KorAP: Find »[drukola/base=oriental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...213 214 215 ...314 >

7,850 matches

Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

during the thirty Years Peace (1816-1846), 2 vol., London, 1850, care consacră, de asemenea, spații ample întregii problematici a chestiunii orientale. Există și numeroase jurnale de călătorie 18, interesante prin percepția alterității și a mentalităților. Un studiu asupra reflectării chestiunii orientale în presa vremii a realizat, în 1836, David Ross of Blandenburg, cu lucrarea Opinions of the European Press on the Eastern Question, apărută la Londra. Politica externă a Angliei în sud-estul Europei în primele decenii ale secolului al XIX-lea

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
extrem de importante ale istoricilor N. Iorga, Radu R. Florescu, Gh. Platonși V. Cristian. Dintre lucrările care abordează cu predilecție activitatea consulară britanică în Principate, nu o putem omite pe cea a lui Paul Cernovodeanu - Relațiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Marii Britanii (1803-1878), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986 - care se consacră, după cum o spune și titlul, dimensiunii economice - sau, dintro perspectivă politică, pe cele semnate de I. C. Filitti, Corespondența consulilor englezi în Principate (1828-1936), în Analele Academiei Române, M.S.I., Seria a II

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Office, Foreign Office. A fost, de asemenea, utilizat fondul Turcia direct de la sursă, de la Public Record Office din Londra. In sfârșit, alte informații, necesare demersului nostru, au fost utilizate din colectiile de documente mentionate mai sus. în ansamblu, istoriografia chestiunii orientale este deosebit de bogată și variată ca modalități de abordare. Există numeroase probleme controversate, prezentate uneori tendențios, mai ales în istoriografia rusă și sovietică, sau subiectiv, în cea europeană a secolului trecut. O lucrare specială, numai de istoriografie, a acestei problematici

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
consulii englezi au influențat sau au căutat să deturneze mersul și sensul unor evenimente și acțiuni politice fundamentale în contextul momentelor esențiale ale istoriei naționale. Rapoartele consulilor englezi constituie, de asemenea, o sursă importantă pentru studierea politicii Marii Britanii în chestiunea orientală, bazate pe principiul menținerii integrității Imperiului otoman. Cunoașterea acestor aspecte permite o mai bună înțelegere a fenomenelor politice determinante ale istoriei noastre. Lucrarea noastră își propune să umple acest vid istoriografic. Abordarea noastră nu este uniformă pe întregul registru cronologic

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
că acest din urmă document a constituit nu începutul protectoratului, ci efectiv instituirea acestuia asupra Principatelor, chiar dacă, protectoratul țarist asupra Principatelor a fost instituit, cum se stie, ca urmare a Tratatului de la Adrianopol, din 1829. Elementul esențial al genezei chestiunii orientale a fost criza pe care Imperiul Otoman o cunoaște în secolele al XVIII-lea și al XIXlea, reflectată îndeosebi prin înfrângerile militare pe care le-a suferit începând din 1683, sancționate de pacea de la Karlovitz (1699) cu mari pierderi teritoriale

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
ales, din foști sclavi circasieni, convertiți la Islam. Unul dintre ei, Ali-bey, a invadat Siria în 1771, iar la începutul secolului al XIX-lea, Mehmed Ali, personalitate complexă și controversată, a declanșat, prin acțiunile sale, mai multe crize ale chestiunii orientale. Aceste libertăți, conferite unor provincii periferice datau, în unele cazuri, din secolele al XIV-lea - al XV-lea, dar spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIXlea, tendințele centrifuge se accentueaz. în acest sens, N. Iorga precizează

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
dar spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIXlea, tendințele centrifuge se accentueaz. în acest sens, N. Iorga precizează că, la 1768, în contextul războiului ruso-turc dintre 17681774, care a consacrat o „Problema românească” în contextul „Chestiunii orientale”, “muntenii, cari până atunci n-avuseră nici un prilej de a lucra împreună cu moldovenii, cu cari aveau însă atâtea legături prin mutările domnilor, prin căsătoriile acestora într-o țară și în alta, prin rudele și prietenii pe cari-i aduc cu

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
îndrepte tot mai mult spre periferia sistemului mondial modern, mulțumindu-se, pe scena politică, cu roluri secundare. Decăderea statului polonez, încheiată prin dispariția sa ca entitate politică, a eliminat unul dintre factorii activi ai politicii răsăritene, dar a complicat chestiunea orientală tocmai prin transformarea Poloniei într-un obiect al competiției dintre Marile Puteri, a cărei soartă era și ea privită în strânsă legătură cu aceea a Imperiului otoman. Locul acestor state, pe plan internațional, a fost luat, în secolul al XVIII

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
un important profit teritorial, mai ales pe seama Poloniei. Austria avea interese teritoriale și strategice evidente în Balcani, urmărind anexarea unui areal geografic cât mai larg. Pentru realizarea acestui obiectiv era dispusă să colaboreze cu Rusia. Pentru aceasta din urmă, chestiunea orientală a constituit esența politicii sale externe. Până în secolul al XVIII-lea, Imperiul țarist realizase o considerabilă expansiune în Asia. Ideea și, poate, necesitatea expansiunii rusești spre teritoriile ocupate de Imperiul otoman, apar încă în vremea lui Petru cel Mare, dar

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
ocupat teritorii ale Imperiului. Interesele sale în sud-estul Europei erau mai vechi și fuseseră amplificate prin consecințele păcii din Westphalia (1648). însă, rivalitatea austro-rusă a devenit, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, o realitate a relațiilor internaționale pe tărâmul chestiunii orientale. Austria era însă într-o situație dezavantajoasă: nu își putea concentra toate resursele, diplomatice și militare, în competiția pentru moștenirea teritoriilor Imperiului otoman, date fiind interesele sale occidentale, și nici nu beneficia de comunitatea de religie cu popoarele supuse de

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
congrese” și a “frăției creștine între suveranii Europei”, politica externă a Marii Britanii a devenit mai prudentă, dar și mai activă în același timp. în secolul al XVIII-lea, datorită importanței pe care o are Imperiul otoman pentru Marile Puteri, chestiunea orientală este plasată în prim-planul relațiilor internaționale. S-a vorbit chiar de o deplasare a centrului politicii europene în răsăritul continentului, dar afirmația este puțin exagerată pentru că multe dintre marile conflicte ale secolului s-au desfășurat în centrul și vestul

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
timp, rivalitatea colonială a trecut deschis pe un plan importanrt al raporturilor dintre statele occidentale. în aceste condiții, centrul de greutate al relațiilor internaționale a fost variabil, fiind deplasat dintr-o zonă geografică în alta în funcție de interesele momentului. “Monitorizarea” chestiunii orientale a fost însă permanentă, Marile Puteri supraveghindu-se reciproc pentru a nu permite o modificare unilaterală a raportului de forțe în această regiune, și, în consecință, pentru încercarea permanentă de păstrare a echilibrului european. Persistența elementelor fundamentale de interes național

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
păstrare a echilibrului european. Persistența elementelor fundamentale de interes național și regional ale Marilor Puteri a făcut ca tratatele succesive de pace să fie, în fapt, niște armistiții, semnatarii acestora amânând doar rezolvarea problemelor în sensul dorit de fiecare. Chestiunea orientală s-a declanșat efectiv odată cu oprirea înaintării otomane la porțile Vienei (1683), urmată de mai multe înfrângeri ale turcilor de către generalul austriac Eugeniu de Savoia. Pacea de la Karlovitz (1699), când a devenit evident declinul Imperiului otoman, a marcat ascensiunea teritorială

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
confruntărilor în această regiune fiind stabiliți pentru mai bine de două secole”. Lupta de emancipare națională a popoarelor din sud-estul Europei de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și din secolul al XIX-lea a conferit un plus de complexitate Chestiunii orientale, Austria și mai ales Rusia intenționând sa se folosească de aceasta pentru atingerea propriilor scopuri expansioniste. Dintre toate teritoriile europene supuse dominației otomane, atenția diplomației Marilor Puteri din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea s-a îndreptat, cu puține

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
excepții - cazul chestiunii grecești dintre 1821 și 1830 - îndeosebi asupra Principatelor Române. Situate geografic la granița a trei imperii, cum sublinia Veniamin Ciobanu, Moldova și Țara Românească dețineau o poziție geografică deosebit de importantă în confruntările pe care le determinase chestiunea orientală. Teritoriul lor putea constitui fie o barieră, fie o punte de legătură pentru expansiunea rusă în Balcani. Intrarea Principatelor sub stăpânirea unuia dintre cei doi principali rivali - Austria sau Rusia - ar fi însemnat obținerea unei poziții strategice de excepție și

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
excepție și ar fi constituit un pas decisiv spre adjudecarea unilaterală a moștenirii otomane. Trecerea lor de la o stăpânire la alta ar fi modificat nu numai raportul de forțe între puterile vecine, ci înseși datele cele mai sensibile ale chestiunii orientale. Pe de altă parte, deși este adevărat că interesele directe ale puterilor occidentale la Dunărea de Jos erau atunci limitate la penetrația lor economică redusă în regiune, păstrarea suzeranității Porții asupra celor două țări le apărea ca o condiție a

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
preocupare constantă a diplomației europene și aceasta s-a reflectat atât în interesul ce li s-a acordat cu ocazia diverselor inițiative și demersuri diplomatice, cât și în acțiunea de informare asupra trecutului și prezentului lor. Importanța Principatelor în cadrul chestiunii orientale a decurs și din statutul lor politicojuridic, întemeiat pe modul în care se extinsese dominația otomană asupra lor. Respingând propunerile Rusiei și Austriei de a acorda Serbiei privilegiile de care se bucurau cele două țări române, Poarta arăta, în 1815

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
a rolului Rusiei, ca putere europeană, protectoare a Principatelor. Ca urmare a modificării raportului de forțe la începutul secolului al XIX-lea, dreptul Rusiei de a interveni în “favoarea” popoarelor din sud-estul Europei a devenit o problemă fundamentală a chestiunii orientale. Diplomația țaristă se considera îndreptățită ca, după Kuciuk-Kainardji, și mai ales, după hatișeriful de la Gülhane, să-și exercite “protecția” asupra Principatelor Române. Cu timpul, acest drept de intervenție a fost transformat, după expresia cavalerului de Gentz, într-un fel de

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
imens naufragiu politic”. După cum aprecia Gh. Platon, “actele politice de la Akkerman și Adrianopol - deși încheiate numai între Rusia și Turcia - nu însemnau revenirea la o situație anterioară, ci un reflex al internaționalizării chestiunii românești (în cadrul mult mai larg al chestiunii orientale am completa noi). Garantându-le statutul juridic propriu, Rusia contribuia efectiv la lărgirea autonomiei acestora deși, paralel, își instituia dreptul efectiv de protectorat care, așa cum apreciază contemporanii, făcea din ea o putere <aproape suverană>”. Sustrăgând aproape total Principatele de sub autoritatea

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
și evenimentelor analizate în detaliu în capitolele următoare și care privesc exclusiv scena politică internă și internațională a Principatelor Române. Evenimentele prezentate pe plan european s-au desfășurat în paralel cu cele din Principatele, dar pe alte teatre ale chestiunii orientale, ele permițându-ne să urmărim politica externă a Marii Britanii față de ansamblul chestiunii orientale, în toate zonele în care se exercita mai mult sau mai puțin formal autoritatea Imperiului otoman. Acestea ne dau posibilitatea să investigăm interesele de moment sau de

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
politică internă și internațională a Principatelor Române. Evenimentele prezentate pe plan european s-au desfășurat în paralel cu cele din Principatele, dar pe alte teatre ale chestiunii orientale, ele permițându-ne să urmărim politica externă a Marii Britanii față de ansamblul chestiunii orientale, în toate zonele în care se exercita mai mult sau mai puțin formal autoritatea Imperiului otoman. Acestea ne dau posibilitatea să investigăm interesele de moment sau de durată ale Londrei, alianțele la care ea a subscris pentru a realiza satisfacerea

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
reorientările succesive de politică externă, dar ne ajută, de asemenea, să înțelegem deciziile pe care Marea Britanie le-a luat în chestiunea românească, sau invers, pe scena internațională, influențate de agenții săi din Principate. La începutul secolului al XIX-lea, chestiunea orientală se caracteriza prin interacțiunea a trei factori: 1. slăbirea accentuată a Imperiului otoman; 2. mișcările naționale ale popoarelor ce făceau parte din Imperiu, pentru cucerirea independenței de stat; 3. politica externă a Marilor Puteri față de Imperiul Otoman și, implicit, față de

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
pentru că, dacă vreun “prinț l-ar periclita urmărind cucerirea sa [...], cele trei puteri comerciante ale Europei cunosc foarte bine afacerile lor pentru a nu-i lua deloc apărarea”. Politica acestor Mari Puteri era una continentală, nefiind limitată doar la “interese orientale” de natură economică sau pur expansionistă; “chestiunea orientală va suferi toate contraloviturile politicii europene și își va exercita influența asupra tuturor problemelor occidentale” s-a remarcat în istoriografia domeniului. După 1815, când criza orientală intra într-o nouă fază, miza

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
cucerirea sa [...], cele trei puteri comerciante ale Europei cunosc foarte bine afacerile lor pentru a nu-i lua deloc apărarea”. Politica acestor Mari Puteri era una continentală, nefiind limitată doar la “interese orientale” de natură economică sau pur expansionistă; “chestiunea orientală va suferi toate contraloviturile politicii europene și își va exercita influența asupra tuturor problemelor occidentale” s-a remarcat în istoriografia domeniului. După 1815, când criza orientală intra într-o nouă fază, miza confruntărilor din Moreea sau de la Dunăre devenea una

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
continentală, nefiind limitată doar la “interese orientale” de natură economică sau pur expansionistă; “chestiunea orientală va suferi toate contraloviturile politicii europene și își va exercita influența asupra tuturor problemelor occidentale” s-a remarcat în istoriografia domeniului. După 1815, când criza orientală intra într-o nouă fază, miza confruntărilor din Moreea sau de la Dunăre devenea una general europeană, iar “actorii” implicați în “teatrul evenimentelor” au înțeles aceasta și au acționat în consecință. Nici politica Angliei nu putea să urmărească doar interese economice

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]