6,963 matches
-
Dumnezeu îți este Tată: Nu fă răul niciodată. Ia mereu la el aminte, Roagă-l să rămâi cuminte.” Un păzitor de oi Sfântul Isidor ar fi vrut de multe ori să meargă să participe la sfânta Liturghie, dar trebuia să păzească oile. Nu putea să le lase singure. Îngerul lui păzitor îi apărea în chip văzut de multe ori. Acesta îl îndemna să meargă la Liturghie și totdeauna la întoarcere, Isidor îl găsea pe înger, sub chip de om, care-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
oile. Nu putea să le lase singure. Îngerul lui păzitor îi apărea în chip văzut de multe ori. Acesta îl îndemna să meargă la Liturghie și totdeauna la întoarcere, Isidor îl găsea pe înger, sub chip de om, care-i păzea oile. Lacrima Se spune că într-una din zile Dumnezeu i-a spus îngerului: - Mergi pe pământ și adu-mi lucrul cel mai frumos! Îngerul a coborât pe pământ, a aflat un preafrumos trandafir, pe care l-a luat și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-l găsiră pe prunc stând sărac și palid într-o iesle. Maria și Iosif erau foarte ocupați cu musafirii, pentru că nu numai păstorii, ci și magii au găsit drumul spre iesle. “of, oftă Maria, de-ar putea cineva să-l păzească pe copil de muște, să-i frece piciorușele sau să-i cânte un cântec!” Atunci nătângul sări numaidecât în față. Și când bătu în lung și-n lat că nu se afla nici un înger, își șterse lacrimile, râse de bucurie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a murit, corpul i se scaldă într-o albie, ca să se ducă dincolo curat. Unui mort i se bagă un ban la degetul mic de la mâna dreaptă, ca să aibă cu ce plăti vama pe lumea cealaltă. Groapa unui mort se păzește, ca să nu treacă peste ea vreun câine. Altfel, vor mai muri și alți membri al familiei. Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, deoarece se poate face strigoi și pot muri toți din casă. Dacă vreo
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ban la degetul mic de la mâna dreaptă, ca să aibă cu ce plăti vama pe lumea cealaltă. Groapa unui mort se păzește, ca să nu treacă peste ea vreun câine. Altfel, vor mai muri și alți membri al familiei. Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, deoarece se poate face strigoi și pot muri toți din casă. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin din cămașă sau haină, ca să nu i se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la șase săptămâni de la moartea cuiva, mai moare o persoană din familie, atunci primul mort se dezgroapă neapărat și, dacă este găsit cu față în jos, se crede că este strigoi și îndată i se bate un par în inimă, păzindu-se prin asta de mai muri unul din casă. Lunea nu se îngroapă morții, căci o ia de lunea, capul săptămânii - și e rău de moarte pentru cei în viață. Celui omorât de trăsnet i se iartă păcatele și se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ridică mai presus de natură. Ca să înțelegem mai bine, s-o luăm oarecum de la Adam. Inaccesibila grădină de frumuseți, după care suspină îndureratul suflet omenesc, i-a fost dată lui în stăpânire cu destinația „s-o lucreze și s-o păzească”. Grădina Edenului o sădise Dumnezeu, iar destinația lui Adam de a o lucra și a o păzi apare ca o prelungire a operei divine, ca o colaborare prin care omul și neamul lui viitor puteau s-o extindă pe toată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de frumuseți, după care suspină îndureratul suflet omenesc, i-a fost dată lui în stăpânire cu destinația „s-o lucreze și s-o păzească”. Grădina Edenului o sădise Dumnezeu, iar destinația lui Adam de a o lucra și a o păzi apare ca o prelungire a operei divine, ca o colaborare prin care omul și neamul lui viitor puteau s-o extindă pe toată fața pământului și să-l transforme în fermecător paradis. Să observăm că nu e vorba numai de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
masă cusute, ori brodate, năfrămile, oghialurile, scorțarele, lăvicerele, valurile de pânză, masa și scaunele, dulapul, florile și icoana. Aici aflat-am multe din tainele lumii. Aici popa a vrut să ne taie limba, dar ne-am ascuns și ne-a păzit mama și tot el ne-a lăudat c-am știut Crezul în Biserică, ori acasă, când a venit cu treabă, chemat de mama și tata. Aici am citit din cărțile Școlii și ale Bisericii. Aici am citit Alexăndria și Esopia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
undelemn curat și sfințit. În interior, partea de căpetenie o alcătuiește Peștera Nașterii. În ea te scobori ca sub pământ, pe un rând de trepte de marmoră. Interiorul ei împodobit cu icoane și prapure sfinte, cu candelabre scumpe, e veșnic păzit de soldați. Credincioșii oricăncâd pot intra să se închine. Partea care simbolizează locul nașterii lui Iisus e ca un altar, făcut în bolta zidului. Altarul luminat mereu de candelabre. Creștinul, care se apropie de locul sacru, îngenunchează pe treapta de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și mie Că-s încălțat cu opinci, Cu opinci îngurguiate, Cu paie de ovăz legate. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini nu poftește. Ma îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Dumnezeu îți este Tată: Nu fă răul niciodată. Ia mereu la el aminte, Roagă-l să rămâi cuminte.” Un păzitor de oi Sfântul Isidor ar fi vrut de multe ori să meargă să participe la sfânta Liturghie, dar trebuia să păzească oile. Nu putea să le lase singure. Îngerul lui păzitor îi apărea în chip văzut de multe ori. Acesta îl îndemna să meargă la Liturghie și totdeauna la întoarcere, Isidor îl găsea pe înger, sub chip de om, care-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
oile. Nu putea să le lase singure. Îngerul lui păzitor îi apărea în chip văzut de multe ori. Acesta îl îndemna să meargă la Liturghie și totdeauna la întoarcere, Isidor îl găsea pe înger, sub chip de om, care-i păzea oile. Lacrima Se spune că într-una din zile Dumnezeu i-a spus îngerului: - Mergi pe pământ și adu-mi lucrul cel mai frumos! Îngerul a coborât pe pământ, a aflat un preafrumos trandafir, pe care l-a luat și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-l găsiră pe prunc stând sărac și palid într-o iesle. Maria și Iosif erau foarte ocupați cu musafirii, pentru că nu numai păstorii, ci și magii au găsit drumul spre iesle. “of, oftă Maria, de-ar putea cineva să-l păzească pe copil de muște, să-i frece piciorușele sau să-i cânte un cântec!” Atunci nătângul sări numaidecât în față. Și când bătu în lung și-n lat că nu se afla nici un înger, își șterse lacrimile, râse de bucurie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a murit, corpul i se scaldă într-o albie, ca să se ducă dincolo curat. Unui mort i se bagă un ban la degetul mic de la mâna dreaptă, ca să aibă cu ce plăti vama pe lumea cealaltă. Groapa unui mort se păzește, ca să nu treacă peste ea vreun câine. Altfel, vor mai muri și alți membri al familiei. Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, deoarece se poate face strigoi și pot muri toți din casă. Dacă vreo
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ban la degetul mic de la mâna dreaptă, ca să aibă cu ce plăti vama pe lumea cealaltă. Groapa unui mort se păzește, ca să nu treacă peste ea vreun câine. Altfel, vor mai muri și alți membri al familiei. Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, deoarece se poate face strigoi și pot muri toți din casă. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin din cămașă sau haină, ca să nu i se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la șase săptămâni de la moartea cuiva, mai moare o persoană din familie, atunci primul mort se dezgroapă neapărat și, dacă este găsit cu față în jos, se crede că este strigoi și îndată i se bate un par în inimă, păzindu-se prin asta de mai muri unul din casă. Lunea nu se îngroapă morții, căci o ia de lunea, capul săptămânii - și e rău de moarte pentru cei în viață. Celui omorât de trăsnet i se iartă păcatele și se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Adică d-un rău mai mic și dă peste unul mai mare", în interpretarea lui Iordache Golescu) și A8086: Lupul tace și face, și lasă câinii să latre (care, în plus față de doxa menționată de Zanne - "Mai mult să ne păzim de cei tăcuți și fățarnici" -, sugerează și superioritatea LUPULUI); din aceeași categorie face parte și 8054: A ajuns lupul de jocul câinilor, care indică o situație absurdă, o răsturnare a ordinii firești a lucrurilor. Pe de altă parte, CÂINELE rămâne
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
schimb, MÂNZUL și GÂSCA apar doar ca simboluri ale neputinței și naivității confruntate cu forța brută (2117: Mai bine-l făcea mă-sa mânz și-l mânca lupii = " Se zice despre cei proști sau fără de noroc") sau cu viclenia (1873: Păzește gâștele când le spovedește vulpea și le povestește lupul = "Ferește-te întotdeauna de cei răi și vicleni, chiar când se arată cu masca blândeței"). Singurul culturem cu sensuri mai complexe este MĂGARUL, care relevă fie "năravurile" celor răi (2010: Lupul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Doamne, tu ne-ai făcut și ne-ai lăsat să nu paștem iarbă, ce ne-ai dat mâncare să mâncăm". Și aude Dumnedzău ruga lor și le trimite hrană./ Așea și tu, ome, roagă pre Dumnedzău pururea și te va păzi Dumnedzău și-ț va da hrană; și pădzeaște la bisearecă și să dzici: "Greșit-am, Doamne, iartă-mă!", că Dumnedzău iartă păcătosul carele easte cât de păcătos, numai să să roage lui Dumnedzău pururea."366 3.4.3. LUPUL nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Asociația Română pentru Cultură și Ortodoxie, București, 2003, p. 248). Dumistrăcel adaugă: "Din descrieri ale unor astfel de întâmplări, aflăm că este vorba despre anumite strategii: pentru ca amatorii de chilipiruri să poată fura, unii îl provoacă deschis pe cel ce păzește pepenii, numai schițând tentativa de furt, pentru a-i distrage atenția, și asupra acestora își descarcă furia paznicul, cu atât mai mult cu cât presupune că poate fi și victima unei manevre." În continuare, lingvistul ieșean leagă această explicație de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
schițând tentativa de furt, pentru a-i distrage atenția, și asupra acestora își descarcă furia paznicul, cu atât mai mult cu cât presupune că poate fi și victima unei manevre." În continuare, lingvistul ieșean leagă această explicație de dictonul "Frica păzește bostănăria!" (Stelian Dumistrăcel, "Scoși din pepeni", în Lumina de duminică, 27 august 2008). 359 Keiko Matsuki, "Metaphors of Anger in Japanese", în John R. Taylor și Robert E. MacLaury (eds.), Language and the Cognitive Construal of the World, Mouton de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ocupau și de colonizări ale populației. Pentru aceasta încercau să confere o anumită elasticitate resortului de construcții și întreținerea de drumuri. În vara lui 1942, de pildă, s-au restrâns la 3 km porțiunile de șosea (stabilită la 5 km), păzite de câte un "paznic de drum", încercând să ocupe locurile de muncă rezultate de aici doar cu zilieri de naționalitate maghiară, proveniți din familii numeroase. Acest lucru a provocat un plus de cheltuială (din cauza ajutoarelor sociale alocate familiilor cu mulți
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Internațional" (OMIH - Országos Magyar Idegenforgalmi Hivatal) și-a înființat sucursala în Cluj, prin decembrie 1940. La început părea ca șeful acestei sucursale avea să conducă turismul din întreaga Transilvania, mai târziu a devenit doar unul dintre cei mulți; colegii își păzeau, cu gelozie, independența, nu o dată susținând că această sucursală din Cluj și-a încălcat competențele. Șeful filialei clujene fusese numit tânărul ziarist din orașul Pápa, Horváth Elek, înzestrat și cu talent literar, ceea ce i-a înlesnit repede stabilirea unor relații
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cele de mai jos, ca în cazurile "de conformitate", sau punând pe drum drept intelectul care o ia razna din obicei, cum sunt cazurile "deviante", sau conducându-l la marea formă sau lucrare a universului, ca în cazurile "limitante", sau păzindu-se de forme și de cauze false, ca în cazurile "cruciale" și "de divorț". În partea operativă, ele sau arată drumul, sau măsoară, sau înlesnesc, într-un fel oarecare, practica. Ele indică drumul, arătând cu ce trebuie să începem ca să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]