic bun și că a fost o nenorocire totală! S-au făcut și lucruri bune. Că ne putem pune întrebarea ce anume a făcut regimul comunist. Regimul comunist a construit, că vin unii cu acest argument. Dar se întreabă acești indivizi dacă în țările care n-au "beneficiat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și i-a zis: "Băi, Chivule, a venit Sergiu de la Canal, ce facem?" "Păi, să-i spui să se ducă la Baza Bârlad". Eu am venit acasă pe 1 iulie și pe 17 m-am angajat la Baza Bârlad, sezonier. Nenorocirea face că n-am stat decât vreo trei săptămâni, c-au venit de la Comisariat și evreului, care era șef-contabil, i-au dat să facă un tabel cu toți bărbații care sunt la CRR cu situația lor militară: unde au făcut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
profesorul, acest măgar impertinent, murdar, care a fost ofițer de securitate și după 1989 umbla din partid în partid ca să-i toarne pe oameni sau știu eu ce gândire avea el!? Când am spus asta "Hăăăă!", a sărit în sus, nenorocire mare! L-am găsit la țărăniști pe șeful meu de cadre, pe domnul Emanoil: "Ce faci domnu Emanoil aicea?" "Păi, am venit să mă înscriu la țărăniști". "Nu ți-e rușine!?" S-a ridicat și a fugit. Era ăsta, al
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că vrem să-l dăm afară pe directorul de acolo!" Am stat și m-am uitat la el și i-am zis: " Tot cu prostii de astea te ții, măi? Nu ți-e rușine, om bătrân, nemernicule ce ești!" Gata, nenorocire mare, că mă dă în judecată: "Dai pe p.... mă-tii în judecată!" C. I.: Tot colaborator cu Securitatea!? S. M.: Bineînțeles! Dar cine n-a fost aici în Bârlad? Toți au fost. Dacă iei fosta stradă Regală, actualmente Republicii, toată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Eu eram în fond un copil, dar am stat cu oameni grei: cu facultate, cu călătorii prin străinătate, știau 4-5 limbi, oameni cu cultură. Au distrus intelectualitatea. Cei care au trecut pe la Aiud, pe la Sighet, pe la Pitești... a fost o nenorocire. Și toate astea nu s-au putut face decât cu niște criminali fără credință. C. I.: Singura răzbunare legitimă este prin memorie, să știe copiii dumneavoastră. D. B.: Știți ce mi-a trecut prin cap? Să scriu pe mașină numele celor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care se întorcea de la războiul cu Polonia, a venit la Huși, iar acolo, preoții de la Episcopie l-au rugat să le învoiască scuteala ce o aveau mai dinainte. Și el, la 13 octombrie 1675 a dat iarăși carte de iertăciune. Nenorociri în țară s-au întâmplat și după aceea, în 1711, după alianța lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare al Rusiei, când a venit asupra țării urgia turcilor învingători, iar în urma bătăliei de la Stănilești, Episcopia din Huși „a fost din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
meritul că la 1769 oferise protectorat principatelor, iar delegațiile parlamentare ale Moldovei și Munteniei la împărăteasa Ecaterina se întorseseră cu succese alese, iar în alte ocazii avusese partea ei de contribuție însemnată la organizarea lăuntrică și a Moldovei. Așa, însă, nenorocirea era pe întreaga Moldovă, Fălciul pierzând 3 ținuturi care micșorau eparhia. În asemenea împrejurare, împuținându-i-se resursele, episcopul Meletie propune și roagă pe domnitor să-i sporească veniturile întru susținerea economică a eparhiei. Ioan Scarlat Alexandru Calimachi, consultându-și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cuvenita răsplătire" (art. 54 din „Regulament al sănătății publice"). Buletinul oficial de la 17 iunie 1848 publica: „După rapoartele primite la Comitetul sănătății, holera s-a extins până acum în ținuturile: Fălciu, Roman, Suceava, Dorohoi și o parte din ținutul Iași", nenorocirea bântuind mai „cu cumplire sărăcimea din cvartaliile de pe șesul Bahluiului și valea pârâului Cacaina". Eforia în colaborare cu Agia se ocupa și de aprovizionarea orașelor cu pâine, carne și lumânări, activitatea acestora fiind realizată, uneori, și pe bază de antrepriză
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fără de care nu se poate avea măcar ordinul public. Veți avea un ochiu neadormit asupra purtărei deosebiților funcționari, puși în atârnarea Domniei-Voastre, calitatea care mai presus de toate sunteți datori să o reclamați de la ei, să fie moralitatea. Amploianții din nenorocire, până acum au fost foarte rău plătiți, nevoia au silit pe mulți de a năzui la mijloace neînvoite de lege și de onoare; aceasta au născut corupția, care au stricat simțul moral al multor funcționari publici, mai ales în calea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe persoana cuiva decât cu anume mandat înscris, slobozit de autoritatea îndrituită și numai dându-se copie de pe acel mandat, spre a-i servi de dovadă în caz de tânguire. Privighiați mai ales D-le Prefect la arestări, ele din nenorocire se fac încă în multe cazuri fără motiv legal, de funcționarii subalterni neîndrituiți, ba câte odată și de particulari. Aceasta va fi in viitor aspru oprit, afară de autoritățile legiuite constituite și îndrituite nimeni nu se mai poate atinge de domiciliul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cu cele 11 milioane lei înscriși în bugetul local al primăriei nu se acopereau decât cheltuielile de personal pentru pompieri, serviciul sanitar,combustibilul necesar școlilor, iluminatului orașului. Comuna și aș a avea datorii destule, veniturile fiindu-i sechestrate, așa că, în fața nenorocirilor care se repetau, autoritățile și cetățenii nu puteau sta cu mâinile încrucișate, ci propuneau: „să ne ajutăm singuri!" Personalități precum V. Georgescu- Bârlad, D. Ionescu-Botoșani, N. Alexandrache. M.Șt. Graur, V. Beldie, T. lacobescu, H. Șerbănescu, C. Gongolopol, Pr. Gh. Popescu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe Poseidon să te ajute la drum" (9.518)79*. Cât despre discursul de adio și urările de drum bun, ciclopul nu vrea decât să-l trimită pe oaspete la Hades, și îl imploră pe Poseidon să-i aducă toată nenorocirea din lume: "Fă ca Ulise, distrugătorul de cetăți... să nu se mai întoarcă niciodată acasă! Dacă îi este totuși scris să-i vadă pe ai lui și să se întoarcă acasă, să ajungă târziu de tot, ca vai de el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nimeni", își înarmează oamenii și se pregătește de luptă. El este răzbunătorul celui care îl dezonorează pe Zeus Xenios. Conștiința unei violări reciproce a drepturilor și îndatoririlor de ospitalitate este pe deplin împărtășită și stă la originea a numeroase viitoare nenorociri. Inversarea rolurilor Întoarcerea lui Ulise este, de asemenea, construită după schema convențională a ospitalității. El se prezintă ca oaspete, dar stăpânii propriei sale case inversează și în acest caz semnele: ceea ce servește primirii oaspetelui (scaune, mâncăruri) se transformă în mâinile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
imagine metaforică a orbirii (ieșirea din labirint fiind accesul la lumină). Karl reacționează la evenimentele prezentului în funcție de experiențele trecutului și, în special ale trecutului infantil (referință la pierderea de obiecte, la separări, sentimente de culpabilitate, la traumatisme arhaice). Sentimentul de nenorocire al persoanei deplasate, cea care accede în lumea nouă, are ca model originar trauma nașterii și pierderea mamei protectoare. Sosirea în lumea nouă implică ruptură, criză, separare și smulgerea individului și a tuturor mecanismelor de reglare, precum și continuitatea însăși a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sapă drumul, îndepărtează orizontul, exacerbează distanțele 588, se pierde în labirinturile sale. Violența sa este o dezvrăjire, o greutate insurmontabilă, o epuizare. Ea îndepărtează, fragmentează și rupe legăturile: "Nu mă atinge". Este o luptă, o figură polemică a timpurilor de nenorocire. În oboseala sa, K. uită, se pierde, absentează 589. Totuși, este în oboseală un fel de utopie, fiindcă ea se vrea și refugiu, loc blând in care obositul va putea să uite brusc restul lumii pentru a se adânci în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ale Europei. Atrasă de lumină, junimea noastră între prinse acea emigrare extraordinară spre fântânele științei din Franța și Germania, care până astăzi a mers tot crescând și care a dat României libere o parte din lustrul so cietăților străine. Din nenorocire, numai lustrul dinafară! Căci, nepregătiți precum erau și sunt tinerii noștri, uimiți de fenomenele mărețe ale culturei moderne, ei se pătrunseră numai de efecte, dar nu pătrunseră până la cauze, văzură numai formele de deasupra ale civilizațiunii, dar nu întrevăzură fundamentele
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
4 noiembrie 1941 și se termină la 30 ianuarie 1944, însemnare făcută de Bondy, ultima zi în care scrisese Mimi fiind 10 octombrie 1943. Sunt tentat să comentez Jurnalul de ghetou ca pe jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cea mai mare nenorocire a scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că nu mai poate să scrie), dar cea mai bună analiză în asemenea situații sunt, fără îndoială, citatele; iată ce scrie Mimi pentru prima oară în acest jurnal: „Cine și-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dar în stepă te simți mai liber decât în munți”) și, mai ales, de multe ori citim în jurnal cum... se dansează: „Cu rușine trebuie să mărturisesc c-am dansat la Moghilău, c-am îndrăznit să uit pentr-un moment nenorocirea noastră” (p. 17), „am dansat, dar nu era distractiv, fiecare era nervos, cu gândurile lui și dansul nu era în stare să ne alunge grijile” (p. 51), „l-am chemat și pe Hollinger și-am dansat până târziu” (p. 53
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deja foarte mulți sacrificați pe așa-zisele altare, ale civilizației europene, dar vor rămâne încă destui care să poarte în viitor amintirea celor morți și speranța unei vieți în libertate. Nu vreau să uit și de aceea notez grozăvia și nenorocirea de sâmbăta trecută”) sunt alte motive care o îndeamnă pe Mimi la scris, motivul principal fiind însă nevoia de cunoaștere, frica de a dispărea împreună cu informația și evenimentele pe care le trăiește, fără voia ei: „A trecut aproape o lună
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ceea ce o îndreptățește pe doamna Petre să remarce, în cuvântul de încheiere pe care-l adaugă traducerii, cu experiența cuiva deprins să studieze tragedia greacă: „Tragică este acea situație anume în care protagoniștii nu au de ales decât între o nenorocire și alta”. Andrei Pippidi Ulrich BURGER, Misiunea Ethridge în România. The Ethridge Mission in Romania. Die Ethridge Mission in Rumänien, în românește de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, cu o prefață de Dennis Deletant și o postfață de Romulus Rusan
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dispozițiile secrete de lichidare a prezenței evreiești În Basarabia XE "Basarabia" și În Bucovina XE "Bucovina" . Părți din „Planul mare” au fost aplicate În Moldova, pornind de la considerarea existenței evreiești pe acest teritoriu - cel mai populat cu evrei - drept o nenorocire care a lovit poporul român, așa cum a fost percepută la vremea aceea de către M. Eminescu XE "Eminescu, Mihai" , I. Creangă XE "Creangă, Ion" , I.N. Negruzzi XE "Negruzzi, I.N." , precum și de lideri ai mișcărilor antisemite Iorga XE "Iorga, Nicolae" , Cuza XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lăsat o descriere completă a fenomenului, care a fost notat de evreii ajunși la clădirea Poliției din direcții diferite și din cartiere diferite: „În drum toată populația creștină ne huiduia și cereau să fim imediat omorâți, pentru că noi suntem cauza nenorocirilor, a bombardamentului și pentru că noi am tras noaptea În armata română și germană. Mulți au sărit să ne linșeze”42. Numeroși români au stat toată ziua pe trotuarul de lângă spitalul provizoriu Înființat la mănăstirea rechiziționată a călugărițelor catolice „Notre Dame
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Iași a constituit un examen important, pe care veteranii mișcărilor antisemite românești născute În oraș l-au trecut „cu onoare”. În general, se poate spune că foarte mulți români din toate păturile sociale nu numai că s-au bucurat de nenorocirea care a căzut pe capul evreilor, dar au dat dovadă de inițiativă pentru a le spori nenorocirea. În majoritatea cazurilor, a fost vorba, cum am arătat, de vecini români care i-au cunoscut pe evrei și care au știut că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
trecut „cu onoare”. În general, se poate spune că foarte mulți români din toate păturile sociale nu numai că s-au bucurat de nenorocirea care a căzut pe capul evreilor, dar au dat dovadă de inițiativă pentru a le spori nenorocirea. În majoritatea cazurilor, a fost vorba, cum am arătat, de vecini români care i-au cunoscut pe evrei și care au știut că ei sunt săraci și sărmani, nefiind bogați și nici exploatatori. O evreică simplă a definit În câteva
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]