6,888 matches
-
Ibidem, p. 319. 400 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 112. 401 Emile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, traducere de Lucia-Magdalena Dumitru, Editura Teora, București, 2000. 402 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 106. 403 Otilia Dragomir, "Observații asupra neologismelor latino-romanice în publicistica lui Mihai Eminescu", în Limba română, nr. 6, 1993, pp. 287-299. 404 Vasile Ilincan, Mihai Eminescu publicist, Editura Universității, Suceava, 2006, p. 83. 405 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 259. 406 Ibidem, p. 108. 407 Mihai Eminescu, Opere IX, p.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
410 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003, p. 57. 411 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 22. 412 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 417. 413 Ibidem, p. 417. 414 Rodica-Magdalena Baciu, Conștiință critică și viziune tragică în publicistica eminesciană, Editura Universitaria, Craiova, 2005, p. 140. 415 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 122. 416 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 224. 417 Ibidem, p. 248. 418 Mihai Eminescu, Opere XI, pp. 77-78. 419 Ibidem, p. 31. 420 Mihai Eminescu, Opere
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
434 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 24. 435 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 215. 436 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 376. 437 Ibidem, p. 123. 438 Rodica-Magdalena Baciu, Conștiință critică și viziune tragică în publicistica eminesciană, Editura Universitaria, Craiova, 2005, p. 139. 439 Mihai Eminescu, Opere X, p. 361. 440 Mihai Eminescu, Opere XI, p. 96. 441 M. Bahtin, Esthétique de la création verbale, Gallimard, Paris, 1984. 442 Michel Foucault, Ordinea discursului, traducere de Ciprian Tudor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mihai Eminescu, Opere IX, p. 407. 447 Ibidem, p. 119. 448 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 419. 449 Mihai Eminescu, Opere X, p. 95. 450 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 26. 451 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 255. 452 Mihai Eminescu, Opere X, p. 246. 453 Ibidem. 454 Ibidem, p. 247. 455 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 466. 456 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 22. 457 Mihai Eminescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
work (Work), 355 achieve (Achievement), 356 leisure (Leisure), 357 home (Home), 358 money (Money), 359 relig (Religion), 360 death (Death) și categoria paralingvistică (3 clase) 462 assent (Assent), 463 nonfl (Nonfluencies), 464 filler (Fillers). 498 Vezi anexa 2. Adnotări lexic publicistic eminescian. 499 OCR este acronimul pentru Recunoașterea Optică a Caracterelor (Optical Character Recognition), iar ocerizarea definește procesul de convertire a imaginilor scanate în fișiere txt. 500 Mihai Eminescu, Opere X, p. 33. 501 Ibidem. 502 Românul, 2 decembrie 1877, p.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
revista Vatra veche, nr. 6, 2009, pp. 3-6. 507 Situație subliniată de Dumitru Vatamaniuc (1985; 1996), Monica Spiridon (2003; 2009), Al. Oprea (1983), Dumitru Irimia (1990) ș.a. 508 V. supra, pp. 114-121. 509 V. supra, pp. 99-113. 510 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 5. 511 V. interpretările lui A. C. Popovici, Alexandru Andriescu și Doru Scărlătescu. 512 Reprezentativă, în acest sens, este generația Grama, deschisă de călugărul Alex. Grama și continuată de reprezentanți ai generației
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1990, pp. 27-28. 515 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București, 1975, p. 60. 516 La 25 de ani de la moartea poetului, publicația Adevărul (nr. 15-16, 1909), apreciind creația poetică eminesciană, deplângea activitatea publicistică, susținând că publicarea articolelor ar constitui un act de impietate față de memoria sa (Apud D. Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, Editura Atos, București, 1999, p. 91). 517 Dimitrie Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
10 Prolegomene 9 9 AUREL CODOBAN Prefață LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Prolegomene 62 91 17 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 92 67 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica eminesciană în orizontul receptării 128 173 99 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Semioza limbajului politic eminescian 174 137 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza semiotică a limbajului politic eminescian 220 261 187 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa 240
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
128 173 99 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Semioza limbajului politic eminescian 174 137 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza semiotică a limbajului politic eminescian 220 261 187 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa 240 239 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu 262 294 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Bibliografie LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Anexe Bibliografie Indice de nume 303
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
intelectuale și politice maghiare din epocă față de anexările teritoriale, în special față de anexarea Transilvaniei. Pethő Sándor s-a născut în anul 1885 în localitatea Pásztori din comitatul Sopron. După o scurtă perioadă ca profesor în învățământul liceal, a îmbrățișat cariera publicistică. A lucrat pentru foaia catolică Élet ("Viața"), apoi, împreună cu Milotay István, a înființat foaia Magyarság (Ungurimea), care a fost unul din cotidianele de vehementă critică a regimului - situat în dreapta orientării politice, respectiv de partea legitimismului monarhic. În 1934, excelentul publicist
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
includeau și izgonirea și/sau stârpirea românilor. În 1944 a dispărut, fără a se cunoaște multe detalii despre soarta lui; probabil a murit în vreo pușcărie rusească sau românească. De numele lui merită să ne aducem aminte, pentru că o anume publicistică românească îi readuce de regulă numele în atenție, când analizează adevăratele sau (prezumtivele) motivații ale politicii ungare. Atacul de două zile, pornit la începutul lui septembrie, a dezintegrat aproape în totalitate Armata a 4-a română, pe care o avea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sine și auzit numai de aceștia; nu este auzit și de partenerii săi de scenă. Discursul retoric: - este o altă formă a monologului. AUTOR Ț NARATOR - PERSONAJ AUTORUL Definiție: 1. Autorul: persoană care creează o operă literară, artistică, științifică sau publicistică. 2. Naratorul: povestitor, personaj care relatează fapte, întâmplări. 3. Personajul: fiecare dintre personajele care figurează într-o operă literară; erou într-o operă literară, muzicală, cinematografică sau plastică. 1. Omul - este un „investigator, un denigrator al calităților și rangurilor” / , / „un
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fermentare a ideilor. Supusă presiunii din partea autorității laice și redevabilă modei curentelor "științifice", Biserica pierduse conștiința că este singura deținătoare a Adevărului revelat și încrederea în puterea revigorantă a Predaniei. Nae Ionescu a fost primul care, prin întreaga sa activitate publicistică, a reamintit aceste lucruri, producând mutații profunde la nivelul mentalității religioase. Practica sa culturală s-a circumscris unui vast proiect de recalibrare a conștiinței teologice la izvoarele patristice fecunde. Învățământul religios În contextul constituirii Patriarhiei Române, reforma învățământului teologic românesc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în defavoarea pretinsei autonomii universitare teologice, care a însemnat o diminuare în planul pregătirii duhovnicești, tocmai prin lipsa recursului la învățătura aspră și fără greș a Ecclesiei. Logos ortodox Elita intelectuală interbelică grupată în jurul lui Nae Ionescu milita, prin activitatea ei publicistică de la "Cuvântul" sau prin cea universitară, pentru restaurarea Ortodoxiei în drepturile ei naturale. Este meritul indelebil al acestei elite intelectuale care, prin vocea autorizată a lui Nae Ionescu, a reintrodus în circuitul public problematica religioasă, provocând dezbateri rodnice pentru o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Este meritul indelebil al acestei elite intelectuale care, prin vocea autorizată a lui Nae Ionescu, a reintrodus în circuitul public problematica religioasă, provocând dezbateri rodnice pentru o mai bună funcționare a Ecclesiei. Înainte de prima conflagrație mondială, Biserica intra în orizontul publicistic de preocupări numai cu ocazia unor "scandaluri răsunătoare care puteau fi exploatate de partidele politice". Atunci, centrele de polarizare ale interesului public pentru chestiunile strict bisericești erau constituite de cazul Ghenadie sau de cel al episcopului Gherasim Safirin. Modalitatea total
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
schimb, situația s-a modificat sensibil în perioada interbelică, când ziarele, revistele și mediul universitar au adoptat o altă perspectivă de abordare. Astfel, se mergea până la izvoarele metafizice ale problematicii religioase, neeludându-se nici aspectele concrete ale Bisericii 1. Prin publicistica sa religioasă, filosoful român a încercat să readucă în atenția publică aceste chestiuni extrem de importante, ale căror semnificații se pierduseră de mult, cititorul reușind să descopere, în spatele unor "îndemânări dialectice și satisfacții logice" inițiale, esența acestor probleme. Încheiindu-se această primă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae Ionescu corectează poziția celor din ASCR care reduceau esența creștinismului la valoarea etică, prin contrapunerea creștinismului metafizic, ce trăia integral din contemplarea liturgică a unui Dumnezeu extatic. Prin textele sale publicistice, dar, în mod deosebit, prin cursurile sale universitare precum, cursul de Filosofie a religiei din 1925-1926 audiate de studenții de la ASCR, Nae Ionescu reușește să stabilească temeiurile atacurilor sale împotriva evanghelizării prin abordarea fenomenologiei actului religios clarificând de ce, "în măsura în care Biserica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1928 a mers chiar în numele Asociației, la Cernăuți, să înființeze o filială 6. De aceea, pentru cei de la ASCR, Nae Ionescu a jucat rolul unui catalizator al experienței lor religioase, în sensul regenerării Ortodoxiei. Dincolo de această activitate spirituală exercitată în publicistica sa, filosoful român gândea, la un nivel teoretic înalt, o amplă acțiune menită sporirii prestigiului Ecclesiei și dialogului interortodox, prin proiectarea unei reviste solide, din punct de vedere științific, de teologie ortodoxă. Încă din toamna anului 1926, Nae Ionescu anunța
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
majoră pentru spațiul ortodox 7. Apariția acestei reviste de cultură ortodoxă era o bună oportunitate de restaurare a prestigiului Bisericii, în condițiile în care se preconiza editarea unei publicații de un nivel științific ridicat. Pentru Ortodoxia românească, o asemenea întreprindere publicistică umplea un gol uriaș în planul realizării practice, Bucureștiul și Biserica putând deveni, "fără nici o exagerare, centrul teoretic, științific și de informație al întregii lumi ortodoxe". Prin această apariție se deschidea o vastă perspectivă vieții religioase și chiar politice românești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pledat pentru etnocrație, Nae Ionescu nu a susținut "decuplarea de Occident", cum greșit se invocă acest lucru, distinsul Profesor de logică și metafizică racordând tradiția românească la cea autentic europeană. Mai mult, Mircea Eliade, în Roza Vânturilor, culegere de texte publicistice ale lui Nae Ionescu din 1926-1933, în calitate de editor al acestei ediții, spunea un lucru exemplar: Când se va scrie istoria problemelor filosofiei românești, se va vedea că vreme de 15 ani de zile, noi am fost contemporani Europei numai prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin caterisire. Investiția cu cârja pastorală se face pe viață; și nici boala, nici oboseala, nici descurajarea, nici vârsta înaintată, nici oboseala nu scuză și nu îndreptățesc canonic o demisie"1. Că asemenea "propuneri" sau "inovații" încep să circule prin publicistica noastră, nu este nimic nou. Toate acestea fac parte din "sistemul de sabotare a Bisericii, aplicat cu o perversă stăruință de puterea lumească, prin amestecul politicii în lucrurile dumnezeiești. Pentru boală, vârstă înaintată, oboseală, canoanele prevăd asocierea unuia mai tânăr
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
John, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003. Mezdrea, Dora, Nae Ionescu. Biografia (I-IV), București, Universal Dalsi (vol. I), 2001; București, Editura Acvila (vol. II), 2002; Muzeul Brăilei-Editura Istros (vol. III-IV), 2003; 2005. Mezdrea, Dora (dir.), Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Sibiu, Deisis, 2003. Mezdrea, Dora, Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității, vol. I. Nae Ionescu, București; vol. II. Mircea Eliade, Editura Mica Valahie, 2008. Mezdrea, Dora, Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității, vol. III. Octav
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Seuil, 2000, pp. 183-232. 1 Nae Ionescu, Legea, în "Cuvântul", an III, nr. 818, 24 iulie 1927, p. 1. 2 Nae Ionescu, Locotenența patriarhală, în "Cuvântul", an III, nr. 822, 29 iulie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 119: Constatăm numai că intrarea Î. P. S. Patriarh în regență a ridicat fie și așa de tardiv (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
DIN CLER; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, precum zice nemincinosul glas al lui Hristos, adevăratului Dumnezeului nostru". 4 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 825, 1 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Canoanele, p. 121: "Cad canoanele numai parțial în desuestudine? Să presupunem că e așa. În acest caz însă, va trebui să facem o deosebire și o ierarhizare chiar dacă discutăm cu științificii noștri problemele numai sub aspectul logic; și anume
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]