21,807 matches
-
pentru cei încă nevăzători la fața locului ai lumii capitaliste. Cum am reușit să ajung până acolo? Nu am secrete, iată decalogul atestării mele pentru export, sinteză a romanului de sertar care s-ar fi numit “Pașaportul” sau, în limbaj poetic: Să vă povestesc și vouă Cum fusei în Lumea Nouă! Citește mai mult Este o mare performanță că am ajuns în Statele Unite în 1988, nu ca turist, ci în calitate de “purtător de cuvânt” pentru realizările românești din domeniul tensometriei. Am investit
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
pentru cei încă nevăzători la fața locului ai lumii capitaliste.Cum am reușit să ajung până acolo? Nu am secrete, iată decalogul atestării mele pentru export, sinteză a romanului de sertar care s-ar fi numit “Pașaportul” sau, în limbaj poetic:Să vă povestesc și vouăCum fusei în Lumea Nouă!... Abonare la articolele scrise de dan mihai Ștefănescu
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
al patrulea te mușcă!” Și explodează după versul trei. „Epigrama însemna, la început, o inscripție sau o dedicație pe pietrele funarare, pe soclurile unor statui sau monumente, pe alte opere de artă, numite și epitaf. Mai târziu, desenează o creație poetică remarcabilă prin conciziune, având un caracter politic, liric, didactic.Cu timpul, inscripțiile, dedicațiile au luat întorsătură satirică, ironizând diverse manii, apucături, vicii. In epoca modernă, epigrama a devenit formă a poeziei lirice de dimensiunile unui catren, în care se satirizează
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
devenit formă a poeziei lirice de dimensiunile unui catren, în care se satirizează trăsăturile negative ale unei categorii socilale sau profesionale, ale ființei umane, în general” (Dicț. de termeni literari- Ed.Academiei, 1976, p.145-146) Creatorii unor astfel de producții poetice pot fi categorisiți în: părinți sau inițiatori, celebri, uitați și actuali. La noi, pornind de la epitaful celebru al lui Anton Pann, până la Cincinat Pavelescu sau Păstorel (Al. O.) Teodoreanu, au contribuit la cultivarea epigramei o mulțime de autori. În Vâlcea
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
că poate sări fără supărare / pierdere peste parantezele detaliator-hiperargumentatoare, evident, ținându-se de propoziția / propozițiile-pivot, „spre a nu se pierde firul“), prin: „decorticarea paradoxurilor“, oximoronizarea / paradoxizarea lumilor macrocosmice / microcosmice (într-o direcție estetică în care se relevă originalele, inconfundabilele teritorii poetice ale lui Marcel Turcu, Eugen Evu ș. a. - cf. [pentru estetica paradoxismului] PTDelrc**, pp. 298 - 301 / PTGrp***, pp. 229 - 452); „marea revoltă“ a semnificanților împotriva semnificaților, cu „bucuria-i cuantică întreagă“, cu bogăție lexicală etc.; dar nu „bogăție lexicală“ extrasă fără
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
tot de la Piramida Extraplată) ------------------------------ * Hrisant Achimescu, Bucuria cuantică, poeme, Drobeta-Turnu Severin, Ecko Print (ISBN 978-606-8332-33-8), 2012 (pagini A-5: 168). Sigle: ** PTDelrc = Ion Pachia-Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003; ***PTGrp = Ion Pachia-Tatomirescu, Generația resurecției poetice (1965 - 1970), Timișoara, Editura Augusta, 2005; **** PTIR, I = Ion Pachia Tatomirescu, Istoria religiilor, vol. I (Din paleolitic / neolitic, prin Zalmoxianism, până în Creștinismul Cosmic al Valahilor / Dacoromânilor), Timișoara, Editura Aethicus, 2001. Ion PACHIA-TATOMIRESCU Timișoara mai 2014
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Acasă > Strofe > Timp > TESTAMENT POETIC - PANTUM CONFUZ Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă doare mâna dreaptă, nu m-așteaptă În volburile tale epocale Și pasul meu pe treaptă după treaptă Pășește lin, agale, prin
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
Zadarnic muzei mele, fără ele! 19 august-03 septembrie 2016, Constantă Sursă foto: #Young #Woman #Writing at Her #Desk - Unsigned possibly #Mary #Stuart before her execution, oil on board, #unframed early 19th century #ArsMuriendi #literatura #pantum #poezie #poezii Referință Bibliografica: Testament poetic - pantum confuz / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > MIȘCAREA POETICĂ MONDIALĂ, WORLD POETRY MOVEMENT, DE IOANA STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului MIȘCAREA POETICĂ MONDIALĂ WORLD POETRY MOVEMENT Poezie și pictură Mediatica „George Enescu”, una dintre filialele Bibliotecii Metropolitane București
MIŞCAREA POETICĂ MONDIALĂ, WORLD POETRY MOVEMENT, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361077_a_362406]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > MIȘCAREA POETICĂ MONDIALĂ, WORLD POETRY MOVEMENT, DE IOANA STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului MIȘCAREA POETICĂ MONDIALĂ WORLD POETRY MOVEMENT Poezie și pictură Mediatica „George Enescu”, una dintre filialele Bibliotecii Metropolitane București, coordonată de Sergiu Găbureac, a fost gazda unui eveniment organizat de Victorița Duțu și Ioana Trică, pe data de 25 iulie 2014, unde poezia
MIŞCAREA POETICĂ MONDIALĂ, WORLD POETRY MOVEMENT, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361077_a_362406]
-
poezia, pictura și muzica au fost la înălțime. Expoziția de pictură a Victoriței Duțu, cu tablourile fixate pe pereți, deasupra rafturilor cu cărți, au înălțat privirile, dar și stările sufletești, mai ales, că tema predominantă a pictoriței este divinitatea. Momentul poetic a reprezentat o continuare a proiectului World Poetry Movement - Mișcarea Poetică Mondială, organizat în date anterioare de Ioana Trică, Victoria Milescu, Elena Armenescu. De această dată coordonatoarea a fost Victorița Duțu, care a avut ideea ca mesajul poetic să fie
MIŞCAREA POETICĂ MONDIALĂ, WORLD POETRY MOVEMENT, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361077_a_362406]
-
a Victoriței Duțu, cu tablourile fixate pe pereți, deasupra rafturilor cu cărți, au înălțat privirile, dar și stările sufletești, mai ales, că tema predominantă a pictoriței este divinitatea. Momentul poetic a reprezentat o continuare a proiectului World Poetry Movement - Mișcarea Poetică Mondială, organizat în date anterioare de Ioana Trică, Victoria Milescu, Elena Armenescu. De această dată coordonatoarea a fost Victorița Duțu, care a avut ideea ca mesajul poetic să fie transmis prin Undele Radio Diaspora. Printre poeții care și-au prezentat
MIŞCAREA POETICĂ MONDIALĂ, WORLD POETRY MOVEMENT, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361077_a_362406]
-
divinitatea. Momentul poetic a reprezentat o continuare a proiectului World Poetry Movement - Mișcarea Poetică Mondială, organizat în date anterioare de Ioana Trică, Victoria Milescu, Elena Armenescu. De această dată coordonatoarea a fost Victorița Duțu, care a avut ideea ca mesajul poetic să fie transmis prin Undele Radio Diaspora. Printre poeții care și-au prezentat creațiile s-au aflat: Victoria Milescu, Elena Armenescu, Ioana Trică, Claudia Voiculescu, Lucian Gruia, Ioana Stuparu, Geo Călugăru, Eliza Roha, Nicolae Roșu, Elena Trifan, Marin Voican Ghioroiu
MIŞCAREA POETICĂ MONDIALĂ, WORLD POETRY MOVEMENT, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361077_a_362406]
-
Trifan, Marin Voican Ghioroiu, Andana Călinescu, Dan Bodea, Octav Mihalcea, Mazen Rifai, Dona Tudor, Petru Solonaru George Grigore, Ioan Roșca, formația muzicală „Celest”, alcătuită de Felicia Popescu și Nicu șandru și alții. Felicitări tuturor! IOANA STUPARU București Referință Bibliografică: MIȘCAREA POETICĂ MONDIALĂ, WORLD POETRY MOVEMENT, de IOANA STUPARU / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ioana Stuparu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MIŞCAREA POETICĂ MONDIALĂ, WORLD POETRY MOVEMENT, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361077_a_362406]
-
POEZIEI ROMÂNE CONTEMPORANE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului Mamă ce-mi plac poeziile române contemporane Toate una și una Fără nimic în plus Fără nimic în minus Ce mai Artă poetică de la un capăt la al tul Se ia un colț de rai de unde se găsește Apoi se taie mărunt mărunt Până se ajunge la iadul sunt ceilalți Unii însă s-ar putea să fumege din același motiv Nu se dau
EREZIA POEZIEI ROMÂNE CONTEMPORANE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361081_a_362410]
-
iubit atât de mult, lirica universală. Culegerea se deschide în chip miraculos aproape cu “Trei mari poeți francezi” și aceștia nu sunt alții decât: Alphonse de Lamartine, Leconte de Lisle și Charles Baudelaire. Primul, Alphonse de Lamartine, autorul celebrelor Meditații poetice, poet de referință, învățat pe băncile școlii la lecturi particulare, un poet romantic, dar cât se poate de modern și astăzi, motiv pentru care a fost și ales de tălmăcitor pentru a-i ilustra în limba română câteva din meditațiile
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
editor este reprezentată mai bine, cu fragmente din volumul recent apărut la Editura Semănătorul online, “Tsunami și alte poeme”, un soi de jurnal liric, de factură modernă, în care dramatismul cel mai sfâșietor se îmbină cu suavitatea și inefabilul imaginii poetice. Câteva poeme: “Citind-o pe Alejandra Pizarnik”; “Cheia lumii”; “Poetul din Alexandria”; “Pasărea”; “Roza de gheață”; “Hărți” relevă un univers straniu, de o sublimitate care seamănă cu perfecțiunea morții. Andres Sánchez Robayna, născut în Las Palmas în 1952. Profesor universitar
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
dinafară. Că-i Român sadea se vede încă de la începutul cărții sale "Dangăt de dor": "Și-ntr-o floare de câmpie,/ Te văd, dulce Românie". Dar, ca sa nu avem cumva dubii, Ionel Căpiță ne lasă, în același volum, o declarație poetică în acest sens: "Sunt român, român îmi zice,/ Și străbuni-mi sunt români, / Sunt român unde m-aș duce,/ Pân' și-n țara de păgâni." Iată, în timp ce unii nu se știu români, deși îs (sau ascund asta iepurește, de frica
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Poeziile lui sunt mostre de licoare rezultată prin decantare severă, ori de substanță filtrată în sitele extrafine ale sufletului său de poet ultrasensibil - nu atât liric, cât epic. Ce rămâne e spirit impregnat de nectarul înțelepciunii - anume, autentice aforisme, transpuse poetic printr-o măiastră ciupitură de coardă de vioară. Iată câteva, din vol. "Lăsați-mi dragostea": Dincolo de iubire/ Nu este lumină./ Încotro, omule?" ("Dincolo de iubire"), " Iubește, omule, iubește,/ Dumnezeu te mântuiește" ("Binecuvântare"), "Oglinda/ n-are anotimp./ Sunt...încă mai sunt." ("Bătaia
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
mare, zic eu) pe care poetul o primește ca pe o binecuvântare și pentru care, concentrat pentru un întreg volum de poezii, imploră, sau amenință: " Lăsați-mi dragostea!". De ce-i "osândă" dragostea lui Ionel Capiță ne lamurește el, explicându-ne poetic că tot ce-i în puterea lui de percepție trece prin el. Poetul are puterea de-a absorbi (cu dragoste!) și fericirea, și suferința: Prin mine/ o lume învinge/ prin mine/ se bucura totul/ și plânge,/ prin mine/ un soare
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
lăuntrică, pe care nu știu cum s-o definesc“. Eminescu: Kavita (Poezii) a apărut în 1969 și lumea a descoperit, uimită, la un poet străin, idei și sentimente atât de asemănătoare celor indiene. Iar mulți au recunoscut în poeziile lui Eminescu sensibilitatea poetică a lui Tagore. Astfel, prin cele 35 de poezii traduse, Eminescu a cucerit, iremediabil, India. Venise vremea ca Amita să cucerească România. După ce mai absolvă o facultate - Bengali-Engleză, la Universitatea din Calcutta - , fondează asociații culturale și activează în altele, scrie
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
copac, de plută sau de colac de salvare de care te poți agăța ca să ieși la liman? Cartea se constituie într-un virtual jurnal liric al Alejandrei Pizarnic - pretext pentru autoare de a-și expune (citând din ea) - propriile trăiri poetice. Este o carte în carte, așa cum există teatru în teatru sau film în film, deconspirarea actului creativ într-o formulă intimă, agreată doar de cei care sunt familiarizați până la identificare cu lecturile pe care le gustă fără de sațiu. Alejandra este
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
foarte departe/ ori o traversare de aripi” (IV). Aici este vorba despre substanța însăși a poeziei care poate fi aflată foarte rar, dar Rosa Lentini, în căutarea cuvintelor-sălbăticiuni colindă ținuturi necunoscute, alături de Alejandra până în “locul în care se formează întrupările poetice” (IV). Căutările inițiatice continuă, din inima pădurii, în spațiul subacvatic îi descoperă acea “creatură a adâncului”: “O voce și altă voce în urmă / lentele pliuri ale dublei memorii. Cu scoarțe de arbore adormite pe piept / este ușor acum să o
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ne-o descoperă sub chipul poetesei care “ar forja sensul cuvintelor” - cu instinctul “descoperirii culorilor” -pe fata cea orbă care se substituie Alejandrei. În “Visul pe care-l visează universul” - autoarea dezvăluie “Cântecul rîului și al nisipului” - un straniu text poetic cu parfumuri orientale: “Cântecul ce se naște din nisip, pe care-l cântă râul, din vântul ce ridică nisipul și te / îngroapă, se sfârșește / aici./ Cu câteva nume ghicite se / deschide poarta Egiptului. Visul pe care-l visează universul așază
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ce spunea autorul „Sărmanului Dionis”: „Ce-au fost românii pe când eu n-am fost, ce vor fi ei când eu n-oi mai fi?” Aprecierea, respectul, adorația, admirația sau contrarele lor caută cu ustensile pe măsura celui ce începe arheologia poetică eminesciană. Superlativul ar fi atins în condițiile, și numai atunci, când cel ce studiază și analizează vestigiile scoase la suprafață are mai mult decât ochiul atent, este de bună credință, decât știința unei astfel de arheologii, când însăși cercetătorul re-creează
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]