5,462 matches
-
ține de materia volumului respectiv, ci de „poemele în oglindă”, de paginile cu desene și cu versuri aruncate „la inspirație”. Unul dintre acestea l-a entuziasmat pe Ovidiu Genaru: „Ninge ca în Petersburg”. „Auzi, bătrîne, mi l-a repetat el: «Ninge ca în Petersburg»!” M-am arătat mai rezervat pentru că mie îmi sună déjà lu. Ceva similar se găsește în Topîrceanu: „Plouă ca-n Parisul lui Verlaine...” Sau la I. Peltz, într-o proză de-a căruia am dat peste următoarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Petersburg»!” M-am arătat mai rezervat pentru că mie îmi sună déjà lu. Ceva similar se găsește în Topîrceanu: „Plouă ca-n Parisul lui Verlaine...” Sau la I. Peltz, într-o proză de-a căruia am dat peste următoarea propoziție: „...Afară ningea egal ca într-o poveste rusească”. Versul din pagina lui Bacovia (o pagină cu exerciții de scriitură: scris drept, scris înclinat spre dreapta, înclinat spre stînga, buclat etc., și ornată cu o stea în cinci colțuri) nu apare în nici unul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care și el are calitatea de a emoționa cu opere „materialmente” scurte. Așa ceva nu se poate obține însă decît dacă „inspirația” are acuitate și poetul o prelucrează adecvat. Poemele lui Bacovia nu au „umpluturi”. Iau un exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-ar fi fabricat și introdus. Consecințele ar fi fost rele: poemul s-ar fi transformat în reportaj sau cronică în versuri, iar lirismul lui s-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-ar fi fabricat și introdus. Consecințele ar fi fost rele: poemul s-ar fi transformat în reportaj sau cronică în versuri, iar lirismul lui s-ar fi diminuat. în proză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Alte cărți de proză scurtă (Noaptea pasării de aur, Editura Universitas XXI, Iași, 2001), romane (Iarna, pentru cine mor vulpile, Editura Junimea, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Editura Porto Franco, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Editura Porto Franco, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Editura Junimea, Iași, 1996; Patimi în Labirint, Editura Sedcom Libris, Iași, 1997; Infernul albastru, Editura Junimea, Iași, 1999; Zăpezile și furia, Editura Junimea, Iași, 2011), o piesă de teatru (Cine ești tu, domnule Nily?, cu o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cea de-a treisprezecea poezie tot ție ți-o închin/ din jilțul meu înalt de lut aprins de ape/ în care viețuiesc treizeci de morți/ cu cefele sparte de veacuri/ si oale-n mâini de ocru șters/ în care-a nins anii trecuți./ Tot ție,/ Tot ție.../ Tot ție!" (Dedicație, din Serile la Mircești, Editura Timpul, Iași, 1999). Armonizarea cu sine și cu universul este însă înșelătoare. Poeta se lasă, deliberat, în voia stărilor lirice ce îi potențează disconfortul sau i-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
săgeata purpurie și crestată a unei cochilii, răsucite în chip de turnuleț smălțuit, din unele frumoase pietre plate, lipite cîte două, între care a fost prinsă pe plajă. M. Proust, În căutarea timpului pierdut, vol. II, p. 124 (59) Afară ninge. Afară ningea, a nins, afară ninge. Fulgi de zăpadă. Fulgi mari de zăpadă cad ușor, continuu, uniform și drept, căci nu e nici o adiere de vînt pe dinaintea fațadelor înalte, cenușii care aproape că nu se mai zăresc. Nici linia acoperișurilor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și crestată a unei cochilii, răsucite în chip de turnuleț smălțuit, din unele frumoase pietre plate, lipite cîte două, între care a fost prinsă pe plajă. M. Proust, În căutarea timpului pierdut, vol. II, p. 124 (59) Afară ninge. Afară ningea, a nins, afară ninge. Fulgi de zăpadă. Fulgi mari de zăpadă cad ușor, continuu, uniform și drept, căci nu e nici o adiere de vînt pe dinaintea fațadelor înalte, cenușii care aproape că nu se mai zăresc. Nici linia acoperișurilor sau intrările
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a unei cochilii, răsucite în chip de turnuleț smălțuit, din unele frumoase pietre plate, lipite cîte două, între care a fost prinsă pe plajă. M. Proust, În căutarea timpului pierdut, vol. II, p. 124 (59) Afară ninge. Afară ningea, a nins, afară ninge. Fulgi de zăpadă. Fulgi mari de zăpadă cad ușor, continuu, uniform și drept, căci nu e nici o adiere de vînt pe dinaintea fațadelor înalte, cenușii care aproape că nu se mai zăresc. Nici linia acoperișurilor sau intrările nu se
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cochilii, răsucite în chip de turnuleț smălțuit, din unele frumoase pietre plate, lipite cîte două, între care a fost prinsă pe plajă. M. Proust, În căutarea timpului pierdut, vol. II, p. 124 (59) Afară ninge. Afară ningea, a nins, afară ninge. Fulgi de zăpadă. Fulgi mari de zăpadă cad ușor, continuu, uniform și drept, căci nu e nici o adiere de vînt pe dinaintea fațadelor înalte, cenușii care aproape că nu se mai zăresc. Nici linia acoperișurilor sau intrările nu se mai văd
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spus mamei să punem pături în geam... După două zile, am aflat de explozie. Am visat și sfârșitul lumii: Era vară. Mergeam cu băiatul meu și cu nora mea pe stradă când, deodată, s-a întunecat și a început să ningă, iar din cer cădeau sfere de foc peste tot" (V., 52 ani, Rădăuți). În unele situații am avut de-a face cu persoane instruite, cu studii medii și superioare, care au avut acces la o literatură de specialitate. Au citit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sintagme în scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE: Frica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE: Frica, Mira
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să taie realitatea de dinainte. (N. Stănescu); Singurătățile muntelui pulsau de apele primăverii; viața tainică își întindea iar punțile peste prăpăstiile morții. (M. Sadoveanu) metafora verbală (poate implica și personificarea): Cerul rămase singur și în curând din cer părea că ninge înserarea. (M. Sadoveanu); Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri (M. Eminescu); În șirul vieții noastre întreg, se face seară. (T. Arghezi); amâni și nici nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comédie. Când voi isprăvi-o, nu știu. Atâta știu, că subiectul e copiat, așa cum prea bine știi că pot copia, e luat din viața de măhăla, unde stau de când am părăsit Humuleștii. M-am întâlnit cu fratele Conta. La Ieși ninge frumos de ast-noapte, încât s-a făcut drum de sanie, Ciricul parcă e mai frumos acum . Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin. Te sărut pe frunte, ION CREANGĂ” ( 3, p. 62 ) Nu putem să nu remarcăm
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de adăugat observația călinesciană conform căreia "corespondența sa este în stil molavo-rostoganesc-miticesc" domeniu din care mă limitez la o singură exemplificare un scurt extras dintr-o scrisoare către rafinatul și mult mai tînărul Zarifopol: "Aici o vreme eminamente scîrnavă: plouă, ninge, ceață, nor; toate excrementele unui firmament disenteriac: Jupiter cacans." Mărturisesc că nu am cunoștință despre o cercetare exhaustivă și nepărtinitoare asupra modelelor cărora e îndatorat Caragiale, asupra trădătoarelor traduceri pe care le-a semnat, asupra copiilor după natură pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
București, 1969; Cântec pe toate cuvintele, București, 1972; Cer și pământ, București, 1974; Culorile sufletului, București, 1974; După concert, București, 1976; Dimineața împlinirilor, București, 1978; Nopțile nu vin din afară, București, 1979; Poeme din război, pref. Nichita Stănescu, București, 1981; Ninge pe ascuns, București, 1988. Repere bibliografice: M. N. Rusu, „Întâlnire de seară”, LCF, 1966, 12; Mircea Vaida, „Întâlnire de seară”, ST, 1966, 8; B. Mihai, „Răscrucea vârstelor”, LCF, 1967, 12; Matei Alexandrescu, „Dincolo de aparențe”, VR, 1969, 2; Mircea Filip Leteanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
unde toate povestirile dezvăluie variante diverse ale realului, imagini distorsionate, ilogice, violente, câteodată de o ironie și de un macabru duse la extrem. Majoritatea sunt variațiuni pe tema libertății, în Să ne facem nevăzuți sau în Întâmplare peste care a nins candoarea se întâlnește cu grotescul, cu ilarul, cotidianul se transfigurează, ivindu-se un univers al visului. Obsesia jocului, dorința de recuperare a identității interioare sau schimbarea acesteia prin intermediul unui șir interminabil de măști sunt doar câteva elemente caracterizante. Masca este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
un crug lucid” - stare tradusă în seducția baladescului (pândit însă de diluție). Ultimele volume (Poeme noi, 1984, Versuri, 1987) sunt vizitate de sentimentul elegiac al celui ce-și contemplă trecerea („Și uite, astfel ni se face iarnă, / și iar ne ninge timpul pe meninge”). O elegie totuși boem-voioasă, (auto)ironică, haz de necaz. Limbajul pierde din prețiozitatea lexicală și prozodică, devine simplu, confesiv, se eliberează de convenții. Poetul atenuează jocurile boemei, în care odinioară își camufla tristețile, preferând acum tonuri mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
unor animale solare ciuta, capra, cerbul sau leul. Într-un timp sfâșiat de forțele întunericului, când soarele este victimă a tenebrelor, regenerarea, în ordinea cosmică, are loc printr-o moarte simbolică, punând început unei noi vieți: "Lerui leo, / La munte ninge, plouă, / Lerui leo, / La șes pică rouă. / Roua strânsu-mi-s-a, / Din ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit, / Și-a ciripit dulce: / Hei martie, bunule martie / Și tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi, ori ești cu toane, / Tot primăvara mi-aduci! Eu am trecut marea-n zbor, / Pământul nu l-am uitat..."323 La ucraineni, motivul rândunicii se păstrează în colindele rostite în cadrul sărbătorilor de iarnă, rândunica prevestind rodnicia anului ce va urma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care a afirmat că regele a meritat să moară, a fost atacat de corbi și și-a pierdut vederea. În timpul ceremoniei de înmormântare, de pe data de 6 februarie, deși era o zi frumoasă, vremea s-a stricat brusc, începând să ningă. Catifeaua neagră care îmbrăca sicriul regelui a fost acoperită de un strat gros de nea albă, regaliștii susținând că era un mesaj divin. Toate aceste legende locale nu arată decât că monarhul, după execuția sa, a devenit un simbol, fiind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
volumul de versuri Când vioarele tăcură. O antologie de poezie apărută În 1993 la Editura Teora a modificat acest titul În Când viorile tăcură. Pentru „consecvență”, ar fi trebuit să modifice, de exemplu, și versul lui Bacovia „Te uită cum ninge decembre!” În „Te uită cum ninge decembrie!”. Dacă În același text există dublete morfologice (inimii/inimei, făgăduințe/făgăduinți), avem două soluții: fie să lăsăm ambele variante, pentru a oferi cititorului interesat o perspectivă exactă a stadiului În care se găsea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]