7,995 matches
-
Dinamo; distanțare; dormitor; dos; drum închis; dulap; față; fin; frumos; gaură; groasă; icoană; imens; impact; impas; imposibil; indiferență; invizibil; împietrit; închizătură; îngrădire; întunecime; lavabil; lemn; limitare; limite; liniște; loc de dat cu capul; margine; mor; mov; mucegai; navă; neant; necunoscut; neputință; nimic; între noi; nor; nul; oglindă; oprire; panou; pămînt; de piatră; piatră; pictori; pictură; piedică; plan; podea; portocaliu; portret; nu pot; pot; potrivit; prag; prost; pumn; pustiu; răceală; răzuit; rezistență; rigips; rotund; scut; separarea încăperii; separator; spart; spate; spațiu; sticlă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
după iubită; Emo; emoțional; emoționat; eu; examen; fata; fetița; firav; frică; fricos; fript; gălăgie; gelos; gumă; hohote; inima; încet; lacrima; cu lacrimi mari; lacrimi, suferință; lăcrămează; lovit; lovitură; mai mereu; de milă; milă; milos; mîrîie; mornîie; muzică; neajutorare; nemulțumire; nenorocire; neputință; nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință; proastă; probleme; rană; răsunător; rău; răutate; renaște; repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe; din suflet; suflet; suspin; știu; timp; tipă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
falsitate; fecior; frăție; fundație; grație; hotărît; idiot; ieftin; iepure; Iliescu; imagine; impunător; incapabil; indiferent; influența; insignă; interese; ipocrizie; iscusit; iubit; încredere; îndrumător; înlocuit; înțelepciune; lege; mafie; manipulare; marinar; ministru; mită; mîna țării; al Moldovei; moșneag; muncă; necunoscut; necuviincios; nemulțumire; nepotrivit; neputință; nu spune minciuni; numărul 1; oficial; om civilizat, bun; om important; om rău; onoare; oraș; Parlament; pașă; pălăvrăgeală; PDL; persoană mare; persoană; personalitate; plictisitor; podium; preot; prezenta; priceput; primul om al țării; primul; probleme; prostie; prostii; pufos; Pula Ponta; puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
genunchi (3); Iisus (3); încredere (3); sfînt (3); bună (2); cer (2); cere ajutor (2); ceva (2); comunicare (2); creștină (2); dor (2); favoare (2); iertare (2); insistent (2); închinăciune (2); mama (2); mîini (2); mîini încrucișate (2); mult (2); neputință (2); nu (2); părinți (2); politețe (2); popă (2); prieten (2); primi (2); ruga (2); sănătate (2); slujbă (2); smerenie (2); tare (2); te rog (2); umil (2); ajuta; pentru ajutor; altar; antihrist; apel; a apela; apropierea de Dumnezeu; ardoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inimă; insemnificativ; inutilă; inutilitate; invocarea lui Dumnezeu; irosirea timpului; împăcare; să se împlinească; înainte; a se închina; îndemn; înger; îngerași; înjurătură; întrebări; legătură; liniște interioară; liniștire; liturghie; lungă; mamă; manele; masă; măiastră; mănăstire; mărturie; meditare; mereu; mesaj; milostenie; mîntuire; naivitate; neputință; nimic; noapte; pentru noi; noutate; om; păcate; plutire; pomană; popă; preasfinție; prielnică; profunzime; prostie; psalm; putere; puternică; răspuns neașteptat; rău; recurge; ritual; te rog; rugăciunea inimii; sclavie; scumpă; de seară; sensibil; seriozitate; sinceritate; slavă; speranța; speranță deșartă; spovedi; strigăt; suferință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
disconfort; drumeție; dzegust; enormă; esențială; de faimă; fată; fîntînă; foarte; fotbal; frumoase; gol; grea; herpes; instinct; iubire; izvor; înec; înțelepciune; jos; lac; lapte; leșin; lipsa apei; lipsa esențialului; lipsă, lumină; mentă; a mînca; mîncare; neajuns; nebăut; nebună; necesar; nemaipomenită; neplăcere; neputință; nerăbdare; numai; oaie; obosit; ochi; plante; ploaie; podea; poftă; poftă de a bea; portocale; prismă; puternic; răzbunare; rea; respect; reușită; rezistență; Saharna; senzații; de sete; soare; sport; stinsă; strașnică; stres; suc rece; suferință; tequila; ud; urît; de vin; a vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); neserios(4); slăbiciune(4); ajutor(3); cotitură(3); partid(3); sus(3); aiurea (2); alegere(2); bani(2); braț(2); cale(2); ceas(2); educația fizică (2); indicator(2); inima(2); invers(2); mers(2); nedrept(2); neîncredere(2); neputință (2); o parte (2); picior(2); PSD (2); putere(2); schimbare(2); semnalizare(2); somn(2); stradă(2); strîmb(2); tare(2); a scrie; adjutant; administrator; alternativă; avertizator; bandă rutieră; bărbat; bărbatul; bine; bleagă; bucurie; casei; căzătură; clădire; colega; colegă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ton ridicat; frate; frustrare; gălăgie, țipăt; în gol; gură mare; haide; hei; inutil; isterie; iubire; înfuriat; înspăimîntătoare; la cine?; la cineva; la obiect; la tata; lătra; limbă; liniști; lumină; lup; luptă; mamă; mă; cu mine; neajutorat; neauzit; nebunie; needucat; neplăcere; neputință, durere; nerăbdare; nesigur; numele; numi; o persoană; oamenii; ocărăște; ofensare; panică; pe nume; Petrică; profesor; profesorul; radiații sonore; răbufnire; răutate; război; rece; reproș; reproșa; scandal; singur; sos; speriat; spunea; stadion; strident; strigă; strigăt; strigoi; suferință; supunere; surd; șeful; a tăcea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gînduri; greșit; iarna; indiferență; interior gol; inutil; încercare; încordat; încurajare; înfumegat; înnorat; se întîmplă; întîmplător; întunecat; a înveseli; jale; lipsit; lumină; luna; lungă; luni; manipulat; mare; milos; mîhnire; moarte; monoton; morocănos; mort; motiv; necazuri; neconsolat; neîmplinire; neînțeles; nenorocire; nenorocos; neplăcut; neputință; nevoi; nevoie mare; nevoie; ca niciodată; ca noaptea; nori suri; notă la mate; ochi; orb; se pare; pasiv; păcat; pămînt; pesimist; plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit; rece; roșu; sărăcie; scaun; sincer
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
guraliv; ia; iarmaroc; ieftin; indiferență; inel; iphone; îmbogăți; a împrumuta; înlocuiește; înșela; întinde; lefter; lemne; licitație; limbii române; loc; a lua; lucrează; lucru; mașini; matcă; materia; material; mercenar; meserie; meșteșugărie; miere; minciuni; mincinos; minte; mîine; mortul; muncește; nefolositor; negociez; neplăcere; neputință; nevoie; obiect; a oferi contracost; om; oportunitate; păcăli; pachet; pămînt; pămîntul; papuci; parale; pește; petarde; la piață; pierde; portocale; a preda; a prelua; prezent; prieten; produs; prune; realiza; recompensă; renunțare; repede; rochie; roșii; roși; sacru; sărăcire; scapă; scăpa; a scăpa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a face; facultate; fată; fără; fericire; gînd; grijă; independent; inimii; intenție; interzis; încălcare; încercare; încredințare; înghețată; învățare; învoire; învoită; joacă; joc; lasă; lăsat; lecție; lege; limitată; liniște; liniștită; mame; să mănînce; mereu; merge; mic; mînă; mîncare; nebunie; necedare; neinterzis; neliniștit; neputință; nevoi; niciodată; nimic; noi; nu; om; opțiune; pace; pasăre; permisibil; permitere; plac; poate; pot; preș; profesor; prostii; putea; relaxare; rod; fără rost; rugă; să; sărbătoare; sculptură; sentiment; slab; slav; specialitate; sta; stăpînire; superiori; supunere; cu știre; tablou; tărie; telefon; trebuință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teoriei pe baza căreia s-au elaborat pachetele de intervenție și a eficienței costurilor! Tulburările de anxietate și stresul Anxietatea este un termen care semnifică modificări specifice la patru niveluri. Astfel, persoanele cu anxietate experiențiază sentimente de teamă, catastrofă iminentă, neputință, groază (nivelul subiectiv). Totodată, aceste simptome pot fi însoțite de gândul că ar putea muri sau avea un atac de cord, de convingerea că se va întâmpla ceva îngrozitor sau de temerea că ar putea fi umiliți sau puși în
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
exterioare nouă sau la cele ce se raportează la unele părți ale corpului, dar că nu ne putem Înșela În același mod În cazul sentimentelor, În măsura În care ele sunt atât ele apropiate și atât de lăuntrice sufletului nostru, Încât este cu neputință ca el să le simtă fără ca ele să fie cu adevărat așa cum le simte. Astfel, adesea, atunci când dormim, ba chiar și când suntem treji, ne imaginăm atât de viu anumite lucruri, Încât credem că le vedem În fața ochilor sau că
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
în bugetul ei pentru școală, încât tot bugetul școalei e cât a treia parte din leafa d-lui primar”. Câteva luni mai târziu: „Inspectând astăzi școala din comuna Șipotele, am constatat că primarul își dă toate silințele ca să facă cu neputință funcționarea școalei acesteia. Din lipsă de lemne, școala stă pustie”. La Andrieșeni avertizează primăria locală: „Școalele să fie aprovizionate cu lemne, care vor fi predate învățătorului în natură”. După ce inspectează, în lunile noiembrie și decembrie 1875, un număr de 20
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mai puțin de o sută de metri. (Față de fosta lui nevastă trebuia să păstreze o distanță de cel puțin două sute de metri, avocatul care-l asistase la divorț nu fusese atât de priceput...) Eram din nou copleșită de frustrări și neputință: mă străduisem ani de zile în bucătărie ca să țin un bărbat lângă mine, iar Justiția n-avea altceva mai bun de făcut decât să-l îndepărteze printr-o sentință definitivă... Viața are însă căile ei nebănuite de a ne compensa
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
implicită, ar altera sau ar deturna sinele. L-ar obliga să se metamorfozeze. „Adevărul despre un autor e de căutat mai degrabă în corespondența decât în opera sa”, susține Cioran, invocându-i pe Nietzsche și pe Flaubert („Mi-e cu neputință să recitesc romanele lui Flaubert; în schimb, scrisorile lui sunt totdeauna vii”). Mai mult, „cărțile sunt accidente, scrisorile Ă evenimente”. Sunt cuvinte pe care Cioran le scria, în 1984, într-un text numit Manie epistolară, devenit prefața volumului său de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran despre scrisori sunt incompatibile și se exclud, nici una dintre ele nu minte. Nu e singura situație de felul acesta. Totul, orice afirmație, orice adevăr, își poartă în spate replica. Prin urmare, Cioran nu minte atunci când spune: „Îmi e cu neputință să scriu fără să cred în ce scriu, să scriu ca simplu exercițiu sau din obligație. Tot ce am scris ș...ț, tot ce am publicat Ă chiar am gândit cu adevărat în momentul în care am scris” (II, 95
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în permanență o imagine, întotdeauna altul. Chiar și atunci când minte și mistifică, sau mai ales atunci, Cioran spune adevărul despre sine. Tocmai în măștile pe care el le poartă, în ipostazele sub care se înfățișează trebuie căutat adevărul. De aici, neputința și disperarea sa, de aici nevoia de a se recunoaște și de a se institui coerent. Într-un alt loc citim: „Dacă pot să mint în conversație, nu pot s-o fac în fața foii albe: când scriu, îmi e cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și disperarea sa, de aici nevoia de a se recunoaște și de a se institui coerent. Într-un alt loc citim: „Dacă pot să mint în conversație, nu pot s-o fac în fața foii albe: când scriu, îmi e cu neputință să fiu politicos. Se vede că am un fond de onestitate, de naivitate în orice caz. Scrupulele unui cinic Ă ar fi mai mult decât un titlu de carte, ar fi deviza carierei mele” (II, 95). Iată-l pe Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran recunoscându-se aici ca personaj. Dar rolul, citim, s-ar institui doar în conversație, nu și în scris. Greu de crezut că lucrurile se petrec până la capăt așa. Doar că, în scris, rolurile sunt altele. Cioran își reproșează adesea neputința de a depăși barierele politeții, pe ale bunului simț, pe ale convențiilor sociale. Nu-i vorbă, răbufnește adesea și nu rare sunt accesele de violență. Or, în notele nedestinate tiparului, ca și în scrisori, tocmai această sumă de contradicții e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sau nostalgia altuia, abia el sine autentic. Căci întotdeauna, celălalt e viu. Dar dacă cel viu, bănuit doar, e într-un permanent pericol al prezenței, cel care trăiește explorându-și prezentul nutrește adesea un extaz, fie el chiar întemeiat pe neputință, pe boli, pe cădere. În fapt, și dacă acceptăm că în societate Cioran e prea politicos (își reproșează asta), iar în scris Ă acel scris pentru ceilalți Ă, ca într-o revanșă, prea violent, unde ar trebui cu adevărat căutat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran este în permanență altul, el este și suma unor contradicții ireconciliabile. Iată: „În mine există un pătimaș și un sceptic care nu se pot pune de acord în nici o privință. Sunt suma dezacordurilor lor” (II, 153). Doar că, din neputință, eșecul ia chipul victoriei. Masca aceasta, deopotrivă negată și afirmată, îl și salvează pe Cioran: „Fiind organice, așadar insolubile, contradicțiile mele m-au predestinat eșecului. Mă îndrept spre el fără remușcare, în chip aproape triumfal” (III, 311). În caiete recunoști
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ființe care explorează sagace, lucid, inclement, propriul labirint, plasat în miezul unei ciudate logici interioare, iată ce contează cu adevărat. Astfel, descoperi o ființă însetată de viață și de Dumnezeu, care se scaldă în dezamăgire și se salvează prin cultivarea neputinței. Un erou negativ. Laș, violent, înfricoșat de moarte. Prin urmare, cui să-i fie frică de Emil Cioran? Oricum, nu celui care se recunoaște în el. Sau celui ce recunoaște în el inconsistența devenită forță și hăul devenit lume. Tocmai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ci iluzorie. Căci, măcinat de nostalgia Ființei, a Adevărului, Cioran nu se poate debarasa, în fapt, de propria prezență, atât de concretă în vanitatea ei, încât devine singura posibilă. De aici, contradictoriul din care își hrănește deopotrivă voluptatea eșecului și neputința extazului, și care îl proiectează pe Cioran în esențial. În fond, existența îi e construită dintr-o serie de palinodii: totul Ă convingere, credință, idee, atitudine Ă se transformă în opusul său, dacă nu cumva are înscris din start, în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
deșertăciunii? O formă, nu lipsită de cinism și de lașitate, de a înșela istoria. Or, ar trebuie să se gloseze pe marginea suspiciunilor proprii asupra cauzelor prime ale scrisului, care Ă în logică tradițională Ă înseamnă lașitate, lipsă de curaj, neputință, dezertare. O știm prea bine: pe Cioran îl speria în tinerețe anonimatul și absența din istorie. Nu întâmplător, ajuns în Franța, notează: „La ce îmi servește aici c-am publicat cinci cărți în România?” (5 iulie 1946, 6). De asemenea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]