13,759 matches
-
fi nuclee de heliu) au avut rolul unor sonde cu ajutorul cărora a fost explorat atomul, în cazul de față, atomul de aur. Există, însă, un număr relativ mic de particule, deviate de la direcția inițială cu un anumit unghi, și chiar particule alfa, reflectate pe aceeași direcție cu particule incidente. În urma experimentului, Rutherford a tras concluzia că atomul, văzut ca o mică sferă, nu are o structură compactă. Volumul atomului este mai mult gol decât plin. Întreaga masă a atomului este concentrată
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
unor sonde cu ajutorul cărora a fost explorat atomul, în cazul de față, atomul de aur. Există, însă, un număr relativ mic de particule, deviate de la direcția inițială cu un anumit unghi, și chiar particule alfa, reflectate pe aceeași direcție cu particule incidente. În urma experimentului, Rutherford a tras concluzia că atomul, văzut ca o mică sferă, nu are o structură compactă. Volumul atomului este mai mult gol decât plin. Întreaga masă a atomului este concentrată într-un așa numit nucleu, care are
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Volumul atomului este mai mult gol decât plin. Întreaga masă a atomului este concentrată într-un așa numit nucleu, care are un volum mai mic decât volumul atomului și este încărcat cu electricitate pozitivă. În spațiul din jurul nucleului se mișcă particule de masă mult mai mică, denumite electroni, încărcate cu electricitate negativă, astfel ca, în ansamblu, atomul să fie o particulă neutră din punct de vedere electric: cantitatea de electricitate pozitivă a nucleului este egală cu cantitatea de electricitate negativă a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
are un volum mai mic decât volumul atomului și este încărcat cu electricitate pozitivă. În spațiul din jurul nucleului se mișcă particule de masă mult mai mică, denumite electroni, încărcate cu electricitate negativă, astfel ca, în ansamblu, atomul să fie o particulă neutră din punct de vedere electric: cantitatea de electricitate pozitivă a nucleului este egală cu cantitatea de electricitate negativă a electronilor. Într-un model atomic simplificat, denumit modelul atomic Bohr, după numele fizicianului danez care l-a imaginat, nucleul și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cu cantitatea de electricitate negativă a electronilor. Într-un model atomic simplificat, denumit modelul atomic Bohr, după numele fizicianului danez care l-a imaginat, nucleul și electronii sunt „asamblați” în atom asemănător sistemului solar. În jurul nucleului greu, încărcat pozitiv, gravitează particule mici, extrem de ușoare - electroni, cu încărcare electrică negativă. Am putea, astfel, să asociem nucleul cu Soarele în jurul căruia gravitează planetele, în cazul nostru electronii. Întrebarea este: oare sunt electronii, cu adevărat, planete în miniatură ? Să considerăm cel mai simplu atom
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
realitate, locul în care se găsește electronul în raport cu nucleul nu se poate stabili decât cu o anumită probabilitate, dar, nu vom dezvolta aici acest subiect. S-a constatat apoi că nucleele, la rândul lor, sunt formate din două tipuri de particule, denumite protoni și neutroni. Protonul are o încărcare electrică pozitivă egală în modul cu încărcarea negativă a electronului. Modulul sarcinii electrice a electronului sau a protonului este denumit sarcina elementară; neutronii sunt neutri din punct de vedere electric, având masa
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
din punct de vedere electric. Dacă atomul pierde un electron, atunci îi va rămâne o sarcină pozitivă necompensată. Un astfel de atom se numește ion. În concluzie, din cele expuse până aici ar rezulta că materia are la bază următoarele particule: electroni, protoni și neutroni. Însă, lucrurile nu s-au oprit aici, fiind, în realitate, mult mai complicate. În multe romane, mai mult sau mai puțin science fiction, se vorbește de antimaterie. Antimateria s-a dovedit a fi o realitate. Ea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
lucrurile nu s-au oprit aici, fiind, în realitate, mult mai complicate. În multe romane, mai mult sau mai puțin science fiction, se vorbește de antimaterie. Antimateria s-a dovedit a fi o realitate. Ea este formată din antiparticule. Corespunzător particulelor pe care le cunoaștem, au fost descoperite antiparticule. Acestea au aceeași masă cu particulele corespunzătoare, dar sarcina lor electrică este de semn opus. Astfel, antielectronii, denumiți pozitroni, au sarcina electrică pozitivă. Antiprotonii au sarcina electrică negativă. Materia și antimateria, și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
romane, mai mult sau mai puțin science fiction, se vorbește de antimaterie. Antimateria s-a dovedit a fi o realitate. Ea este formată din antiparticule. Corespunzător particulelor pe care le cunoaștem, au fost descoperite antiparticule. Acestea au aceeași masă cu particulele corespunzătoare, dar sarcina lor electrică este de semn opus. Astfel, antielectronii, denumiți pozitroni, au sarcina electrică pozitivă. Antiprotonii au sarcina electrică negativă. Materia și antimateria, și, prin urmare, particulele și antiparticulele nu pot exista concomitent. De exemplu, dacă un electron
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
le cunoaștem, au fost descoperite antiparticule. Acestea au aceeași masă cu particulele corespunzătoare, dar sarcina lor electrică este de semn opus. Astfel, antielectronii, denumiți pozitroni, au sarcina electrică pozitivă. Antiprotonii au sarcina electrică negativă. Materia și antimateria, și, prin urmare, particulele și antiparticulele nu pot exista concomitent. De exemplu, dacă un electron întâlnește un antielectron, aceste particule se anihilează reciproc și se transformă în energie - cuante de radiație, dar dacă două cuante de radiație intră în interacțiune pot da naștere de la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
electrică este de semn opus. Astfel, antielectronii, denumiți pozitroni, au sarcina electrică pozitivă. Antiprotonii au sarcina electrică negativă. Materia și antimateria, și, prin urmare, particulele și antiparticulele nu pot exista concomitent. De exemplu, dacă un electron întâlnește un antielectron, aceste particule se anihilează reciproc și se transformă în energie - cuante de radiație, dar dacă două cuante de radiație intră în interacțiune pot da naștere de la o pereche electron-antielectron. Primul proces este denumit iradiere, iar cel de-al doilea, formare de perechi
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
se transformă în masă. Pe Pământ, antiparticulele pot fi obținute, pentru un timp foarte scurt, în laboratoare de fizica energiilor înalte. Însă, șansa lor de a supraviețui pe planeta noastră este foarte mică, deoarece peste tot întâlnesc materia, formată din particule, și sunt distruse. Multă vreme s-a crezut că protonii și neutronii aparțin categoriei particulelor elementare, adică a particulelor ce nu mai pot fi fragmentate și, deci, posedă o structură internă. În realitate, s-a constat că nucleonii (protonii și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
în laboratoare de fizica energiilor înalte. Însă, șansa lor de a supraviețui pe planeta noastră este foarte mică, deoarece peste tot întâlnesc materia, formată din particule, și sunt distruse. Multă vreme s-a crezut că protonii și neutronii aparțin categoriei particulelor elementare, adică a particulelor ce nu mai pot fi fragmentate și, deci, posedă o structură internă. În realitate, s-a constat că nucleonii (protonii și neutronii) sunt alcătuiți din particule mai mici, denumite quark-uri. Se cunosc șase tipuri diferite de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
energiilor înalte. Însă, șansa lor de a supraviețui pe planeta noastră este foarte mică, deoarece peste tot întâlnesc materia, formată din particule, și sunt distruse. Multă vreme s-a crezut că protonii și neutronii aparțin categoriei particulelor elementare, adică a particulelor ce nu mai pot fi fragmentate și, deci, posedă o structură internă. În realitate, s-a constat că nucleonii (protonii și neutronii) sunt alcătuiți din particule mai mici, denumite quark-uri. Se cunosc șase tipuri diferite de quark-uri. Pentru materia stabilă
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
vreme s-a crezut că protonii și neutronii aparțin categoriei particulelor elementare, adică a particulelor ce nu mai pot fi fragmentate și, deci, posedă o structură internă. În realitate, s-a constat că nucleonii (protonii și neutronii) sunt alcătuiți din particule mai mici, denumite quark-uri. Se cunosc șase tipuri diferite de quark-uri. Pentru materia stabilă, două din cele șase tipuri diferite de quark-uri joacă rolul principal: quark-ul u și quark-ul d; u este prescurtarea de la up și d este prescurtarea de la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
prescurtarea de la up și d este prescurtarea de la down. Quark-ul u are sarcina egală cu +2/3e (unde e este sarcina electrică elementară egală cu 1,6•10-19 C), iar quark-ul d are sarcina egală cu -1/3e . Protonul este particula formată din două quark-uri u și un quark d. Sarcina sa este 2∙2/3e-1∙1/3e=+e (sarcina electronului -e). Neutronul conține două quark-uri d și un quark u, având sarcina totală nulă: -2∙1/3e+2/3e=0
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ca în cazul nucleelor atomice, quark-urile au fost puse în evidență indirect, printr-un experiment de tip Rutherford. Iată cum a fost imaginat acest experiment. Protonii liberi se bombardează cu electroni foarte rapizi. Electronii joacă, în acest caz, rolul „sondei” (particule alfa) din cazul experimentului pe atomi. Se constată că majoritatea electronilor lansați asupra unui proton nu-și schimbă direcția de deplasare, iar alții, un număr mai mic, sunt deviați ca și cum s-ar izbi de bile minuscule, aflate în interiorul protonului. Experimentul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pot oare exista quark-uri individuale așa cum există, de exemplu, electronii? Fizicienii au răspuns negativ la această întrebare. Ei au fost nevoiți să admită că, în natură, quark-urile nu apar niciodată singure, ci doar în grupuri de câte două sau trei. Particulele formate din două quark-uri se numesc mezoni. Mezonii nu sunt particule stabile, ci se dezintegrează rapid. Particulele formate din trei quark-uri, așa cum am văzut mai sus, protonii și neutronii, sunt sisteme stabile. Aceste particule stabile poartă numele de barioni. Și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au răspuns negativ la această întrebare. Ei au fost nevoiți să admită că, în natură, quark-urile nu apar niciodată singure, ci doar în grupuri de câte două sau trei. Particulele formate din două quark-uri se numesc mezoni. Mezonii nu sunt particule stabile, ci se dezintegrează rapid. Particulele formate din trei quark-uri, așa cum am văzut mai sus, protonii și neutronii, sunt sisteme stabile. Aceste particule stabile poartă numele de barioni. Și încă ceva: pe lângă sarcina electrică, quark-urile posedă o proprietate misterioasă, pe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Ei au fost nevoiți să admită că, în natură, quark-urile nu apar niciodată singure, ci doar în grupuri de câte două sau trei. Particulele formate din două quark-uri se numesc mezoni. Mezonii nu sunt particule stabile, ci se dezintegrează rapid. Particulele formate din trei quark-uri, așa cum am văzut mai sus, protonii și neutronii, sunt sisteme stabile. Aceste particule stabile poartă numele de barioni. Și încă ceva: pe lângă sarcina electrică, quark-urile posedă o proprietate misterioasă, pe care fizicienii au denumit-o culoare
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
grupuri de câte două sau trei. Particulele formate din două quark-uri se numesc mezoni. Mezonii nu sunt particule stabile, ci se dezintegrează rapid. Particulele formate din trei quark-uri, așa cum am văzut mai sus, protonii și neutronii, sunt sisteme stabile. Aceste particule stabile poartă numele de barioni. Și încă ceva: pe lângă sarcina electrică, quark-urile posedă o proprietate misterioasă, pe care fizicienii au denumit-o culoare. Se deosebesc quarkuri „roșii”, „verzi” și „albaștri”. În realitate, acestea nu sunt culori adevărate. „Combinațiile” dintre aceste
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de barioni. Și încă ceva: pe lângă sarcina electrică, quark-urile posedă o proprietate misterioasă, pe care fizicienii au denumit-o culoare. Se deosebesc quarkuri „roșii”, „verzi” și „albaștri”. În realitate, acestea nu sunt culori adevărate. „Combinațiile” dintre aceste „culori” conduc la particulele existente în natură. Aceste particule trebuie să fie de „culoare neutră”, adică albe. Aceasta se întâmplă, de exemplu, când un quark „roșu”, unul „verde” și unul „albastru” formează un grup de trei, de exemplu un proton - particulă stabilă. Așa cum o
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pe lângă sarcina electrică, quark-urile posedă o proprietate misterioasă, pe care fizicienii au denumit-o culoare. Se deosebesc quarkuri „roșii”, „verzi” și „albaștri”. În realitate, acestea nu sunt culori adevărate. „Combinațiile” dintre aceste „culori” conduc la particulele existente în natură. Aceste particule trebuie să fie de „culoare neutră”, adică albe. Aceasta se întâmplă, de exemplu, când un quark „roșu”, unul „verde” și unul „albastru” formează un grup de trei, de exemplu un proton - particulă stabilă. Așa cum o suprapunere a tuturor culorilor curcubeului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
culori” conduc la particulele existente în natură. Aceste particule trebuie să fie de „culoare neutră”, adică albe. Aceasta se întâmplă, de exemplu, când un quark „roșu”, unul „verde” și unul „albastru” formează un grup de trei, de exemplu un proton - particulă stabilă. Așa cum o suprapunere a tuturor culorilor curcubeului are drept rezultat culoarea albă, combinația celor trei culori are ca efect apariția unei particule „albe”, stabile. O altă combinație: un quark „roșu” formează o pereche împreună cu un antiquark, de culoare „antiroșie
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
un quark „roșu”, unul „verde” și unul „albastru” formează un grup de trei, de exemplu un proton - particulă stabilă. Așa cum o suprapunere a tuturor culorilor curcubeului are drept rezultat culoarea albă, combinația celor trei culori are ca efect apariția unei particule „albe”, stabile. O altă combinație: un quark „roșu” formează o pereche împreună cu un antiquark, de culoare „antiroșie”. „Roșu” și „antiroșu” se anihilează reciproc, rezultând un ton de culoare neutră, alb. Însă combinația materiei-antimaterie nu este stabilă, ci se dezintegrează cu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]