8,467 matches
-
de gâlceavă; între ei sau cu vecinii. - Nu mai departe la 15 iunie 1631(7139) Moise Moghila voievod a judecat neînțelegerea dintre călugării de la mănăstirea Nicoriță și cei de la mănăstirea Aron Vodă. Ziceau cei de la Nicoriță că un iaz de pe pârâul Ciric este al lor, pentru că l-au primit danie de la Barnovschi voievod. Cei de la Aron Vodă au arătat un ispisoc de danie de la însuși Moise Moghila voievod pe același iaz. Unde era adevărul? Moise Moghila voievod spune: „Am aflat cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu tot venitul, și satul Iurești, cu vecini, ce este în ținutul Lăpușna, cu tot venitul și șase părți din satul Sendreni,...vie la Cotnari...sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei (Nicolina), și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene...și satul Hlincea cu vecini și poslușnici...și vinăriciul de la Cetățuie și cu prisăci de albine în ținutuil Iași...ca să-i fie de la domniia mea...de asemena
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au aflat acea moară a lui Marco Rusul pre hotarul svintei mănăstiri Hlincii. Si au rămas călugării de la Bârnova denaintea domniei mele și din toată legea țărăi.” Unde se aflau acele mori, mărite Spirit? - Apoi acele mori se găseau pe pârâul Nicolinei,mai jos de mănăstirea Hlincea. Nu cumva îți era dor de o nouă gâlceavă, dragule neliniștit? - Mărturisesc că nu mi-i dor de vreo gâlceavă între fețe bisericești. Când aud de așa ceva, nu știu cum, dar mi-i cam peste mână
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
loc de țarină și de fânețe, să fie de danie sfinti mănăstiri (Cetățuii).” La 31 martie 1680 (7188), voievodul Gheorghe Duca dăruiește „un loc de moarâ ce iaste în șes, lângă grădina cea domnească a răpausaatului Vasilie (Lupu) vodă, în pârâul Bârnovei.” O danie de vii face și Mihalache, fiul călugărului Neofit, care spune: „Avândure eu pe Vale Cetățui dooă bucăți de vii...așa am socotit, neputându-le eu ține, am dat ...giumătate de vie, tij dooă pogoane lucrate și cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
proprietar, cu acte, a nu mai puțin de cinci sate (1437), acum (1527), urmașii, mulți la număr, își împart ceea ce li se cuvenea. În zona Pungești întâlnim și localitatea Toporăști dar și dealul cu același nume, înalt de 280 m, pârâul Toporăști, cu curgere vremelnică, pe o lungime de vreo 7 kilometri, afluent pe stânga Racovei, în care se varsă la sud-vest de satul Valea Oanei. Toporăștiul fiind localizat chiar pe valea pârâului cu nume identic, la est-sud-est de satul Pungești
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dealul cu același nume, înalt de 280 m, pârâul Toporăști, cu curgere vremelnică, pe o lungime de vreo 7 kilometri, afluent pe stânga Racovei, în care se varsă la sud-vest de satul Valea Oanei. Toporăștiul fiind localizat chiar pe valea pârâului cu nume identic, la est-sud-est de satul Pungești. Documentar - spun istoricii - Toporăștii își încep amintirile pe la anul 1489. Alții spun că prima atestare a satului Toporăști ar fi din timpul lui Alexandru Vodă Lăpușneanu, când la 25 februarie 1554 acesta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Bobotează, la râul unde se oficiază slujba, se tămăduiesc de toate relele, ceea ce face ca și cei sănătoși, pentru a nu se îmbolnăvi peste an, se aruncă în valuri. De aceea, în unele sate, de Bobotează, din ajun, în apropierea pârâului ori la o fântână potrivită, în iazuri sau vase de capacitate îndestulâtoare, se confecționează de către credincioși „crucea de ghiață”, se adună apa necesară, se pregătesc de tragere vânătorii, iar când sosesc și slujesc preotul și dascălii este o reverie. O
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
interne (1853), ministru cultelor și al instrucției publice (1853), deputat (1859), principalul membru al comisiei de control de la Focșani a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1860-1862). Este cunoscut ca statistician, economist, memorialist, om de litere, fondator al noii părți (probabil peste pârâul Racova) al satului Pungești - Vaslui (1838-1840), ctitorul bisericii „Sfântul Alexandru” de la Pungești (1845). Marele logofăt și cavaler al multor ordine, boierul Nicolae Șuțu, fiul fostului domnitor Alexandru Șuțu, în cartea sa „Noțiuni statistice asupra Moldovei”, apărută la Iași în anul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1829 și 1851), Ordinul grec Saint-Sauveur (1842), Ordinul polonez Sfântul Stanislas (1854) ș.a. Reamintim vechea așezare a localității Pungești - târg, de la începutul secolului XX e așezată în partea de est a comunei pe șesul Văii Racova. Prin marginea lui trece pârâul Racova. Avea 250 familii sau 1153 suflete, suprafața era de 1796 ha., din care 569 ha. pădure. Era reședința comunei, a judecătoriei de ocol Racova și a subprefecturii. Avea o școală înființată în 1861, frecventată de 46 elevi; o biserică
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dintre fii, Grigore, trăia prin S.U.A. sau Canada. Un alt fiu al preotului era Ștefan, care a rămas în gospodăria părinților din Toporăști, în partea de răsărit a satului, numită « răzeși ».Pământul lor păstra caracteristicele unei moșii medievale, începând de la pârâul ce curge prin mijlocul satului (unde a fost o moară de apă), iar mai aproape de zilele noastre avea acolo o moară mecanică. Se continua spre răsărit pe un șes cu izvoare, urcând « coasta » lui Tabacaru până pe platou unde era gospodăria
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și soția Eufrosina, organizau baluri. Avea și batoză pentru treierat cereale, purtată de o locomobilă, apoi de un tractor ce funcționa și-n zilele copilăriei noastre. Aveau și cazan de făcut țuică. Moșia urca spre zare, apoi cobora până în apa pârâului Boca și iar urca spre est până în zarea dinspre satul Fundătura Mică din comuna Coșești, azi Ivănești. În pronaosul bisericii din Toporăști, în partea dreaptă, se poate admira o frumoasă icoană pictată pe lemn, donată de prezbitera Caliopia, mama artistului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o măsură împotriva voinței lui Dumnezeu. Pe parcursul anilor, o parte din oameni au înțeles că nu mai au ce face și au acceptat această situație. Primii care și-au însușit această schimbare au fast oamenii care locuiau la est de pârâu, restul continuând să respecte sărbătorile din datele prevăzute în vechiul calendar. Hotărârea acestor oameni avea dezavantajul că la sărbătorile religioase, mai puțin duminica, nu aveau posibilitatea să meargă la biserică. De asemenea, biserica începuse să facă unele șicane celor care
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
prietenie din partea bunilor colegi de clasă. Invidia funcționează la toate vârstele. Recunosc însă că, în ce mă privește, nu mă număram printre cei care o detestau într-un fel sau altul. Nuța lui Barzu stătea dincolo de gârlă, chiar pe malul pârâului, și drumurile ni se încrucișau de multe ori. Nu a fost nici un fel de idilă, ca să zic așa, între noi. La vârsta aceea nici nu se punea problema. Dar ne plăceam. Și nu ne ocoleam. Deși aghiotantul meu, Grigoruță al
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cerneală », cum i-a spus prietenului lui, Micu Ciobanu, ducând-o acasă, ca fratele său, mai mare cu patru ani, să i-o pregătească. și ce nenorocire s-a produs ! Întunecat de aceste avalanșe de amintiri, Săndel ajunge pe malul pârâului Racova și coboară spre a trece puntea, pe care, după cum și-aduce aminte, a trecut-o, deseori și mătușa Marița lui Ghiță Ciotacu, dar amintirea se leagă mai mult de data când a pierdut pantoful mergând la Ion.... Gânduri, gânduri
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
un secret - iubește vodca. Doar că aghiazma nu e pe toate drumurile. Dar există un grup, nu prea numeros, care beneficiază de un surogat destul de reușit: apa din omăt, iar acel grup e alcătuit din oamenii de la munte, unde orice pârâu ori izvor Își are originea În omătul care se topește câțiva pași mai Încolo. Și-mi aduc aminte de Creangă, un mare iubitor de pisici, și de jalea lui când a trebuit să-și părăsească obârșia din Munții Neamțului pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
localnicii au redenumit această cascadă ca fiind a cailor, tocmai datorită acestei legende. Odată cu această cascadă, întreaga zonă a fost redenumită, muntele din imediata apropiere primind numele de Muntele Cailor, circul glaciar primind și el numele de Podul Cailor, iar pârâul ce se prăvălește în vale a primit numele de Izvorul Cailor. Citind legenda am înțeles mai bine istoria acestui tărâm fantastic. Afară s-a întunecat și noi ne-am reîntors cu telescaunul în Borșa, unde ne-am cazat. În acea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fi acoperit un cioban, omorându-i și oile, câinele și măgarul. De aici vine denumirea de Lacul Ucigaș. Originea acestui lac este explicată și științific. Astfel, alunecarea unui pinten din versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș, prezența aluviunilor roșiatice aduse de pârâul Roșu, cât și reflectarea purpurie a Suhardului Mic în oglinda lacului, dar și calcarele roșcate din împrejurimi sunt considerate a fi motivele pentru care acest mic paradis acvatic a primit numele de Lacul Roșu. Când am ajuns pentru prima dată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
erau mai tineri, verișorii plini de hazul și de farmecul vârstei, iar eu eram fără grijă și îmi părea că lumea întreagă este a mea. După întâlnirea cu cei dragi din casa bunicilor, împreună cu bunicul și cu fratele meu, trecând pârâul Probota, numit de săteni pârâul Magaziei, am urcat pe o potecă îngustă până pe dealul Fânului. Acesta desparte satul de comuna Tătăruși. La fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de hazul și de farmecul vârstei, iar eu eram fără grijă și îmi părea că lumea întreagă este a mea. După întâlnirea cu cei dragi din casa bunicilor, împreună cu bunicul și cu fratele meu, trecând pârâul Probota, numit de săteni pârâul Magaziei, am urcat pe o potecă îngustă până pe dealul Fânului. Acesta desparte satul de comuna Tătăruși. La fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer al unui copil. De aici
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nins și blajin ca un sfânt de argint. Dând timpul înapoi, bunicul își amintește de la părinții săi despre istoria satului natal. La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul Magaziei. Această zonă a rămas până astăzi sub numele de Satul Vechi. Odată cu venirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietăriți aici oameni din alte zone: Rotunda, Valea Poienii, Tătăruși. Aceștia au format Satul Nou, care se întinde de la pârâul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pârâul Magaziei. Această zonă a rămas până astăzi sub numele de Satul Vechi. Odată cu venirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietăriți aici oameni din alte zone: Rotunda, Valea Poienii, Tătăruși. Aceștia au format Satul Nou, care se întinde de la pârâul Probota până spre Heci, pe malul Siretului. Dintre familiile vechi, cu rădăcini adânci în pământul Probotei sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde și denumirea de neamul Irimeștilor, al Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
la a-i descoperi pas cu pas. Dintr-o dată, frământat și împădurit, contrastând cu drumul care vine dinspre oraș, se găsește acolo ondula molcumă a spațiului mioritic. În dreapta locul stânii de altădată, în față casele sătucului 13. În vale firicelul pârâului de-argint14 și senzația auditivă a buciumului care sună cu jale15. Jos, deasupra pârâului Loieștilor, valea-i în fum, iar spre tării nourii curg, raze-a lor șiruri despică 16; pe șesuri, norii sunt lungi...17 Ceva mai în spate, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu drumul care vine dinspre oraș, se găsește acolo ondula molcumă a spațiului mioritic. În dreapta locul stânii de altădată, în față casele sătucului 13. În vale firicelul pârâului de-argint14 și senzația auditivă a buciumului care sună cu jale15. Jos, deasupra pârâului Loieștilor, valea-i în fum, iar spre tării nourii curg, raze-a lor șiruri despică 16; pe șesuri, norii sunt lungi...17 Ceva mai în spate, spre stânga, cuminte și discretă stă bisericuța familiei, amintită în proza poetului: țintirimul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
adâncu-i sau cum scârțâie-n vânt cumpăna 19. Țăranii din Ipotești și documentele locului amintesc de stupina căminarului așezată pe coama de deal din dosul casei părintești 20[...]. De la casa Eminoviceștilor drumul se despărțea: la stânga o lua spre Cătămărăști, trecând pârâul Luncii, iar la dreapta o lua spre Cucorăni, fost centru de comună (plasa Târgul-Miletin). Ipoteștii se dezvăluiau în mare parte tăcuți și liniștiți: satul în vale-amuțește21, în vreme ce casele, cu grădini împrejur, urcând celălalt deal dinspre vâlcioara scăldată în cristalul pârâului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pârâul Luncii, iar la dreapta o lua spre Cucorăni, fost centru de comună (plasa Târgul-Miletin). Ipoteștii se dezvăluiau în mare parte tăcuți și liniștiți: satul în vale-amuțește21, în vreme ce casele, cu grădini împrejur, urcând celălalt deal dinspre vâlcioara scăldată în cristalul pârâului de-argint22, îți deplasau privirea către orizontul apropiat al pădurii Ursachi, înspre Cucorăni. Era și la marginea ei un lac, unde Mihai va fi ajuns, desigur, dar care nu era atât de tainic încât să-l fi impresionat, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]